Viata strazii. Mai bine… fara!

DSCN7752     Decat un asa spatiu comercial…  mai bine lipsa! Ca se vede de pe-acum cum va fi…nu?!? Nu vrem! Ca nu mai lucreaza nimeni la interior de cateva zile, se observa. Dar ca se impunea sa nu lasi asemenea mizerii/ resturi/ saci etc. in fata… se intelege! Plus ca in apropiere e Facultatea de Inginerie si Agronomie, iar alaturi sunt terase mereu cu clienti… sa mai spun? Iar strada e si ea una importanta (sau ar trebui sa fie asa, chiar daca pe aceasta portiune nu se vede ca i-a pasat cuiva) – Calea Calarasilor, portiunea fiind cea care leaga Centrul vechi de Palatul Administrativ.

N.red. Si nu stiu cum se impaca zona publica (hm?!) cu astfel de „metode” de lucru… Oare nu vor fi existand in Braila si autoritati ale statului care sa vegheze la armonia/ estetica spatiilor publice – trotuare si nu numai – si la buna functionare a cailor de acces, alei, strazi cum e cazul de fata? Acum… trebuie sa recunosc si ca nu mai astept prea multe de la cei care au lasat un intreg oras municipiu sa arate ORIBIL, cu fatade peticite – fie ele si pentru ca blocurile se cereau (ha! cu o lege cretina! data dedicatie cine stie caruia cu firma de autorizari…) ca dupa bombardamnet si cu strazi lucrate atat de plan si aiurea la zona carosabila ca balteste apa de ploaie exact unde e trecere de pietoni si unde e statie de autobuz (oricum nu se scure, nu are cum, canalizarile fiind in mijlocul strazii – acolo unde oricum trebuia sa fie zona cea mai inalta a ei… alta aberatie nereparata nicicum in timp!)…

Ca e urat (inestetic, ilegal, nesimtit) se vede. Ca e de ceva vreme… si asta se vede! Intrebarile ar fi „De ce?’ si „Pana cand?”

Marian Ion revine in postul de arhitect sef al municipiului Braila

*Dupa ce a demisionat, in mai 2016, ca sa candideze independent la Primaria Braila, arhitectul a concurat pe postul ramas vacant si a obtinut punctajul ce ii permite sa revina in propriul birou din administratie

marian ion, 2013      Arhitectul Marian Ion (foto din arhiva revistei de cultura si informatie Braila Chirei de la Seminarul romano-francez “Conservarea, restaurarea si punerea in valoare a monumentelor si zonelor istorice protejate – centru pilot Braila’, un proiect organizat de Consiliul Judetean Braila, Primaria Braila, cofinantat de Asociatia Localitatilor si zonelor Istorice si de Arta din Romania si Ambasada Frantei in Romania) a detinut – timp de sapte ani – functia de arhitect sef al municipiului Braila inainte de a candida pentru pozitia de primar la Primaria Braila la alegerile locale din 5 iunie 2016. Anterior si-a dat demisia, altfel ar fi avut probleme legale (pentru a-si desfasura activitatile din campania electorala). Postul sau a fost declarat vacant si in primele zile din luna august 2016 a avut loc concursul de ocupare a functiei. Marian Ion s-a inscris la acest concurs si l-a sustinut in 8 august, fiind singurul candidat care a si fost declarat castigator.

Marian Viorel Dragomir – noul primar, adversar in campania electorala al arhitectului sef – a fost obligat de rezultatul concursului sa accepte situatia. Pana in cel tarziu 23 august 2016, arhitectul sef trebuie sa revina la post.

In consecinta, cei doi vor conlucra pentru rezolvarea problemelor din municipiu, pentru remedierea multiplelor situatii neconforme (n.aut. Ele se stiu, le-am tot repetat… de la constructii noi care nu se incadreaza in pesisajul urban si pentru care trebuie sa intre in actiune si Politia pana la remedierea aspectului estetic – si nu ma refer aici doar la fatadele blocurilor distruse de asa-zisa reabilitare termica).

Acreditarea serviciilor sociale, realizată de Ministerul Muncii și cele trei autorități centrale specializate

*Guvernul a modificat in sedinta din 10 august 2016 normele legale in vigoare astfel incât Ministerul nu mai este singurul care acordă licentele * In Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați și Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități se vor infiinta compartimente de acreditare a serviciilor sociale (licentiere) * De asemenea, unele procedure au fost simplificate

 

Acreditarea serviciilor sociale, respectiv acordarea licenței provizorii și a licenței de funcționare pentru servicii sociale destinate copiilor, persoanelor cu dizabilități, victimelor violenței domestice și persoanelor vârstnice vor fi realizate nu doar de Ministerul Muncii (MMFPSPV), ci și de cele 3 autorități centrale specializate din subordinea acestuia, înființate în anii 2014-2015, respectiv Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) și Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități (ANPD). Executivul a modificat și completat, printr-o hotărâre adoptată în ședința din 10 august 2016, prevederi ale Hotărârii nr. 118/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale și ale HG nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale precum și a regulamentelor-cadru de organizare și funcționare a serviciilor sociale – se arată in comunicatul transmis de Biroul de presă al Guvernului. docs

Potrivit actului normativ aprobat in sedinta de Guvern, in MMFPSPV, ANPDCA, ANES și ANPD se înființează câte un compartiment de acreditare a serviciilor sociale (licențiere), cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat pentru aceste instituții, care va derula activitățile de evaluare și certificare a calității serviciului pentru care se solicită licență, precum și de reglementare privind condițiile de acreditare, conform legislației privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale. Decizia de acordare a licenței de funționare sau, după caz de retragere a acesteia este luată de conducerea instituțiilor menționate, la propunerea evaluatorului din compartimentul de specialitate.

Până în prezent, doar direcția de specialitate din Ministerul Muncii îndeplinea atât formalitățile legate de acreditarea furnizorilor publici și privați de servicii sociale cât  și de acordarea de licențe de funcționare pentru astfel de servicii. Prin extinderea atribuțiilor de acreditare a serviciilor sociale (licențiere) și la nivelul celor trei autorități naționale din subordinea sa, Guvernul spera ca sunt responsabilizate instituțiile care cunosc cel mai bine problemele și condițiile pe care ar trebui să le îndeplinească furnizorii de servicii sociale, în domeniile specifice de activitate. Totodată, prin completarea atribuțiilor instituțiilor de mai sus se asigură și premisele coerenței prevederilor legislative în vigoare, prin crearea unui cadru procedural unitar.

În scopul simplificării procedurii de acreditare, actul normativ mai prevede eliminarea următoarelor documente: certificatul de acreditare a furnizorului serviciului social, certificatul de înregistrare fiscală și convenția de colaborare între furnizorul privat și consiliul județean/local pe a cărui rază administrativ-teritorială funcționează serviciul social, pe baza prevederilor art.2 alin. (2) și art.8 din OUG nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative și pe baza principiilor asumate prin Memorandmul cu tema “Măsuri de simplificare și de coordonare a procedurilor administrative din administrația publică centrală de specialitate”. În același timp, există prevederi cu privire la folosirea cu precădere a mijloacelor electronice în procesul de acreditare. Mai mult, pentru procesul de reacreditare nu se solicită documentele justificative depuse la dosarul inițial de acreditare. Aceasta se va realiza în baza cererii de reacreditare, a raportului de evaluare în teren, realizat în cadrul procesului de monitorizare a respectării standardelor minime și a notificării de reacreditare transmisă de către agenţia judeţeană pentru plăţi şi inspecţie socială. De asemenea, actul normativ modifică și H.G. nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale, în sensul în care sunt modificate definiții ale unor termeni, se reîncadrează în Nomenclator anumite tipuri de servicii sociale, se modifică raportul angajat/beneficiar necesar asigurării resursei umane, precum și prevederi referitoare la procentul personalului de specialitate din totalul personalului centrului de servicii sociale etc.