Bienala Națională de Arhitectură 2016, ediția a 12-a


*La București, in perioada 12 – 27 octombrie 2016, sub genericul „Recuperarea reperelor’

 

logo-bienala-de-arhiectura-2016     Bienala Națională de Arhitectură (BNA – site la https://www.uar-bna.ro/) ajunsă la ediția a 12-a, se desfășoară în  perioada 12 – 27 octombrie 2016 la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” (prescurat UAUIM). Organizatorii manifestării sunt Uniunea Arhitecților din România și UAUIM. Președintele BNA este arh. Dan Sergiu Hanganu, prof. dr. h.c. al UAUIM din București. Comisarul Bienalei este prof. dr. arh. Georgică Mitrache.

În program (program-bna-2016 click pe document in format PDF pentru detalii) sunt conferințe, prezentări de reviste (ex. „Arhitectura’ – site la http://arhitectura-1906.ro/) și proiecte, discuții, dar și premierea lucrărilor/ revistelor. Secțiunile la care se oferă disctincții sunt Arhitectura locuinței, Arhitectura dotărilor comunitare și de producție, Arhitectura patrimoniului cultural, Arhitectura spațiului interior, Arhitectura spațiului public și urbanismului, Publicații de arhitectură; din jurii fac parte specialiști din Croația, Franța, Italia, Marea Britanie, România, Slovacia. bna-prj-25-cover-display

Bienalei Naționale de Arhitectură dorește, în ediția a 12-a, să continue reflecția asupra valorilor fundamentale ale ambientului urban sau rural, să ofere ocazia reformulării misiunii arhitecților și urbaniștilor și să accentueze nevoia de afirmare și protejare a valorilor mediului construit. RECUPERAREA REPERELOR este o temă deschisă, care are la bază un anumit tip de inflație informațională ce conduce la exces, și care reclamă necesitatea unei condensări. În fața avalanșei de informații și de pseudo repere, propunem un moment de respiro, de filtrare și recuperare. Astăzi, în numele progresului și al piețelor comune, se denaturează relații și procese într-o măsură semnificativă, rezultatul fiind un exces, și nu un vid, de repere. Acestui fenomen de excedent i se alătură unul de restrângere, însă nu conține premisa vreunui echilibru. Suntem suprasaturați de informație și ne confruntăm, în arhitectură și urbanism, cu un proces, invaziv, de antropizare teritorială. Ne extindem și înghițim pământul, în timp ce vechi așezări se depopulează și cad în abandon. Nevoia unor sisteme de referință este, poate, mai evidentă ca oricând. Arhitectura este o expresie a felului în care ne reprezentăm și ne proiectăm, ca societate. Reperele arhitecturii iau forma monumentelor colective, acele construcții, clădiri sau locuri recunoscute de către comunitate. În marile așezări urbane contemporane însă, comunitățile devin din ce în ce mai greu detectabile, ascunse printre aglomerări de oameni fără chip, fără particularități. Anonimatul orașelor secolului al XX-lea a dizolvat treptat noțiunile și experiența comunității, iar în conștiința locuitorilor lor nu mai există sisteme unitare de valori. În ultimii ani mai ales, comunitatea rurală și-a rătăcit, la rândul ei, sensul. Astfel, recuperarea reperelor se traduce într-un demers complex și conștient, pentru asumarea rolul arhitectului și urbanistului față de societate. Îi revine arhitectului contemporan misiunea de promovare a reperelor perene, care particularizează și descurajează reperele efemere/fluide. Acest rol presupune reluarea statutului de analist și formator, de personalitate culturală complexă, care transpune și exprimă caracteristicile, elementele de continuitate și de noutate. Registrul de intervenție al arhitectului, astfel calificat, face să difuzeze noutatea în fundalul cultural specific. În acest context, recuperarea statutului profesional are de depășit percepția de prestator de servicii specializate, pentru a-și (re)câștiga imaginea de personalitate culturală apreciată. Bienala Națională de Arhitectură 2016 oferă oportunitatea observării unor răspunsuri concrete, a notării unor medieri reușite între societate și oraș, a relaționării fertile între beneficiar și profesionist. Lucrările participante la concursul național de proiecte și evenimentele conexe intenționează să genereze un spațiu de dezbatere, de chestionare complexă și de edificare, discursivă și practică, a habitatului contemporan românesc” –  explică prof. dr. arh. Georgică Mitrache.

Lasă un comentariu

Niciun comentariu până acum.

Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s