Pentru (ne)gestionarea deşeurilor, România în faţa Curții Europene de Justiție

 *Nu doar pentru aşa cere UE, dar situaţia nu e deloc roz; România are un procent uriaş de gunoi nereciclat depozitat – 72 la sută, faţă de 25,6 cât e media europeană * Comisia Europeană a verificat dacă fiecare stat membru și-a respectat obligațiile; au fost inițiate proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva mai multor state membre, printre care Belgia, Cipru, Croația, Italia, Franța, Spania și Slovenia

    Sănătatea nu este doar domeniul medical care gestionează starea corpului uman, cum adesea gândim simplist şi evident complet greşit, ci şi parte a domeniului care se referă la mediu, iar aici se combină cu alte aspecte, unele din economie, altele din viaţa comunităţii. Bineînţeles că şi gestionarea problemelor de salubritate şi deşeuri ţine tot de sănătate, a planetei, a oraşelor, a oamenilor. Că ne deranjează atunci când gunoaiele zac pe stradă ori în apropierea localităţilor, ştim foarte bine. Că nu facem prea mult pentru a schimba situaşia, ştim la fel de bine – fie în calitate de simpli cetăţeni ori de reprezentanţi ai administraţiilor. Ce e la fel de grav, şi cel care doreşte să depoziteze gunoiul astfel încât să poată fi uşor de recilcat se loveşte de lipsa unui sistem adecvat. Vrei, spre exemplu, să duci undeva sticlele uzate… e mai complicat: nu sunt recipiente de colectare aproape de casă, nu ai unde să vinzi etc.

Subiectul este unul bine definit în legislaţia europeană, având şi sancţiunile de rigoare. Astfel, Comisia Europeană verifică dacă fiecare stat membru UE și-a respectat obligațiile în materie de gestionare a deşeurilor (sunt reguli foarte clare în ceea ce priveşte cantitatea de deşeuri care TREBUIE reciclată şi ce poate fi dus la gropi de gunoi în stare nereciclată) şi, conform legislaţiei, au fost inițiate proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva mai multor state membre, printre care Belgia, Cipru, Croația, Italia, Franța, Spania și Slovenia – iar pentru Slovenia și Croația cazurile au fost închise, după adoptarea unor planuri și programe adecvate. Recent, Comisia Europeană a anunţat că trimite România în fața Curții de Justiție a UE pentru neîndeplinirea obligației de a revizui și adopta planul național de gestionare a deșeurilor și programul de prevenire a generării de deșeuri, aşa cum stă scris în obiectivele Directivei-cadru privind deșeurile (Directiva 2008/98/CE) și ale economiei circulare.

În ciuda avertismentelor anterioare din partea Comisiei, autoritățile române nu și-au îndeplinit obligația de a revizui și actualiza planul național de gestionare a deșeurilor și programul de prevenire a generării de deșeuri. Această revizuire ar fi trebuit să aibă loc în 2013. Comisia a inițiat procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în septembrie 2015 și a trimis României un aviz motivat în mai 2016, solicitându-le autorităților să adopte rapid aceste instrumente de bază prevăzute de legislația în materie de deșeuri. Dar, nu s-a întâmplat aşa.

** *

Practic, Directiva-cadru privind deșeurile (Directiva 2008/98/CE) are ca scop protejarea mediului și a sănătății umane prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse în contextul generării și al gestionării deșeurilor, precum și prin reducerea impactului general și creșterea eficienței folosirii resurselor. Statele membre UE trebuiau să adopte, până la 12 decembrie 2010, planuri naționale de gestionare a deșeurilor, iar până la 12 decembrie 2013, programe de prevenire a generării de deșeuri: planurile și programele respective au  ac obiective reducerea impactului deșeurilor asupra sănătății umane și asupra mediului, dar și utilizarea mai eficientă a resurselor în UE. De fapt, toate acestea sunt esențiale şi accesarea fondurilor UE, dar și pentru stabilirea cadrului pentru dezvoltarea unei infrastructuri sustenabile de gestionare a deșeurilor. În criteriile UE s-a stabilit că statele membre trebuie să-și reevalueze planurile de gestionare a deșeurilor cel puțin o dată la șase ani ori, dacă este cazul, să le revizuiască. România este unul dintre cele mai neperformante state membre în ceea ce privește gestionarea deșeurilor municipale solide. În 2015 aceasta a înregistrat cea mai mare rată de depozitare a deșeurilor (cu alte cuvinte, au foat depozitate deşeuri NERECICLATE) din UE, mai exact 72 %, cu mult peste media UE care este de 25,6 %. 

Reclame

La Colegiul Naţional „Murgoci” Brăila, vizită de la Institutul francez „Saint-Pierre” în parteneriat educaţional

*Oaspeţii au aflat mai multe despre scriitorul Panait Istrati, au mers la Primărie; de asemenea, au fost invitaţi să admire Castelul Cantacuzino și Muzeul Peleș, adevărate incursiuni în istoria României

     În perioda 22 – 28 aprilie 2017 s-a derulat un nou episod din aventura de 23 de ani a poveștii parteneriatului educațional dintre Colegiul Național „Gh. Munteanu Murgoci” din Brăila și Institut „Saint-Pierre” Courpière, Auvergne din Franța. Coordonatorii proiectului, din partea română, sunt prof. Gabriel Pascu și prof. Daniel Kițu.

Este unul dintre cele mai lungi parteneriate educaționale, derulate la nivel național. În acest an, a venit rândul prietenilor francezi să viziteze România. Programul acestei întâlniri educaționale româno-franceze a prevăzut două momente importante. Mai întâi, vizitarea unor repere cu valoare culturală și istorică de pe Valea Prahovei – Castelul Cantacuzino de la Bușteni și Muzeul Peleș din Sinaia. Francezi s-au familiarizat, astfel, cu momente importante din istoria României vizând, în special, evoluția familiei Cantacuzino sau impactul pe care dinastia Hohhenzollern-Sigmaringen l-a avut asupra modernizării României după mica Unire de la 1859, mai precis, după abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza. 

   Cea de-a doua etapă a vizitei de parteneriat a elevilor și a cadrelor didactice din Franța s-a derulat la Brăila, mai precis, la Colegiul Naţional „Murgoci” unde elevii români și francezi au derulat un schimb de experiență didactică vizând aspecte legate de personalitatea scriitorului Panait Istrati și de impactul acestuia asupra culturii franceze. Totodată, a fost prezentat un program artistic incluzând fragmente din literatura franceză, coordonat de Rosana Ivan – profesor de limba franceză.

De asemenea, francezii au mers şi la Primîria municipiului Brăila – miercuri, 26 aprilie – unde au fost primiţi, împreună cu cei doi profesori brăileni (coordonatorii partneriatului) şi directorul Florina Mihaela Giurcă, călduros de viceprimarul Doiniţa Ciocan (foto dreapta şi stânga jos). Ca de fiecare dată, oaspeţii au fost încântaţi să afle că exită mereu disponibilitate din partea administraţiei pentru dialog şi colaborare cu zona educaţională.

 

Campanie „Donează! Sângele nu are culoare politică!”, iniţiator medic Antoneta Ioniţă – deputat PNL de Brăila

*Din luna mai 2017; în municipiu, vor fi corturi de informare

 

Antoneta Ioniţă

Deputatul brăilean Antoneta Ioniţă – medic, din Organizaţia Judeeţană a Partidul Naţional Liberal Brăila – a lansat campania „Donează! Sângele nu are culoare politică!”  în conferinţa de presă  de la sediul PNL brăilean din 27 aprilie 2017 (altă declaraţie, a lui Alexandru Dănăilă Zaharia – noul preşedinte PNL Brăila – la https://brailachirei.wordpress.com/2017/04/27/alexandru-danaila-exista-o-singura-echipa-la-pnl-braila/). 

Ideea vine pe fondul unei crize generalizate a sângelui în România, aproape toate spitalele confruntându-se de ceva vreme cu lipsa acestui important element în salvarea vieţilor. Antoneta Ioniţă a subliniat că primii care vor dona sânge vor fi colegii din PNL, dar vor fi montate în municipiul Brăila şi corturi unde cetăţenii vor fi informaţi despre campanie şi vor fi invitaţi să meargă la Centrul de Transfuzie  Sanguină situat în strada Campiniu nr. 25.

 

Ziua internațională a dansului, serbată la Odeon

*O Gală extraordinară are loc în seara de 28 aprilie, cu o zi înainte, un spectacol organizat de Răzvan Mazilu urmat de lansarea cărţii „De la dans la musical” de Sanda Vişan

   Teatrul Odeon din Bucureşti – loc unde coregrafia şi dansul sunt foarte bine aspectate – serbează, ca în fiecare an, Ziua internaţională a dansului cu un eveniment special în seara de 28 aprilie 2017 – de la ora 19.00 în sala Majestic – organizat de dansatorul Răzvan Mazilu – coregraful teatrului condus de actriţa Dorina Lazăr. Intitulat Gală extraordinară, evenimentul cuprinde un spectacol deosebit urmat de lansare de carte. Spectacolul este realizat de Răzvan Mazilu împreună cu Monica Petrică, Cristina Dijmaru, Ovidiu Matei Iancu, Ștefan Lupu, Centrul Independent Coregrafic Linotip (Ioana Marchidan, Galea Bobeicu, Diana Spiridon, Arcadie Rusu, Alex Calin, Alin State) Clubul TangotangenT și cu actrițele Ruxandra Maniu, Paula Niculiţă, Anda Saltelechi, Antoaneta Zaharia. Vor fi prezentate momente din spectacolele „Un Tango Mas”, „Romeo și Julieta”, „Babel”, „Zic Zac” și creații originale, în premieră. Cartea este „De la dans la musical” de Sanda Vişan – critic de teatru. 

** * Dansul este o formă universală de expresie artistică, ce depășește frontierele politice, culturale și etnice. Manifestările de Ziua Dansului sunt spectacole speciale, cursuri deschise publicului, repetiții publice, expoziții, articole în ziare și reviste, seri dansante, programe radio și TV, vizite, spectacole de stradă etc. + mai multe la http://cnr-unesco.ro/. Data de 29 aprilie – Ziua internațională a dansului, a fost instituită în 1982, la inițiativa Consiliului Internațional al Dansului, organizație din cadrul UNESCO. În acest fel este celebrat atât dansul ca formă de artă, cât și fondatorul baletului modern, Jean Georges Noverre, născut la 29 aprilie 1727.

De Ziua Veteranilor de Război, mesajul prefectului Brăilei

*Se subliniază încărcătura emoțională și spirituală a datei     

           La 29 aprilie se serbează în România Ziua Veteranilor de Război, cinstind pe aceia care și-au jertfit viața, sănătatea pentru patrie (deja s-a serbat oficial, la Ciocile – https://brailachirei.wordpress.com/2017/04/26/ziua-veteranilor-de-razboi-29-aprilie-2/). Se subînțelege, în context, că sentimentele subliniate sunt respectul, patriotismul – unele pe care astăzi modernitatea le uită adesea sau le folosește în termeni mai puțin corecți față de istorie ori chiar realitatea însăși. Și atunci, cu atât mai mult este de consemnat, de subliniată data pentru cei tineri, pentru educația lor. Foto din arhiva revistei de cultură și informație Braila Chirei, stânga – Cimitirul eroilor din Brăila, dreapta – Mădălina Cochino la un eveniment dedicat veteranilor, cu reprezentanți ai Armatei Române 

          Cu această ocazie, Mădălina Cochino – prefectul județului Brăila – transmite următorul mesaj:

          „Cu prilejul Zilei Veteranilor de Război, moment de mare încărcătură emoţională şi spirituală, când îi comemorăm şi omagiem pe cei pentru care apărarea ţării a fost și este crezul suprem, vă adresez dumneavoastră, veteranilor şi invalizilor de război, adevărate simboluri ale curajului şi devotamentului faţă de ţară, cele mai bune gânduri și vă rog să primiți recunoştinţa și prețuirea mea și a cetățenilor Brăilei.
Cu pioşenie ne înclinăm şi în faţa celor care şi-au îndeplinit misiunea până la sacrificiul suprem, jertfindu-se pentru cea mai nobilă cauză – apărarea ţării. Aducem același sincer şi cald omagiu şi doamnelor, văduve de război şi văduve de veteran de război, pentru curajul, neclintirea şi demnitatea cu care au trecut peste ororile celui de Al Doilea Război Mondial.
          Mulţi dintre cei ce slujesc astăzi statul român, sub Drapelele de Luptă ale unităţilor militare și își fac datoria cu onoare, în ţară sau în teatrele de operaţii în care ne-am angajat alături de aliaţii noştri, în lupta împotriva terorismului și pentru promovarea idealurilor democraţiei, vă datorează devenirea lor, curajul şi spiritul de sacrificiu. Reprezentaţi pentru ei, ca şi pentru întreaga noastră societate, modele de urmat, exemple de caractere puternice, integre, admirabile.
Acum, când aţi ajuns la o vârstă onorabilă, primiți, vă rog, întreaga noastră stimă, conștienți fiind că faptele dumneavoastră nu vor putea fi niciodată răsplătite la adevărata lor valoare. Vă asigur, încă o dată, de întreaga preţuire. Sunt convinsă că devotamentul şi dragostea dumneavoastră de țară vor constitui exemple şi pentru generaţiile viitoare.
        Cu onoare şi admiraţie, vă adresez urări alese de viaţă lungă, în pace şi linişte sufletească! La mulţi ani!

Prefect
Mădălina Cochino”

** *  Data a fost aleasă după 29 aprilie 1902, când regele Carol I a promulgat, la cererea supraviețuitorilor, Înaltul Decret prin care s-a instituit titlul de „veteran de război”, în conformitate cu Convenția Statelor Europene de la Geneva, în onoarea combatanților acoperiți de glorie pe redutele Războiului de Independență (1877-1878), decret în care erau stipulate și măsuri de ajutorare a veteranilor, a familiilor celor care au pierit pe câmpul de luptă. Accepțiunea de veteran de război este, în contextul legii moderne, mai largă, incluzând și pe cei care au luptat în al doilea război mondial ori în teatrele de luptă din zilele noastre (Afganistan, Irak etc ).

Modificări în normele de aplicare ale Codului fiscal

*Acestea vizează aspecte referitoare la impozitul pe profit, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, impozitul pe venit etc.; s-au votat în şedinţa Guvernului Grindeanu din 27 aprilie 2017

     Guvernul a modificat și completat normele metodologice de aplicare a Codului fiscal în ceea ce privește impozitul pe profit, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, impozitul pe venit, contribuţiile sociale obligatorii și taxa pe valoarea adăugată. „Modificările aduc clarificări și exemple de punere în aplicare a măsurilor introduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul financiar-fiscal și prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal”, se precizează în comunicatul Biroului de presă al Guvernului. Foto – şedinţa din 27 aprilie 2017 (preluare site gov.ro)

Modificările vizează, în principal, următoarele aspecte:

& la impozitul pe profit: se clarifică aplicarea scutirii de impozit pentru profitul reinvestit, în contextul în care s-a stabilit aplicarea acestei măsuri pe perioadă nedeterminată și s-a extins aplicarea facilității și pentru  licențe de utilizare a programelor informatice; exemple privind alocarea cheltuielilor nedeductibile aferente veniturilor neimpozabile, calculul ponderii veniturilor neimpozabile în totalul veniturilor și stabilirea cheltuielilor de conducere și administrare alocate veniturilor neimpozabile.

& la impozitul pe veniturile microîntreprinderilor: precizări privind  aplicarea  de către microîntreprinderi a Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități. Se clarifică sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, în cazul persoanelor juridice române plătitoare de impozit pe profit, care la 31 decembrie 2016 au realizat venituri cuprinse între 100.001 – 500.000 euro, echivalentul în lei, ca urmare a modificării limitei veniturilor realizate în anul precedent la 500.000 euro; sunt introduse prevederi mai clare legate de menținerea și după 1 februarie 2017 a statutului de plătitor de impozit pe profit pentru microîntreprinderile, care au optat să aplice prevederile titlului II din Codul fiscal; precizări care detaliază modalitatea de calcul, declarare și plată a impozitului pe profit de către contribuabilii care devin microîntreprinderi începând cu data de 1 februarie 2017 și optează să plătească impozit pe profit.

& Impozit pe venit: sunt introduse explicitări ale modului de aplicare în cursul unui an a scutirii de la plata impozitului pe veniturile din salarii și asimilate salariilor, în cazul persoanelor fizice care desfășoară activități, pe bază de contract individual de muncă încheiat pe o perioadă de 12 luni, cu persoane juridice române care desfăşoară activităţi sezoniere dintre cele prevăzute la art. 1 al Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități; se stabilește un plafon neimpozabil de 450.000 lei în cazul veniturilor realizate din transferul dreptului de proprietate din patrimoniul personal; se prevede aplicarea deducerii serviciilor medicale furnizate sub formă de abonament și a primelor de asigurare voluntară de sănătate, în cadrul aceluiași plafon anual de 400 de euro echivalent în lei.

& Contribuțiile sociale obligatorii: s-au făcut corelări legislative referitoare la eliminarea plafonului reprezentând valoarea a 5 câștiguri salariale medii brute, în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor, investiții și alte surse.

& În domeniul TVA: introducerea de dispoziții procedurale cu privire la deducerea TVA de către persoanele impozabile care se reînregistrează în scopuri de TVA după ce au avut codul de înregistrare anulat, precum și cu privire la emiterea de facturi pentru livrările de bunuri și prestările de servicii efectuate în perioada respectivă, astfel încât beneficiarii să își poată exercita la rândul lor dreptul de deducere a TVA pentru achizițiile efectuate de la aceste persoane în perioada în care nu au avut cod de TVA; modificarea regulilor de ajustare a bazei de impozitare a TVA în cazul neîncasării  contravalorii bunurilor livrate sau a serviciilor prestate ca urmare a reorganizării sau falimentului beneficiarului, astfel încât aceasta să să fie permisă în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a pronunțat hotărârea judecătorească de confirmare a planului de reorganizare, respectiv hotarârea judecătorească de închidere a procedurii prevăzute de legislaţia insolvenţei, sub sancțiunea decăderii; instituirea de norme procedurale cu privire la aplicarea noului regim special forfetar pentru agricultori, introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2016.

Guvernul Grindeanu a aprobat Tezele prealabile ale proiectului Codului finanțelor publice locale

*Prevederile Codului finanţelor publice locale se completează cu cele ale Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de Procedură Civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare

      Membrii Guvernului condus de Sorin Grindeanu au aprobat în şedinţa din 27 aprilie 2017 o Hotărâre referitoare la Tezele prealabile ale proiectului Codului finanțelor publice locale. „Proiectul Codului finanțelor publice locale îşi propune să sistematizeze şi să concentreze, într-o structură unitară, reglementările din domeniul finanţelor publice locale, subordonate principiilor descentralizării financiare şi autonomiei locale, respecti finanțele publice locale; criza financiară și insolvența unităților administrativ-teritoriale; administrarea impozitelor și taxelor locale; procedura fiscală locală. Această decizie vine ca urmare a existenţei unei multitudini de acte normative, precum şi a modificărilor succesive aduse acestora, care au condus la lipsa de coerenţă şi de claritate a legislaţiei incidente în domeniul adminstraţiei publice. De asemenea, prin aprobarea acestui proiect, se creează premisele ca autorităţile administraţiei publice locale să poată elabora şi aproba strategii privind dezvoltarea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale, pe termen mediu şi lung, în concordanţă cu proiecţiile bugetare locale multianuale„, se precizează în comunicatul transmis de Biroul de presă al Guvernului. Foto, preluată de pe site Guvern, din şedinţa desfăşurată în 27 aprilie 2o17.

* Promovarea Codului finanțelor publice locale este corelat cu măsurile cuprinse în Programul de Guvernare 2017-2020, care conține şi o prevedere referitoare la modificări legislative pentru administrația publică locală, inclusiv reanalizarea surselor de finanțare ale bugetelor locale (Programul de Guvernare 2017-2020 prevede creșterea cotelor defalcate din impozitul pe venit alocate bugetelor locale, de la 71,5%, în prezent, la 100% din 2018) și revizuirea mecanismului de echilibrare a bugetelor locale cu sume din unele venituri ale bugetului de stat. Programul de Guvernare 2017-2020 prevede ca una dintre măsurile de asigurare a capacității administrative a unităților administrativ-teritoriale să fie reașezarea sistemului de echilibrare a bugetelor locale din anul 2018, astfel încât fiecare unitate administrativ-teritorială să beneficieze de un buget minim de 750 lei/capita, buget care ar asigura funcționarea fiecărei unități administrativ-teritoriale. Prin elaborarea Codului Finanțelor Publice Locale, se vor respecta prevederile din Carta Europeană a autonomiei locale, ratificată prin Legea nr. 199/1997 pentru ratificarea Cartei europene a autonomiei locale, adoptata la Strasbourg la 15 octombrie 1985. Prevederile Codului finanţelor publice locale se completează cu cele ale Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de Procedură Civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevalând asupra oricăror prevederi din alte acte normative, în caz de conflict între acestea aplicându-se dispoziţiile acestuia.