Emigranţi, refugiaţi şi avantajul în UE de a învăţa limbi străine

*Prin intermediul Platformei Erasmus+ de sprijin lingvistic online, disponibilă şi pentru profesori, studenţi, voluntari SEV

Uniunea Europeană este de câţiva ani ţinta unui flux de emigranţi şi, din motive de război, refugiaţi care speră nu neapărat să aibă o viaţă mai bună, cu toate că asta în mod clar se întâmplă pentru cei din urmă, ci să rămână pur şi simplu în viaţă. Fie că sunt români din mediului rural – ca cei din Vrancea unde sărăcia îşi spune din plin cuvântul – care pleacă în ţări ca Spania, Italia, Portugalia pentru a găsi ceva de muncă fără să fie întrebaţi de acte de studii, fie că sunt sirieni, irakieni cu toţii găsesc în UE un loc care să poată deveni la un moment dat un nou „acasă”.

Chiar dacă subiectul a suscitat şi mulţime de declaraţii politice dintre cele mai surprinzătoare, de la acceptarea fără rezerve a unui număr oricât de mare de refugiaţi cum a făcut cancelarul german Angela Merkel şi până la opoziţia unor state care nu ar fi avut motive temeinice să se sperie de asemenea fenomen – Cehia, România, Slovacia, Ungaria (în 2015 se opunea clar cotelor de refugiaţi propuse la nivelul Comisiei Europene mai ales când venise vorba de relocarea celor 120.000 de refugiaţi aflaţi deja în Grecia, Italia, Ungaria), în final cu toţii ajungem să înţelegem că mişcarea umană liberă în afara graniţelor trebuie să rămână una posibilă. În fond, ce pierde România dacă la acest moment (iulie 2017) are peste 700 de refugiaţi sosiţi din Siria cei mai mulţi, dar şi din Irak, Yemen, Eritreea? Sau ce pierd italienii dacă salvează câteva sute de refugiaţi care vin pe calea apei din ţările unde nu ar supravieţui? Nu pierde nimeni, din contră. 

Este adevărat şi că emigranţii, refugiaţii trebuie să se supună legilor ţărilor unde vin. În plus, trebuie să înveţe limba ca să ajungă să se poată descurca în conversaţii simple, să ajungă să-şi câştige traiul. Acesta este din urmă devine un atu al emigrarii şi refugiului: învăţarea unei limbi străine.

Cei aflaţi în situaţii de care am menţionat, dar şi alte persoane care pur şi simplu doresc să se familiarizeze cu altă limbă decât cea nativă, pot utiliza Platforma Erasmus+ de sprijin lingvistic online (OLS – mai multe la https://publications.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/6dffe2b1-61f4-11e7-9dbe-01aa75ed71a1/language-ro?WT.mc_id=Selectedpublications&WT.ria_c=677&WT.ria_f=664&WT.ria_ev=search) care oferă online cursuri de limbă  în bulgară, cehă, daneză, germană, greacă, engleză, spaniolă, franceză, croată, italiană, maghiară, olandeză, poloneză, portugheză, română, slovacă, finlandeză și suedeză pentru studenţii din învătământul superior (HE), cursanţii din sistemul de educaţie și formare profesională (VET) și voluntarii din Serviciul European de Voluntariat (SEV) care participă la programul Erasmus+. Mai multe informaţii prin acces la http://bit.ly/NAsContacts 

          Comisia Europeană a extins (anunţ în prima parte a lunii iulie 2017) acest serviciu în mod gratuit pentru 100 000 de refugiaţi pentru următorii 3 ani. OLS poate fi folosit oricând, de pe orice dispozitiv cu conexiune la internet. Cursurile de limbă OLS includ mai multe module care acoperă diferite competenţe lingvistice, precum și instruire în timp real, interactivă – cursuri online cu acces nelimitat pentru toţi utilizatorii MOOC, ședinţe de meditaţii și forumuri.

Peste 260 milioane euro, bani europeni, pentru proiecte legate de apă în România

*Banii vin prin Fondul de Coeziune şi vor fi folosiţi la infrastructură şi gestionarea apei în judeţele Botoşani, Ilfov, Hunedoara, Timiş

Au fost aprobaţi 266 milioane euro, din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene (UE), pentru patru mari proiecte referitoare la apă sănătoasă în România, respectiv pentru infrastructură şi gestionarea apei. Se poate spune, pe bună dreptate – dat fiind că în România anului 2017 sunt în continuare mii de localităţi rurale fără apă curentă şi sistem de canalizare – că aceste proiecte sunt şi de mare importanţă socială şi pentru sănătate.

Astfel, în judeţul Botoşani se investesc 47 de milioane euro pentru extinderea, modernizarea şi asanarea sistemul actual de distribuţie a apei potabile şi a tratamentului apelor uzate, beneficiari fiind 187 000 de persoane.

În judeţul Ilfov, la periferia Bucureştiului, banii UE – mai precis 196,5 milioane euro – vor fi folosiţi pentru curăţarea şi ameliorarea sistemului de colectare a apelor uzate, inclusiv extinderea staţiei de tratare a apelor din oraşul Glina; beneficiari – 1,5 milioane de persoane.

staţia de epurare a apei de la Glina

În judeţul judeţul Hunedoara se investesc 11.5 milioane euro pentru extinderea şi renovarea reţelei de distribuţie a apei potabile, bneficiari 175 000 de locuitori din regiunea Transilvania.

Alte 11 milioane euro merg in proiectul pentru reînnoirea reţelei de distribuţie şi tratare a apei în judeţul Timiş, beneficiari 22 000 de persoane.

Aceste proiecte ale politicii de coeziune reflectă perfect o Europă căreia îi pasă atât de bunăstarea cetăţenilor cât şi de protecţia mediului înconjurător. Cămine din România care au de acum înainte acces la o apă curată datorită investiţiilor noastre, iată un exemplu concret al valorii adăugate a UE„, a declarat Corina Creţu – comisarul european pentru politica regională.

N.red. România, în calitate de membru UE, plăteşte o cotizaţie anuală şi ar fi păcat să nu folosească din plin banii care sunt alocaţi (mult mai mulţi…) pentru proiecte de infrastructură, educaţie, sănătate, servicii etc. La acest moment, destule proiecte – încă neaccesate – aşteaptă să primească undă verde de la organismele române spre a merge la finanţare.