Expoziţie de grafică Mimi Şaraga Maxy, la Iaşi


*În 3 noiembrie – 3 decembrie 2017, la Muzeul „Vasile Pogor” în organizarea Muzeului Literaturii Iaşi şi a Muzeului Brăilei „Carol I” cu sprijinul Consiliului Judeţean Brăila 

      Lucrări din colecţia Muzeului Brăilei „Carol I” cu grafică de Mimi Şaraga Maxy (1923 Brăila, România – 2006 Franţa) sunt prezentate în perioada 3 noiembrie – 3 decembrie 2017 la Muzeul „Vasile Pogor” Iaşi în expoziția „Nu se poate trăi nici singur, nici cu alţii. Grafică: 1955–1982”.  Vernisaj – vineri, 3 noiembrie 2017, ora 17.00. Organizatori – Muzeul Naţional al Literaturii Române Iaşi și Muzeul Brăilei „Carol I” cu sprijinul Consiliului Judeţean Brăila.

    „Tema mare a expoziţiei de faţă – şi care ar putea funcţiona ca o cheie de lectură pentru întreaga operă de după 1968 a lui Mimi Şaraga Maxy – e presimţirea unui rău amplu şi insidios, mascat temporar şi ineficient de convenienţe şi de ritualurile sociale, dar fără îndoială persistent şi pe care o catastrofă istorică ori numai precaritatea naturii omeneşti îl pot oricând activa. Purtând amprenta unei sensibilităţi excesive, marcate de evenimente personale dureroase (moartea timpurie a mamei, experienţa războiului, relaţii familiale dificile, boala şi moartea lui Max Herman Maxy), lucrările dezvăluie un conţinut apăsat autobiografic şi, în acelaşi timp, general-uman, liber de orice contextualizare precisă”, afirmă muzeograf Alina Ruxandra Mircea de la secţia Artă a muzeului brăilean – curatorul expoziției. 

Notă. Cu acelaşi titlu a fost organizată la Muzeul Brăilei „Carol I” – Galeria „Gh. Naum” o expoziţie în 2016 curator şi prezentator Alina Ruxandra Mircea ( https://brailachirei.wordpress.com/2016/11/18/nu-se-poate-trai-nici-singur-nici-cu-altii-expozitie-de-grafica-mimi-mimi-saraga-maxy/ – foto la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=1583175091775074 pe pagina Facebook a revistei de cultură şi informaţie Braila Chirei). Foto dreapta, autoportret al artistei prezent în expoziţia brăileană din noiembrie 2016.

** *

Expoziţia „Nu se poate trăi nici singur, nici cu alţii…”, intitulată astfel după o poezie a lui Ion Caraion ilustrată de Mimi Şaraga Maxy, aduce pe simezele Muzeului „Vasile Pogor” o selecţie reprezentativă din opera grafică a artistei. Muzeul Brăilei „Carol I” îşi propune, în felul acesta, să completeze imaginea unui artist de certă valoare, care a fost multă vreme absent din conştiinţa publicului român şi a cărui operă este insuficient cunoscută. Mimi Șaraga Maxy s-a născut la București în 1923, într-o familie evreiască. Pasionată inițial de muzică, s-a reorientat către artele plastice după ce, într-un moment de criză economică, tatăl ei a fost nevoit să-i vândă pianul. Între 1941 și 1944, a studiat pictura la Academia de Arte Liberă pentru Evrei, sub îndrumarea lui Max Herman Maxy. De la debutul ei expozițional, în 1947, și până în 1982, anul în care a părăsit definitiv România, a expus constant pictură, grafică și artă obiectuală. Puţin circulată, aproape neştiută, deşi deosebit de consistentă, grafica lui Mimi Şaraga Maxy descoperă un artist subtil şi perspicace, cu largi posibilităţi la nivelul expresiei şi dexterităţi de experimentator. Lucrările incluse în această expoziţie au, totodată, o însemnată valoare documentară, fiind realizate în legătură nemijlocită cu două personalităţi importante ale culturii române: artistul avangardist Max Herman Maxy (1895 – 1971) şi poetul Ion Caraion (1923 – 1986). Cu totul remarcabile sunt desenele făcute împreună cu Ion Caraion după 1972, pornind de la câteva dintre poemele acestuia. Ele sunt astăzi singurele mărturii directe ale unei relaţii de colaborare între un artist vizual şi un scriitor, pentru care nu există precedent sau exemplu comparabil în istoria artei româneşti. Mimi Şaraga Maxy a găsit în Ion Caraion un spirit înrudit, a cărui poetică „neagră” a venit în întâmpinarea propriilor predispoziţii şi a alimentat o serie de teme şi motive în arta ei până târziu în anii ’70.

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.