*Concluzia simpozionului organizat sâmbătă, 25 noiembrie, de Organizația Județeană a Femeilor Liberale Brăila a fost că putem ajuta și prin educație putem preveni
Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor – 25 noiembrie, stabilită la 17 decembrie 1999, în Adunarea Generală a Organizaţiei Naşiunilor Unite prin Rezoluția din 54/ 134 – a fost subliniată şi la Brăila (aşa cum am anunţat la https://brailachirei.wordpress.com/2017/11/24/stop-violentei-impotriva-femeilor-simpozion-la-muzeul-brailei-carol-i/) printr-un eveniment sub genericul „Stop violenței asupra femeilor!” organizat de Organizaţia Judeţeană a Femeilor Liberale (OFL) Brăila la iniţiativa medicului Antoneta Ioniţă, deputat.
De ce s-a desfăşurat la Muzeul Brăilei „Carol I”, a explicat chiar iniţiatoarea: „Într-o zi de 25 noiembrie, trei surori din Republica Dominicană, activiste politic, au fost asasinate. Aceste trei surori au avut curajul să lupte cu un dictator care a ucis peste 30 000 de persoane, printre care şi pe aceste trei doamne. Motivul pentru care sărbătorim, deşi este o zi de adâncă tristeţe, este pentru că aceste doamne au avut curajul să spună ceea ce nu trebuia. De ce la Muzeul Brăilei? Pentru că în urma decesului acestor trei doamne, în Republica Dominicană există un muzeu care a fost ridicat în cinstea dumnealor şi în fiecare an, în data de 25 noiembrie, lumea merge în pelerinaj în acel loc” .
Notă. Femeile asasinate erau Mirabal Minerva, Patria Minerva şi Maria Teresa Minerva; dictatorul a fost omul politic şi conducător al armatei Rafael Leonidas Trujillo (1891 – 1861, când şi el a fost asasinat), cunoscut ca „El Jefe” – Șeful sau „El Benefactor” – Binefăcătorul – după cum îl prezintă Wikipedia, a condus Republica Dominicană din 1930 până la data decesului, direct sau indirect.
În plus, subiectul are și o conotație culturală, caracteristicile unei societăți și comportamentul indivizilor fiind parte componentă a civilizației (subiecte din aria de interes pentru muzeografi). N.red. Dacă ne gândim și că românii au o vorbă deloc normală – „Bătaia e ruptă din rai”… – atunci trebuie să înțelegem că lupta împotriva fenomenului este una de… durată!
La simpozionul brăilean au participat persoane care, prin natura profesiei, cunosc subiectul şi pot să ofere idei în sprijinul luptei împotriva violenţei asupra femeilor (n.red. În fond, sunt două căi impotante care pot rezolva cât de cât problema – educaţia şi legislaţia) Câteva dintre acestea și-au expus punctele de vedere în fața audienței: Adriana Bogatu – profesor la Colegiul Naţional “Nicolae Bălcescu”, scriitor, Simona Cimpoae – director Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Brăila, Florentin Diveică – avocat în Baroul Galaţi, Viorica Iuga – manager Serviciul Judeţean de Ambulanţă (SAJ), Vlad Mazilu – profesor psihologie şi filosofie, reprezentant al Asociaţiei Geofilosofice de Studiu Antropologice şi Culturale, Liliana Neagu – psiholog la Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Brăila, prof. dr. Valentin Popa – scriitor, muzeograf, Adrian Ritzingher – director Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, Marinela Turcu – asistent social la Unitatea de Primiri Urgenţe din Spitalul Judeţean Brăila. Foto stânga: Vlad Mazilu, Valentin Popa, Antoneta Ioniță, Florentin Diveică, Adriana Bogatu.
S-au făcut precizări referitoare multudinea aspectelor de violență împotriva femeilor și fetelor în diferite medii / acasă, pe stradă, la școală sau/ și la serviciu, între cunoscuți etc.: verbală și fizică, emoțională (inclusiv certurile zilnice, mai ales pentru persoane în vârstă, se încadrează la violență), sexuală, dar și despre aspecte economico-financiare care reprezintă, de asemenea, în cazul deposedării de buuri și bani tot o forma de violență, de îngrădire a drepturilor. Spre exemplu, chiar și Antoneta Ioniță a afirmat că știe din propria expriență de medic de familie, dar și din pe vremea când lucra la SAJ, că poți fi oricând victimă a violenței inclusiv de la persoane care, aparent, par a nu deveni agresori.
Avocatul Florentin Diveică a adus precizări legislative, punctând faptul că existând posibilitatea ca victima să solicite ordin de restricție *sau de protecție, acum ar fi ceva mai ușoară lupta cu agresorul. N.red. Păcat că nu au fost și reprezentanți ai Poliției, să spună de câte ori sunt sesizați la situații de violență împotriva femeilor și fetelor, iar acestea din urmă renunță în final la plângeri – iar ei nu mai continuă cercetările (ceea ce mi se pare o prostie, pentru că uneori se ajunge și la omor; oricum, victimele rămân cu sechele psihic pe viață (măcar asta și ar trebui să fie destul… ca să ia cineva măsuri!).
Sunt soluții
Victimele în vârstă sau cei care cunosc cazuri în care sunt implicate persoane vârstnice pot solicita ajutor la numărul de telefon 0800800082. Victimele copii și adolscenți pot telefona la numărul 0239983 – telefonul copilului (serviciu de permanenţă). La Brăila, DGASPC are două centre de găzduire pentru victimele violenţei în familie – două apartamente de tip familial, cu 18 locuri în total. În școli există psihologi care pot oferi asistență și pot trimite oamenii legii acolo unde este cazul, iar adulții pot de asemenea apela la sfatul unui psiholog dacă forma de violență nu e de antură să fie chemată Poliția sau Jandarmeria.
Dacă nu se poate preveni (n.red. Cu toate că, repet, educația joacă un rol important), se poate ameliora. Iar România s-a aliniat standardelor europene în acest sens, în 2016, prin Legea 30 pentru ratificarea convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice adoptată la Istanbul în mai 2011.
Concluzia simpozionului este o dorință care ar putea deveni realitate, dacă mai mulți actori din societate se alătură luptei împotriva violenșei femeilor și fetelor: „Fiecare femeie are dreptul la o viață fără violenţă!” Și faptul că mediul politic a făcut un bun dialog cu reprezentanți ai societății civile, ai mediului educațional și din administrație spune mult despre șansele de reușită ale oricărui demers în care apare buna comunicare, bunul simț, dorința de fi de folos.
PNL a depus o inițiativă legislativă, de modificare a Codului penal, în Parlament