Mărțișorul, în patrimoniul imaterial UNESCO

*Anunțul a fost făcut de Adrian Cioroianu, ambasador al ambasadorul Delegației permanentă a României pe lângă UNESCO

     „Un Mărțișor în plină iarnă! De astăzi, tradiția Mărțișorului este în Patrimoniul UNESCO! Dragi prieteni reali sau virtuali, În aceste zile de doliu, permiteți-mi să vă dau și o veste bună: astăzi, Mărțișorul a intrat pe lista selectă a Patrimoniului imaterial UNESCO! Dosarul a fost depus de România alături de alte trei țări – Bulgaria, FRI Macedonia, Republica Moldova – în care această frumoasă tradiție a primăverii există, cu unele diferențe de formă dar în același spirit al celebrării renașterii naturii. Astăzi, 6 decembrie 2017, la Jeju în Coreea de Sud, reuniunea Comitetului pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității a decis că tradiția Mărțișorului întrunește toate condițiile pentru a fi înscrisă pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Imaterial Mondial!„, a anunțat Adrian Cioroianu – ambasadorul Delegației permanentă a României pe lângă UNESCO (http://www.unesco.org/new/en/unesco/worldwide/europe-and-north-america/romania cu sediul la Paris) – pe pagina sa Facebook. Mulțumim, domnule Cioroianu! 

Este cu adevărat un câștig pentru cultura română, un merit al echipei conduse de universitarul, profesorul de istorie Adrian Cioroianu, mai ales că în comparație cu alte state avem mai puțin obiective pe listele UNESCO – și destule încercări ratate, dar și destule obiective care ar merita să fie cunoscute. Până la urmă, prin UNESCO am avea mult mai multă vizibilitate, așa cum are Transilvania prin legendele (false… dar ce mai contează!) despre prințul Dracula (Vlad Țepeș literaturizat), despre prințul Charles al Angliei care a cumpărat câteva case ale sașilor plecați din satele lor… Deci, acum avem în listele UNESCO 7 obiective: Delta Dunăriiașezările săsești cu biserici fortificate din TransilvaniaMănăstirea Horezubisericile pictate din nordul MoldoveiCetatea Sighișoarabisericile de lemn din Maramureș, fortărețele dacice din Munții Orăștiei.

Mai sunt 13 obiective pe o listă considerată de lucru, și alte 4 propuse pe lsita de patrimoniu imaterial (Doina înscrisă în 2009, Ritualul Căluşului – din 2008, Ceramica de Horezu din 2012, Colindatul de ceată – din 2013, dosar comun cu Republica Moldova – toate acestea nu sunt încă incluse…

Foto de Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei, cu marțișor realizat de un elev al Școlii „Mihai Eminescu” din Brăila, prof. Marioara Bălan, într-o activitate despre tradiții populare (mai multe imagini la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=423873764371885) în parteneriat cu Muzeul Brăilei (pe atunci, în 2012, nu se numea încă și Carol I) reprezentat de Brândușa Ilie.

Nota red. Apropo… pe cimec.ro, site-ul patrimoniului din România nu mai există link-ul postat în wikipedia referitor la obiectivele din listele UNESCO… nu înțeleg de ce… iar ultima știre postată este din octombrie 2017…

Regizorul Alexa Visarion, lansare de carte la Galaţi

*Joi, 7 decembrie 2017, la ora 12.00 la Teatrul „Fani Tardini”

Cartea „Împotriva uitării”, eseuri de Alexa Visarion, se lansează joi, 7 decembrie 2017, de la ora 12.00 în foaierul sălii mari de spectacole a Teatrului Dramatic „Fani Tardini”, la Galaţi.
Evenimentul face parte din seria Salonului Literar AXIS LIBRI și este organizat de teatrul gazdă „Fani Tardini” în colaborare cu Biblioteca Judeţeană „V. A. Urechia”.  Moderator va fi actrița Tamara Constantinescu. 

Cartea regizorului şi scenaristului de teatru şi film Alexa Visarion a apărut cu sprijinul Institutlui Cultural Român (ICR) la Editura Ideea Europeană, colecţia Teatru.  Autorul, sărbătorit la 11 septembrie 2017 pentru împlinirea vârstei de 70 ani (prin eveniment la sediul ICR), propune aici, într-o abordare interdisciplinară, fascinante trasee de creativitate ale universului Thaliei.

** * Alexa Visarion a montat în ţară şi străinătate peste 100 de spectacole, preferinţele sale fiind – se pare – dramaturgia lui I. L. Caragiale, A. P. Cehov, Shakespeare, Eugene O’Neill. Ca autor de film , a semnat şi „Înainte de tăcere” (1978), „Înghiţitorul de săbii” (1981), „Napasta” (1982), „Luna Verde” (2008),  „Ana” (2014). În 1983, Alexa Visarion a primit primul grant Fulbright în domeniul teatrului. În 1985 – 1986 a fost invitat să predea la Universitatea din Texas, iar în 1986 – 1988 i s-a acordat o nouă bursa Fulbright; a susţinut cursuri în domeniul filmului la universităţi din Los Angeles, New York şi Boston. A fondat, în 1991, Teatrul romano-american „Eugene O’Neill” – primului teatru independent bilingv din Romania, iar în 2002, a pus bazele Asociaţiei Culturale „Dialog”.

Guvernul Tudose schimbă prefecţii din Brăila şi Galaţi

*Şi subprefectul din Botoşani a fost schimbat, în şedinţa din 6 decembrie 2017

Mădălina Cochino

În şedinţa de astăzi, 6 decembrie 2017, guvernul Mihai Tudose (n.red. Deputat PSD de Brăila) o aprobat câteva hotărâri referitoare la eliberări și numiri de prefecți și subprefecți. Astfel, încetează exercitarea cu caracter temporar, prin detașare în condițiile legii, a funcției publice de prefect al județului Brăila şi cea de prefect al judeţului Galaţi, funcţii îndeplinite până acum de Mădălina Cochino (prefect din februarie 2016), la Brăila, şi Dorin Otrocol, la Galaţi. Aceştia sunt înlocuiţi, tot cu caracter temporar, prin detașare în condițiile legii, de George Adrian Paladi (administrator de firmă – SC Raptelcons, lucrări de construcţii şi drumuri, din Brăila, un apropiat al partidului la putere – PSD, după cum se ştie în urbe) şi, la Galaţi, de Gabriel Aurelian Panaitescu (până în prezent  inspector guvernamental).

         De asemenea, se schimbă subprefectul județului Botoșani – Daniela Beclea, în aceleaşi condiţii de detaşare, Daniela Petronela Lozneanu. Datele când aceştia intră pe funcţii vor fi anunţate ulterior.

         Nota red. La Brăila, social democraţii au anunţat mai de mult că vor să fie schimbat prefectul. Mădălina Cochino a fost numită de vremea guvernului Dacian Cioloş (guvernul tehnocrat, deci fără culoare politică) şi, chiar dacă politicenii au afirmat mereu public că funcţia prefectului s-a depolitizat, guvernele (evident, politice) au preferat să aibă în teritoriu oameni cu care să se „înţeleagă” bine. Aşa se face că la aproape fiecare schimbare de guvern, au fost şi modificări în lista prefecţilor.