Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, 19 ani de activitate

*Pentru a marca aniversarea, AJOFM Brăila desfăşoară mai multe evenimente în decembrie 2017 – Ziua Porţilor Deschise, întâlniri cu angajatori etc.

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă aniversează 19 ani de activitate la 10 decembrie 2017. Pentru a marca evenimentul, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) Brăila a organizat mai multe acţiuni, printre acestea fiind Ziua Porţilor Deschise în data de 13 decembrie când la sediul din Bulevardul Dorobanţilor nr. 603-605 vor primi vizita mai multor elevi de liceu care vor primi informaţii despre orientare şi dezvoltare profesională, vor veni în vizită persoane aflate în detentie la Penitenciarul care vor participa la şedinţe de informare şi consiliere, iar angajatorii şi persoanele aflate în căutarea unui loc de munca vor primi informaţii despre domeniul de activitate al AJOFM şi despre măsurile de stimulare pe care le oferă Agenţia în vederea creşterii gradului de ocupare şi reducere a somajului. Întâlniri de lucru cu angajatorii au loc şi în zilele de 14 şi 15 decembrie 2017, având ca temă “Stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a şomerilor”, la Punctul de lucru Însurăţei şi la sediul AJOFM Brăila.

sediul AJOFM Brăila

Monica Bratu

De asemenea, la sediul AJOFM a fost organizată în 13 decembrie şi o conferinţă de presă. „AJOFM Braila a asigurat implementarea măsurilor de prevenire a şomajului, protecţia socială a persoanelor neîncadrate în muncă, a organizat şi coordonat activitatea de ocupare şi de formare profesională a forţei de muncă, în vederea creşterii gradului de ocupare din judeţul Braila. Anul acesta, pana la data de 30 noiembrie, în urma activităţilor desfăşurate de instituția noastră, au fost ocupate 6042 persoane aflate in cautarea unui loc de munca, din care 919 au beneficiat de stimulente din bugetul asigurarilor pentru somaj. Persoanele înregistrate în evidenţele AJOFM Brăila au beneficiat de pachete personalizate de măsuri, fiind cuprinse în una sau mai multe măsuri de stimulare a ocupării, cum ar fi: informare, consiliere şi orientare profesională; servicii de medierea muncii; cursuri de formare profesională; completarea veniturilor salariale ale şomerilor care se încadrează înainte de expirarea şomajului; prima de activare pentru somerii neindemnizati; prime de încadrare pentru absolvenţi la angajare. Tot în această perioadă, angajatorii au solicitat şi beneficiat din bugetul asigurărilor pentru şomaj de subvenţii pentru încadrarea în muncă a 411 persoane care aparţin unor grupuri vulnerabile pe piaţa muncii – şomeri peste 45 ani, şomeri care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale, tineri NEETs, persoane care mai au 5 ani până la pensie, persoane cu handicap, absolvenţi din instituţii de învăţământ şi tineri supuşi riscului marginalizarii sociale. Institutia noastră a susţinut şi în acest an includerea pe piaţa muncii a tinerilor prin acordarea de stimulente financiare din bugetul asigurărilor pentru şomaj angajatorilor care au încadrat în muncă – ucenici, potrivit Legii nr. 279/ 2005 privind ucenicia la locul de muncă, fiind încheiate 11 contracte de ucenicie de muncă pentru formare în ocupația de strungar, stagiari – conform Legii 335/ 2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior au fost încadraţi 14 absolvenţi de studii superioare, elevi şi studenţi – în baza Legii nr. 72/ 2007 fiind acordate stimulente pentru încadrarea a 11 elevi şi un student. Pe parcursul acestui an, AJOFM Brăila a organizat o serie de evenimente destinate ocupării forţei de muncă – bursa locurilor de muncă, întâlniri de lucru cu angajatorii şi partenerii sociali s.a. Mulţumim tuturor partenerilor şi colaboratorilor noştri, reprezentanţilor mass-mediei locale şi nu în ultimul rând clienţilor noştri pentru sprijinul şi încrederea acordată, pentru colaborarea de până acum şi sperăm, pentru viitor, la implicarea activă a tuturor actorilor relevanţi pe piaţa muncii, la nivelul judeţului Brăila„, a precizat Monica Bratu – director executiv AJOFM Brăila.

Regele Mihai I, revenire pentru totdeauna în România natală… la înmormântare

*După un zbor cu aeronava Forţelor Aeriene Române, primire cu onoruri militare a sicriului – acoperit cu Stindardul Regelui – la aeroportul Otopeni, deplasare la castelul Peleş, iar spre seară depunerea sicriului Majestății Sale Defuncte în sala tronului la Palatul Regal din Bucureşti unde va sta până sâmbătă, 16 decembrie 2017, când are loc înmormântarea la Curtea de Argeş * În tot acest timp, o mare de tristeţe şi de frumuseţe umană… sute de români au dorit să se închine la trupul Regelui, conform tradiţiei creştine 

Regele Mihai I

Mihai I – ultimul rege al României, s-a întors pentru totdeauna în ţara sa natală miercuri, 13 decembrie 2017, pentru a fi înmormântat. A decedat la puţin peste 96 de ani (împliniţi la 25 octombrie 2017) în localitatea Aubonne, în Elveţia, unde s-a stabilit împreună cu Regina Ana – regretata sa soţie – după ce a fost forţat să abdice la 30 decembrie 1947 şi după un periplu trist şi dureros prin mai multe locuinţe închiriate, în mai multe ţări.

Ziua a fost şi rămâne una plină de emoţie nu doar pentru Familia Regală – cele cinci fiice, nepoţi, gineri etc. – ci şi pentru oficiali, care şi-au luat obligaţia legală de a se ocupa de funeraliile unui fost şef de stat (s-au decretat şi trei zile de doliu naţional, din 14 până 16 decembrie 2017) – Majestatea Sa fiind nu doar rege al ţării, de două ori, ci şi conducător al armatei. Ziua a fost tristă, de assemenea, pentru foarte mulţi români care au ţinut să-şi ia rămas bun de la un om deosebit, un român care a trăit aproape toată viaţa în exil forţat şi care a ştiut să se comporte întotdeauna demn, indiferent de situaţie, care a făcut nenumărate demersuri diplomatice în favoarea intrării României în NATO şi Uniunea Europeană.  Oamenii simpli, mulţi dintre ei care nu au învăţat la şcoală despre regalitate sau au auzit minciuni drespre viaţa regelui, au înţeles în ultimii ani măreţia şi, în acelaşi timp, simplitatea acestui minunat Om căruia abia în regimul Emil Constantinescu i-a fost redată cetăţenia română, abia acum, când presa a dezvăluit amănunte dureroase din trista sa viaţă de exilat şi televiziunile (unele!) au oferit interviuri cu Majestatea Sa în care povesteşte despre copilărie (şi aceea foarte dramatică, părăsit de tată, obligat să stea şi fără mamă o vreme, detronat de tată), despre perioadele când a condus ţara, despre momentul dramatic când a fost obligat să abdice (şantajat că vor fi ucişi 1000 de tineri) şi să părăsească ţara – urmărit de o legendă complet falsă cum că ar fi plecat cu o mulţime de averi, despre viaţa în străinătate unde nu a putut să trăiască aşa cum ar fi fost normal pentru un rege ori fost rege, ci a muncit, având mai multe tipuri de joburi pentru a-şi întreţine familia, ca oricare alt om. 

E demn de subliniat felul în care s-au comportat aceşti români în momentele triste: au aplaudat la apariţia coşciugului, au aşteptat în linişte şi ordine, mulţi cu feţe pline de lacrimi să treacă întreg cortegiul şi apoi să meargă să se închine în faţa trupului neînsufleţit, după datina creştină; s-a scandat şi „Monarhia salvează România”. Ieri, 12 decembrie 2017, de la ora 15.00 (ora Elveției), la Catedrala Ortodoxă Greacă de la Lausanne a avut loc ultima slujbă închinată Majestății Sale Defuncte Regele Mihai I în Confederația Elvețiană care i-a fost patrie adoptivă timp de aproape 70 de ani. La slujba religioasă din Elveţia au participat două dintre fiice – ASR Principesa Elena, ASR Principesa Sofia. Tot acolo au venit şi ambasadorii României la Berna și Geneva, ÎPS Mitropolitul Iosif al Europei Occidentale și Meridionale, reprezentanți ai Consiliului Regal și ai Casei Majestății Sale, dar și destui români trăitori în Elveţia care au dorit să-i aducă un ultim omagiu.

Astăzi, sicriul Majestății Sale Defuncte a fost adus în ţară cu aeronava Forțelor Aeriene Române care a decolat dimineaţă, la ora 6.00, de la Geneva şi a aterizat la ora 13.00 pe aeroportul Otopeni fiind întâmpinat cu onoruri militare; la acel moment, toate clopotele au început să bată (în toate bisericile!). Sicriul, acoperit cu Stindardul Regelui – cum a fost aşezat încă din Elveţia, a fost purtat de militarii Brigăzii 30 Gardă Mihai Viteazul. Un sobor de preoţi în frunte cu ÎPS Mitropolitul Nifon a oficiat momentul de rugăciune. La ora 13.20 cortegiul funebru a ajuns la domeniul regal de la Sinaia, unde de asemenea Majestatea Sa Defunctă Regele Mihai I a fost primit cu onoruri militare, purtat pe umeri de militarii Brigăzii 30 Gardă Mihai Viteazul. Sicriul a fost introdus pe ușa regilor și urcat pe scara de onoare a Castelului Peleş – locul unde regele Mihai I s-a născut. Majestatea Sa Margareta – Custodele Coroanei, fiica sa cea mare și ceilalți membri ai Familiei Regale au urmat cu tristeţe sicriul depus pe catafalcul din holul de onoare, iar deasupra a fost așezată coroana de oțel (o copie a celei pe care toţi regii României au purtat-o începând cu Regele Carol I, una făurită din oţel de tun). Aici au venit să se reculeagă şi personalităţi ale vieţii publice, în frunte cu Klaus Werner Iohannis – președintele României şi alţi oficiali români, membri ai corpului diplomatic acredidat în România, oficiali din Republica Moldova.

Regele Mihai I

După câteva ore, vreo patru, de stat la Peleş, sicriul cu trupul neînsufleţit al Regelui Mihai a fost dus la Palatul Regal (actualul Muzeul Naţional de Artă al României) din capitală, după ce a trecut şi pe sub Arcul de Triumf (în calitatea sa de fost şef de stat şi de fost comandat al armatei, Mihai I are acest drept). Mulţime de bucureşteni au venit să-l întâmpine, câteva sute de persoane au aprins lumânări, au aplaudat. Sicriul a fost depus în Sala Tronului din Palatul Regal unde rămâne până sâmbătă, 16 decembrie 2017, când va avea loc înmormântarea la Curtea de Argeş (acolo se va ajunge cu Trenul regal). Toţi cei care doresc să depună flori şi să se închine la catafalcul Majestăţii Sale Defuncte au avut acces până la ora 24.00, apoi pot veni şi joi, între 8.00 şi 22.00, dar şi vineri, 15 decembrie 2017, între 8.00 şi 22.00, aşa cum a fost anunţat Casa Regală programul funeraliilor (http://www.familiaregala.ro/stiri/articol/programul-funeraliilor-regelui-mihai-i-al-romaniei) – unul foarte riguros, după uzanţelor.

** * Conform anunţului Casei Regale. Regele Mihai I a murit marți, 5 decembrie 2017, la ora 13.00 (ora României), la reședința sa din Elveția. De atunci, o emoţie frumoasă a cuprins România şi tot mai mulţi români se întreabă dacă nu cumva ţara ar fi avut numai de câştigat dacă sorţii ar fi fost de partea regalităţii şi nu a comunismului după al doilea război mondial.

N. aut (Armanda Filipine, revista de cultură şi informaţie Braila Chirei) E o vorbă a poporului care spune „Despre morţi, numai de bine!”. Se subînţelege că am putea să aducem aminte şi defecte. În cazul Majestăţii Sale Regele Mihai I, nici măcar nu se poate pune problema de a menţiona defecte… nu pentru că nu ar fi avut, doar nu e nimeni perfect, ci pentru că suma calităţilor este incomensurabil mai mare. O tristeţe imensă pune stăpânire, cred, pe cei care revăd toate interviurile cu Regele Mihai, ascultă fragmente din viaţa sa prea dramarică pentru statura unui rege, revăd înregistrări cu momentele când a fost întors din drum atunci când a încercat să revină în ţară – după 1990. Reascultând discursul (Discursul Regelui Mihai I 2011 – cick pe document în format DOCX pentru detalii) rostit în Parlamentul României când a împlinit 90 de ani (când, în sfârşit, i s-a permis să se adreseze românilor!), descoperim acel Om care rămâne un model, care trebuie reintrodus acolo unde îi este locul în pagina de istorie contemporană a ţării. Aleg din acest discurs, un adevărat testament politic şi moral al severanului alungat din propria sa ţară, dar atât de demn şi de supus timpului, următorul citat: „Instituţiile democratice nu sunt guvernate doar de legi, ci şi de etică, simţ al datoriei. Iubirea de ţară şi competenţa sunt criteriile principale ale vieţii publice. Aveţi încredere în democraţie, în rostul instituţiilor şi în regulile lor! Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă şi fără memorie„.

Colegiu prefectural la Brăila, decembrie 2017

*În 14 decembrie; şedinţă condusă de George Adrian Paladi, noul prefect 

Prima şedintă de lucru a Colegiului Prefectural al judetului Brăila condusă de George Adrian Paladi – noul prefect (https://brailachirei.wordpress.com/2017/12/08/noul-prefect-al-brailei-george-adrian-paladi-investire/ învestit în 8 decembrie 2017), are loc în data de 14 decembrie 2017,  de la ora 11.00 în sala mare a clădirii administrative brăilene, ca de fiecare dată. Ordinea de zi şi subiectele prezentate şi dezbătute sunt următoarele:  

 1)Informare informare Directia Silvica  – click pe document în format PDF pentru detalii – cu privire la activitatea desfăşurată de Direcţia Silvica a judetului Braila in anul 2017; prezintă Cosmina Moisei – inginer la Directia Silvică Braila; 2). Informare  Informare APIA – click pe document în format PDF pentru detalii – cu privire la activitatea Centrului Judetean Braila al Agentiei de Plati si Interventie in Agricultura (APIA) in anul 2017; prezintă Daniela Mihaela Militaru – director executiv Centrul Judeţean Brăila al APIA; 

Daniela Militaru

Constantin Adrian Glugă

 3). Informare Informare IPJ – click pe document în format PDF pentru detalii – privind actiunile specifice ce vor fi intreprinse de Inspectoratul de Politie Judetean (IPJ) Braila, plus măsuri Progr. masuri IPJ si informare Informare IJJ – click pe document în format PDF pentru detalii – şi măsuri Plan masuri IJJ luate de Inspectoratul de Jandarmi Judetean (IJJ) Braila pentru asigurarea climatului de ordine si siguranta publica pe raza judetului Braila pentru sezonul de iarna 2017 – 2018; prezintă Constantin Adrian Glugă – inspector sef al IPJ Braila – şi Vasile Mot – inspector sef al IJJ Braila; 4). Proiect de hotarare pentru aprobarea Programului de masuri specifice pentru asigurarea climatului de ordine si siguranta publica pe raza judetului Braila pentru sezonul de iarna 2017-2018 al Inspectoratului de Politie al Judetului Braila si Inspectoratului de Jandarmi Judetean Braila„; prezintă Marius Aurelian Tiripa, subprefectul judetului Braila; 5). Diverse.

Uniunea Europeană: simplificarea regulamentului politicii de coeziune pentru 2014 – 2020

*S-a avut în vedere reducerea birocrației pentru beneficiari și facilitarea combinării fondurilor structurale și de investiții europene * Comisarul Corina Creţu a reprezentat CE la negocieri * S-a decis şi acordarea de stimulente autorităţilor care administrează proiecte cu bani europeni

Negociatorii Comisiei Europene (CE), ai Parlamentului European și ai Consiliului Europei au ajuns, în 12 decembrie 2017, la un acord cu privire la simplificarea regulamentului politicii de coeziune pentru perioada 2014 – 2020. Obiectivele cheie ale acestei modificări de regulament au avut în vedere atât reducerea birocrației pentru beneficiari, cât și facilitarea combinării fondurilor structurale și de investiții europene cu așa-numitul Plan Juncker, Fondul european pentru investiții strategice (FEIS). Comisarul european Corina Crețu, pentru politică regională, a reprezentat Comisia Europeană în negocierile pentru simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene.

Comisar european
Corina Creţu

Salut acest acord, o politică de coeziune mai simplă și mai flexibilă reprezintă o prioritate pentru noi, și în ceea ce privește perioada viitoare de programare, post 2020. Facem acest  lucru pentru cetățeni, antreprenori, mediul de afaceri și toți potențialii beneficiari ai fondurilor europene”, a declarat Corina Crețu (foto, preluare de la https://ec.europa.eu/).

În baza propunerilor făcute de Grupul la nivel înalt pentru simplificare creat, în 2015, la inițiativa comisarului european Corina Crețu, au fost agreate următoarele modificări de regulament: beneficiarii vor putea folosi de acum înainte estimări cum ar fi prețul global pentru anumite categorii de cost ce privesc spre exemplu angajații, asigurările sau chiria.

În ceea ce privește combinarea cu FEIS, negociatorii au decis să aducă clarificări la opțiunile deja existente și să acorde stimulente autorităților naționale și locale care administrează proiecte din fonduri europene. Astfel, de acum înainte fondurile politicii de coeziune deja investite în proiecte FEIS nu vor mai necesita cofinanțare națională. Regulamentul revizuit va deschide posibilitatea unor instrumente financiare combinate în care contribuția politicii de coeziune acoperă prima pierdere.