Zilele Limbii Albaneze la Brăila


*Evenimente la Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati”, în perioada 28 – 30 martie 2018 

Brăila (650 ani de atestare documentară, aniversaţi la 20 ianuarie 2018) este un oraş de legende şi poveşti, unele adevărate şi importante nu doar pentru cultura naţională română, ci şi pentru alte culturi şi civilizaţii – spre exemplu, ale etniilor care şi-au găsit aici, prin unii reprezentanţi de seamă, un refugiu în momente de cumpănă ale istoriei ţărilor lor. Italieni, francezi, germani, maghiari, greci au venit aici şi au făcut comerţ, au dezvoltat zonele financiar-bancară şi de navigaţie pe fluviul Dunărea; albanezi, bulgari, ruşi lipoveni, evrei, din nou greci s-au adăpostit la Brăila de urgia politică şi socio-economică din ţările lor de origine. Nu în ultimul rând, turcii care au fost o vreme stăpâni în Ţările Române (se ştie din istorie!) au continuat să trăiască prin urmaşii lor la Brăila, în familii de multe ori mixte, îmbogăţind şi ei lexicul şi cultura cu elemente pe care acum le considerăm astăzi normalitate.

În ceea ce-i priveşte pe albanezi, astăzi nereprezentaţi din nefericire de o comunitate locală – cum sunt grecii, evreii, bulgarii, turcii, ruşii lipoveni – aceştia se pot mândri, la fel cum şi Brăila multietnică se mândreşte, cu prezenţa istorică în urbe a unui uriaş reprezentant al culturii naţionale albaneze: Naum Vegilhargi (Naum Veqilhargji, 6 decembrie 1797, Vithkuq, Albania – 1854, Istanbul, Turcia), considerat cel mai important promotor al renașterii naționale albaneze, și care a conceput la Brăila în anii 1844 – 1845 un alfabet albanez (folosind caractere inventate de el însuşi) și primul abecedar al limbii sale natale.

    Despre acest uriaş om de cultură albanez, dar şi despre alte elemente de referinţă din istoria acestui popor care se revendică de la iliri şi sunt menţionaţi ca atare, albanezi, în evul mediu (documente ale Imperiului Otoman în ascensiune menţionează lupte cu Regatul Albanez în secolul XV)  s-a discutat la Biblioteca Județeană „Panait Istrati” din Brăila în manifestarea sub genericul  Zilele Limbii Albaneze, organizată împreună cu Liga Asociația Albanezilor din România.

     Astfel, în 28 martie 2018 a fost vernisată în holul de intrare în bibliotecă o expoziție de carte veche albaneză, volume apărute în perioada 1890 – 1935. Cu acest prilej s-a omagiat personalitatea lui Naum Vegilhargi. Au prezentat Radu Săvulescu – președintele Asociatiei Liga Albanezilor din România (ALAR site la http://www.alar.ro) și Marius Dobrescu  (născut 23 aprilie 1951, Brăila) – scriitor, jurnalist, traducător (apreciat în special pentru prezentarea în limba română a lui Ismail Kadare – cel mai important autor albanez modern). Moderator al  Ion Volcu – șef birou la bibliotecă. În public s-a aflat şi Adrian Mavrochefalos – preşedinte Comunitatea Greacă din Brăila.

În 29 martie 2019, tot la bibliotecă a fost o nouă întâlnire cu Radu Săvulescu şi Marius Dobrescu, moderată de Ion Volcu. De această dată, a fost prezentată Comunitatea albaneză din România și ALAR. S-a vorbit şi despre societăți şi reviste culturale (se pot accesa din site ALAR) ale albanezilor din România, despre scriitorii albanezi care au trăit și publicat în ţara noastră. Dacă, spre exemplu, avem curiozitatea să lecturăm ultimul număr, nr. 12 din martie 2018, al revistei „Prietenul albanezului” vom descoperi o informaţie ce răstoarnă impresii pe care ni le-am format greşit: familia Ghiculeştilor, care a dat domnitori în România, este de origine albaneză – greşeala vine din faptul că înşişi albanezii bogaţi la vremea respectivă, sec XIX, învăţau şi se exprimau în greacă, iar faptul că erau în continuă luptă cu stăpânitorul turc, preferau să fie consideraţi greci ceea ce în Ţările Române a devenit un avantaj.

Notă. În 2010, ediţia a IV-a a Festivalului Poeţilor din Balcani (organizat de Biblioteca Judeţeană, filiala Sud-Est a Uniunii Scriitorilor din România, Consiliul Judeţean) de la Brăila a fost dedicată Albaniei – invitaţii speciali fiind din această ţară. Bineînţeles că şi în volumul IV „Balcanica” apar poeţi contemporani albanezi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.