Problemele personalului SAJ Brăila, în atenția Ministrului Sănătății

*Printr-o declaraţie politică, deputatul liberal Antoneta Ioniţă, medic brăilean, reaminteşte că numărul de echipaje medicale s-a redus la Serviciul Judeţean de Ambulanţa Brăila, că remuneraţiile tot mai mici conduc – implicit – la modificarea calităţii serviciilor medicale 

 

Medic Antoneta Ioniţă, deputat PNL

Medicul Antoneta Ioniță – deputat de Brăila din partea Partidului Național Liberal (PNL), preşedinte al Organizaţiei Femeilor Liberale Brăila, a făcut demersuri pentru ca problemele personalului de la Serviciul Județean de Ambulanță (SAJ) Brăila să ajungă în atenția Sorinei Pintea – ministrul Sănătății. Într-o declarație politică, Antoneta Ioniță subliniază că impactul acordării a unor sporuri de 58% către angajații de la Ambulanță va avea efect în primul rând asupra calității serviciilor medicale oferite brăilenilor.

Numărul de echipaje medicale s-a redus, după ce medicii, asistenți medicali, ambulanțieri au refuzat să mai facă gărzi, nemulțumiți că în procentul de spor alocat de Ministerul Sănătății  este cuprins atât sporul pentru orele plătite în regim de gardă, cât și cel pentru orele de sâmbătă, duminică și sărbători legale. Ei se tem că, pentru respectarea prevederilor Hotărârii de Guvern care reglementează sporurile, va fi necesară reducerea procentelor de spor cu care sunt plătite aceste ore de gardă, care și așa sunt aplicate la salariul aferent lunii ianuarie. Practic, în fiecare lună, în funcție de o serie de factori, procentul acordat personalului medico-sanitar și auxiliar se schimbă, ceea ce nu este deloc normal”, explică deputatul Antoneta Ioniță.

Primii care vor avea de suferit sunt pacienții, care, prin diminuarea personalului medical de gardă, vor resimți scăderea promptitudinii de rezolvare a cazurilor, dar și creșterea presiunii psihice și fizice asupra echipajelor medicale, și așa subnormate. Nemulțumirile corpului medical de pe Ambulanță creează o atmosferă de lucru stresantă, într-un domeniu și așa solicitant„, avertizează parlamentarul brăilean.

Antoneta Ioniță solicită ministrului Sorina Pintea să reanalizeze aplicarea sporurilor din toate serviciile de ambulanță și să aibă în vedere acordarea unui spor unitar, de condiții deosebit de periculoase, care să nu varieze în fiecare lună și care să asigure o creștere salarială atractivă personalului medico-sanitar și auxiliar.

Reclame

Comisia Europeană, propuneri de buget modern, echitabil și flexibil pentru 2021 – 2027

*Ieşirea Marii Britanii din UE, asigurarea secutităţii şi stabilităţii au impus noi criterii de formare a bugetului ceea ce aduce reduceri în unele domenii *Noul buget este conceput pentru o Europă care protejează, capacitează și apără * Se pune accent pe economii şi eficienţă *Erasmus+ va primi mai mulţi bani pentru proiecte * Restricţii: UE va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțare în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept

     Comisia Europeană a propus miercuri, 2 mai 2018, un alt fel de buget al Uniunii Europene, pragmatic și modern, pentru perioada 2021 – 2027 în contextul Brexit şi al noilor provocări ce presupun mai ales asigurarea securității și a stabilității într-o lume tot mai instabilă. Finanțarea noilor și principalelor priorități ale Uniunii va fi menținută sau consolidată, ceea ce înseamnă, în mod inevitabil, reduceri în alte domenii. Miza fiind atât de mare, este momentul să acționăm în mod responsabil. Propunerea de buget este, prin urmare, nu numai precisă, ci și realistă. De lecurat cu atenţie, inclusiv acolo unde se precizează că UE va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțarea din partea UE în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept (N. red. Să mai amintim că România a fost avertizată în ultima vreme… de mai multe ori pe acest subiect?)

Propunerea Comisiei aliniază bugetul UE la prioritățile politice actuale după cum enunţate în agenda pozitivă stabilită de președintele Jean-Claude Juncker în discursul său privind Starea Uniunii din 14 septembrie 2016 și aprobată de liderii UE27 la Bratislava la 16 septembrie 2016 și în Declarația de la Roma din 25 martie 2017. Astfel, bugetul propus pentru 2021 – 2027 este conceput pentru o Europă care protejează, capacitează și apără.

Jean-Claude Juncker – președintele Comisiei Europene – a declarat: „Această zi este un moment important pentru Uniunea noastră. Noul buget reprezintă o oportunitate de a ne modela viitorul ca o Uniune nouă și ambițioasă, formată din 27 de state membre unite prin solidaritate. Prin propunerea de astăzi, am prezentat un plan pragmatic care arată cum să obținem mai multe rezultate cu mai puține resurse. Ținând cont de contextul economic favorabil, avem un timp de respiro, ceea ce nu ne scutește însă de faptul că trebuie să facem economii în anumite domenii. Vom asigura buna gestiune financiară prin introducerea primului mecanism privind statul de drept. Aceasta înseamnă să acționăm responsabil când este vorba de banii contribuabililor noștri. Mingea este acum în terenul Parlamentului și al Consiliului. Cred cu tărie că ar trebui să ne propunem să ajungem la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor”.

        Günther H. Oettinger – comisarul responsabil pentru buget și resurse umane: “Această propunere de buget este cu adevărat despre valoarea adăugată a UE. Investim și mai mult în domenii în care un stat membru nu poate acționa singur sau în care acțiunea comună este mai eficientă – fie că este vorba de cercetare, migrație, controlul la frontiere sau apărare. Continuăm să finanțăm politicile tradiționale, dar modernizate, cum ar fi politica agricolă comună și politica de coeziune, deoarece beneficiem cu toții de pe urma standardelor ridicate ale produselor noastre agricole și a regiunilor care recuperează decalajele economice”.

Resurse pe măsura ambițiilor

        UE cu 27 de membri și-a stabilit prioritățile politice și are acum nevoie de resursele necesare pentru a răspunde acestora. Comisia propune un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro în credite de angajament (exprimate în prețurile din 2018)[1] pentru perioada 2021-2027, echivalentul a 1,11 % din venitul național brut al UE27 (VNB) (a se vedea anexa 2; o notă informativă generală). Acest nivel al angajamentelor se traduce în 1 105 miliarde de euro (sau 1,08 % din VNB) în credite de plată (în prețurile din 2018[2]). Aceasta include integrarea în bugetul UE a Fondului european de dezvoltare – principalul instrument al UE de finanțare a cooperării pentru dezvoltare cu țări din Africa, zona Caraibilor și Pacific și care în prezent este un acord interguvernamental. Dacă se ia în considerare inflația, acesta este comparabil ca dimensiune cu bugetul actual pentru 2014 – 2020 (inclusiv Fondul european de dezvoltare). Pentru a finanța prioritățile noi și urgente, vor trebui majorate actualele niveluri de finanțare. Investițiile actuale în domenii precum cercetarea și inovarea, tineretul, economia digitală, gestionarea frontierelor, securitatea și apărarea vor contribui la prosperitate, sustenabilitate și securitate în viitor. De exemplu, bugetul alocat programului Erasmus+ și al Corpului european de solidaritate va fi dublat. În același timp, Comisia a examinat în mod critic domeniile în care se pot face economii și în care se poate îmbunătăți eficiența. Comisia propune o reducere moderată a finanțării pentru politica agricolă comună și politica de coeziune – cu vreo 5 % în cazul fiecăreia dintre ele – pentru a reflecta noua realitate a unei Uniuni cu 27 de state membre. Aceste politici vor fi modernizate pentru a se asigura că ele pot produce în continuare rezultate, consumând mai puține resurse, și că pot inclusiv sprijini noi priorități. De exemplu, politica de coeziune va avea un rol din ce în ce mai important de jucat în sprijinirea reformelor structurale și în integrarea pe termen lung a migranților.

Un buget modern, simplu și flexibil

       Bugetul UE poate avea un impact semnificativ în viețile cetățenilor și ale întreprinderilor cu condiția de a se investi în domeniile în care Uniunea poate avea un impact mai mare decât au cheltuielile publice la nivel național, domenii în care poate aduce o reală valoare adăugată europeană de exemplu, proiectele de cercetare care reunesc cei mai buni cercetători din Europa, infrastructuri sau proiecte de anvergură menite să asigure reușita transformării digitale sau dotarea Uniunii cu instrumentele de care are nevoie pentru a-și proteja și apăra cetățenii. Acest lucru este indispensabil în lumea actuală aflată în schimbare rapidă, în care Europa se confruntă cu provocări demografice, cu instabilitatea în vecinătatea sa și cu multe alte chestiuni presante care transcend granițele naționale. Comisia propune un buget modern, simplu și flexibil. Buget modern: o nouă Uniune cu 27 de membri are nevoie de un buget nou și modern, care să arate că Europa a integrat învățămintele din trecut. Aceasta înseamnă reducerea în continuare a birocrației atât pentru beneficiari, cât și pentru autoritățile de management prin norme mai coerente pe baza unui cadru unic de reglementare. Totodată, înseamnă și stabilirea unor obiective mai clare și punerea unui accent mai mare pe performanță. Astfel va fi mai ușor atât să se monitorizeze și să se măsoare rezultatele, cât și să se efectueze modificări, dacă este necesar. Buget simplu: structura bugetului va fi mai clară și mai bine adaptată priorităților Uniunii. În prezent, fondurile sunt împărțite la un număr mult prea mare de programe și instrumente, atât în interiorul, cât și în afara bugetului. Prin urmare, Comisia propune reducerea numărului de programe cu mai mult de o treime (de la 58 în prezent la 37 în viitor), de exemplu, prin regruparea în noi programe integrate a surselor de finanțare fragmentate și prin simplificarea radicală a utilizării instrumentelor financiare, inclusiv prin intermediul fondului InvestEU. Buget flexibil: provocările recente – în special criza migrației și a refugiaților din 2015 – au arătat în mod clar limitele flexibilității bugetului actual al UE pentru a reacționa suficient de rapid și de eficace. Propunerea Comisiei include o flexibilitate sporită atât în cadrul programelor, cât și între acestea, consolidarea instrumentelor de gestionare a crizelor și crearea unei noi „Rezerve a Uniunii”, care să ne permită să facem față evenimentelor neprevăzute și să răspundem situațiilor de urgență în domenii cum ar fi securitatea și migrația.

 Bugetul UE și statul de drept: buna gestiune financiară

          O inovație majoră în bugetul propus este consolidarea legăturii dintre finanțarea UE și statul de drept. Respectarea statului de drept reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru buna gestiune financiară și pentru eficacitatea finanțării din partea UE. Comisia propune, prin urmare, un nou mecanism care să protejeze bugetul UE de riscurile financiare legate de deficiențele generalizate care afectează statul de drept în statele membre. Cu ajutorul noilor instrumente propuse, Uniunea va putea să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțarea din partea UE în mod proporțional cu natura, gravitatea și amploarea deficiențelor care afectează statul de drept. O astfel de decizie ar urma să fie propusă de Comisie și adoptată de Consiliu prin vot cu majoritate calificată inversă[3].

Un buget al UE pentru o uniune economică și monetară puternică și stabilă

            O zonă euro stabilă este o condiție prealabilă pentru crearea de locuri de muncă, creștere economică, investiții și echitate socială în întreaga Uniune Europeană. În decembrie 2017, ca parte a foii sale de parcurs pentru aprofundarea uniunii economice și monetare a Europei, Comisia a stabilit modul în care pot fi elaborate noi instrumente bugetare în cadrul finanțelor publice ale UE pentru a promova stabilitatea zonei euro și convergența către zona euro. În noul cadru financiar multianual, sunt propuse două noi instrumente a) un nou program de sprijin pentru reforme, care – cu un buget total de 25 miliarde euro – va oferi sprijin financiar și tehnic tuturor statelor membre pentru realizarea reformelor prioritare, în special în contextul semestrului european. În plus, un mecanism de convergență va oferi un sprijin specific statelor membre din afara zonei euro în contextul eforturilor acestora de aderare la moneda comună; b) o Funcție europeană de stabilizare a investițiilor, care va contribui la menținerea nivelului investițiilor în cazul șocurilor asimetrice majore. Aceasta va demara sub formă de împrumuturi reciproce („back-to-back”) de la bugetul UE în valoare de până la 30 miliarde euro, la care se va adăuga o asistență financiară acordată statelor membre pentru acoperirea costurilor aferente dobânzii. Împrumuturile vor oferi sprijin financiar suplimentar în momentele în care finanțele publice vor fi limitate, însă investițiile prioritare vor trebui menținute.

             Surse moderne de finanțare pentru bugetul UE

           Noile priorități necesită noi investiții. Din acest motiv, Comisia propune să le finanțeze printr-o combinație de fonduri noi (aproximativ 80 %), realocări și economii (aproximativ 20 %). Pe baza recomandărilor Grupului la nivel înalt privind „Viitoarea finanțare a UE”, Comisia propune modernizarea și simplificarea sistemului general de finanțare actual – „resurse proprii” – și diversificarea surselor de venituri la buget. Comisia propune simplificarea sistemului actual de resurse proprii bazat pe taxa pe valoarea adăugată (TVA) și introducerea unui „coș” cuprinzând noi resurse proprii care să fie asociat priorităților noastre politice. Coșul de noi resurse proprii propus cuprinde: 20 % din veniturile provenite din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii; o cotă de prelevare de 3 % aplicată noii baze fiscale consolidate comune a societăților (care va fi introdusă treptat după adoptarea legislației necesare); o contribuție națională, calculată pe baza cantității de deșeuri de ambalaje din plastic care nu se reciclează în fiecare stat membru (0,80 euro per kilogram). Aceste noi resurse proprii vor reprezenta aproximativ 12 % din totalul bugetului UE și ar putea contribui cu până la 22 de miliarde de euro pe an la finanțarea noilor priorități.

Corecții Ieșirea Regatului Unit din UE presupune un complicat sistem de corecții bugetare. Comisia propune să se elimine toate corecțiile și să se reducă de la 20 % la 10 % suma pe care o păstrează statele membre atunci când colectează veniturile vamale (acestea fiind una dintre resursele proprii) pentru bugetul UE. Datorită celor două măsuri, bugetul UE va deveni mai simplu și mai echitabil. Pentru a se evita orice creștere bruscă și drastică a contribuțiilor unora dintre statele membre, Comisia propune eliminarea treptată a corecțiilor actuale pe parcursul unei perioade de cinci ani.

** * Informații-cheie referitoare la bugetul UE pentru viitor – Cadrul financiar multianual la https://ec.europa.eu/commission/priorities/democratic-change/future-europe/eu-budget-future_ro  Negocierile cu privire la actualul buget al UE au durat prea mult. Prin urmare, programe financiare cheie au fost întârziate și proiecte cu un real potențial de redresare economică au fost amânate. De aceea, comisarii vor să se acorde maximă prioritate negocierilor pentru a se ajunge la un acord înainte de alegerile pentru Parlamentul European și de summitul de la Sibiu din 9 mai 2019. Comisia va face tot ce îi stă în putere pentru a se ajunge rapid la un acord.

Vizită în proiect Erasmus la Brăila, partener Şcoala „Sfântul Andrei”

*Proiectul este „Everything begins with the first step” („Totul începe cu un singur pas”) – EBWFS şi se derulează în perioada octombrie 2016 – septembrie 2018 cu parteneri din Austria, Letonia, Italia, Portugalia, România, Turcia *Mobilitatea brăileană a avut loc în  22 – 28 aprilie 2018

Şcoala  Gimnazială „Sfântul  Andrei” din Brăila  este parteneră împreună cu instituţii din Austria, Letonia, Italia, Portugalia, Turcia în proiectul european „Everything begins with the first step” („Totul începe cu un singur pas” pagină Facebook la https://www.facebook.com/Everything-begins-with-the-first-step-209772749453384/) – EBWFS , derulat prin Programul Erasmus +, Parteneriate strategice, Acțiunea cheie 2,  finanțat de Comisia Europeană,  în perioada octombrie 2016 – 30 septembrie 2018. Coordonatorii locali sunt profesorii Adina Mihai – director adjunct şi Cătălina Rotaru – director Şcoala „Sf. Andrei”.

Proiectul se concentrează pe una din cele mai mari probleme ale lumii: problemele de mediu având în vedere conservarea şi protejarea mediului. Obiectivele proiectului sunt consolidarea cooperării internaţionale prin schimbul de bune practici şi a metodelor de învăţare şi de predare, creşterea conştientizării legate de problemele de mediu şi dezvoltarea unei abordări inovatoare în cercetarea acestui subiect. Există trei grupuri ţintă principale cărora li se adresează proiectul: elevi, profesori şi comunităţile locale. Coordonatorul acestui parteneriat internaţional este Adazi Secondary School din Letonia – şi partenerii sunt Bundeshandelsakademie din Austria, din Italia – IIS Di Rocco, din Turcia – Ozel Antalya Kocas Anadolu Lisesi, din Portugalia – Agrupamento de Escolas Dr. Serafim Leite.  

În perioada 22 – 28 aprilie 2018, Şcoala Gimnazială „Sfântul Andrei” din Brăila a fost gazda a celei de a treia întâlniri de învăṭare din proiect, cu participanţi 31 elevi şi 9 profesori din Austria, Letonia, Italia, Portugalia şi Turcia. Aceştia au participat la un schimb de bune practici în cadrul lecṭiilor de fizică, IT – realizarea de jocuri online pe teme ecologice, biologie, chimie, iar profesorii din Portugalia au prezentat o lecṭie despre biodiversitatea din Portugalia. Participanṭii au realizat un studiu tematic despre apele uzate din Brăila la uzina de apă, despre flora şi fauna Deltei Dunării cu scopul de a conştientiza importanṭa protejării mediului. De asemenea, elevii şi profesorii din străinătate au aflat informaṭii despre istoria oraşului Brăila şi a cetăṭii Enisala din judeţul vecin Tulcea, ghid fiindu-le Gabriel Lâlă – preşedinte Asociaţia Clubul de turism „Proilavia” Brăila. 

Joi, 26 aprilie 2018, echipa de proiect Erasmus+ s-a deplasat la sediul Centrului Europe Direct Brăila – coordonator Răzvan Popescu – din staţiunea Lacu Sărat unde s-a desfăşurat conferinṭa internaṭională cu tema „Ȋncălzire globală şi reciclare”. Fiecare partener a prezentat informaṭii despre situaṭia actuală din ṭara lor. Au fost şi reprezentanţi ai Agenṭiei pentru Protecṭia Mediului Brăila şi mediul neguvernamental local, exemplu Viorica Alexandru – preşedinte Asociaţia „Iniţiativa Cetăţenilor Seniori” care le-a prezentat proiectul „HOPE” finanţat tot prin Erasmus+.

Vineri, 27 aprilie 2018, la Biblioteca Judeṭeană “Panait Istrati” Brăila s-au întâlnit cu Valentina Chiriac ş şef Serviciu – care le-a propus activitatea “Realizarea de obiecte din materiale reciclabile” în care au prins viaţă o păpuşă tradiṭională românească, un semn de carte cu simbolul oraşului Brăila şi o floare din sfoară.

Proiectul „Everything begins with the first step” („Totul începe cu un singur pas”) – EBWFS este unul de inovaţie. S-au implementat metode noi de lucru şi se realizează dicţionar de mediu în 6 limbi, termometre personale, DVD-ul „Cetăţenii eco”, album foto ECO, cartea „Poveşti vesele şi triste din natură”.