În Bucureşti, Festivalul internațional de statui vivante 2018, ediția a VIII-a

*Organizat de Teatrul Masca în perioada 22 – 28 mai * Statuile vivante pot fi admirate în Grădina Casei Filipescu-Cesianu, Grădina Cismigiu, Parcul Regele Mihai

     Teatrul Masca din Bucureşti – manager şi iniţiator Mihai Mălaimare, actor, regizor – organizează Festivalul Internațional de Statui Vivante (FISV ) în perioada 22 – 28 mai 2018. Sponsorul manifestaării este firma KEIA. Parteneri – Uniunea Teatrală din România (UNITER), Muzeul municipiului București. Ediţia a VIII-a (http://www.masca.ro/teatru/festivalul-international-de-statui-vivante-2018/) a unicei manifestări de acest gen aduce în capitala României 16 statui vivante, în premieră, de la Teatrul Masca și invitaţi, anul acestea fiind peste 40 de artişti de profil din Germania, Macedonia, Olanda, Portugalia, Spania, Ucraina, UK. Mihai Mălaimare: „Festivalul din acest an se constituie într-un eveniment cultural-educativ. Pe lângă reprezentațiile artiștilor, spectatorii vor avea acces la expoziții de fotografie și de costume, la demonstrații de machiaj, proiecții video și spații de documentare cu materiale informative despre teatrul outdoor și statuia vivantă”.

Publicul va putea admira statuile vivante în cinci spaţii din București – Grădina Casei Filipescu-Cesianu, Grădina Cismigiu, Parcul Regele Mihai (intrarea dinspre Sos. Nordului). Accesul la toate reprezentațiile din festivalul este gratuit.

Participanţii ediţiei

       Invitați: Helena Reis & Ana Torrie  din Portugalia – Mr. Chocolate; LevendTheater din Olanda – Goddess of Agriculture, Heart Conquering, Mademoiselle Perfume, Prince Charming, Snow-White, The Angel, The Host, The Photographer; Beeldje.nl din Olanda – Persefona,  Fille,  Mary Poppins; PaSSaR Performing Arts din Olanda – Water carrier , Meditating Buddha; Artel MYTH  din Ucraina – Mr. Showtime, Mr.&Ms. Steam, Governor, One day in the life of Ucrainians, Concordia, B-Boy, Yaroslavna, Levitating Alladin, Kosak; JohnMan din Germania– Candy Man; Teatrosk Theatre din Macedonia – Double Bass; Marta Teresa da Rocha din Spania – Music Box; Alucinarte Animacion  Teatral din Spania – The Odd Lady, The Secretary, Neptune, The Photographer, The Painter, The Angel, The Cyclist; Gardeners Theatre din Spania –  Rosita; Antonio Santos din Spania –Guitar Hero; Francisco Aguado Añonuevo din Spania –  Manuscrito; Nuno Faria din Portugalia – Fernando Pessoa,  Carlos Ferreira din Portugalia– Eca de Queiroz, Susana Sousa din Portugalia – Duchess , Carolina Dias din Portugalia – Selling Portuguese, Strapafourd din Portugalia – Cabaret; .David French din UK – He who is Red.

Anamaria Pîslaru

Teatrul MASCA cu “Strigătele Parisului“ 1) personajul Vânzătoarea de chibrituri – interpretă actriţa Anamaria Pîslaru (Era întâlnită la încrucișarea străzilor și oferea, pentru câteva parale un pachet de chibrituri sau pietre de scăpărat. Tristă mai mereu, căci profitul era mic, șoptea uneori un refren la fel de nefericit ca propria-i privire: Chibrituri, chibrituri, poate cumpărăți / Încerc să trăiesc cu banii ce-mi dați … Chibrituri vă vând, chibrituri luați /Aprindeți-vă focul, luați, nu plecați!); 2) Vânzătoarea de broderii – Dora Iftode (Dantela a cucerit Parisul încă din scolul XVI. În secolul XVII, Colbert, celebrul ministru de finanțe al lui Ludovic al XIV lea a salvat producția franceză transformând-o într-o adevărată industrie. “La Paris poți fi sărac lipt dar trebuie neapărat să ai mănuși, chiloți de mătase și dantele” scria Mercier. În Faubourg Saint Antoine unde erau instalate, dantelăresele scriau cu degetele muzica firului de mătase); 3) Vânzătorul de orvietan Valentin Mihalache (Cunoscut în tot Parisul, un oarecare Christophe Contugi făcea din micul său comerț un adevărat spectacol. Medicamentul pe care îl vindea și pe care îl botezase singur Orvietan, ajuta la lecuirea tuturor bolilor din lume. “Am inventat cel mai bun leac / Nu-l are nimeni pe Pământ / Orvietanul nu e fleac / Vindecă tot, eu nu vă mint); 4) Vânzătorul de panglici – Sorin Dinculescu (Panglicile au creat la Paris o adevărată frenezie, se puneau peste tot, pălării, haine, pantaloni, pantofi, de toate culorile și făcute din orice fel de material de la lână ordinară și până la mătase. Un vânzător de panglici era cu adevărat o apariție pe malurile Senei); 5) Vânzătoarea de mături – Vera Brătfălean (Mături, măturici, pămătufuri, se plimbau pe străzile Parisului în căutarea celor care luptau cu praful și gunoiul din abundență la vremea aceea! Strigătul celebru : mătura, mătuuuuuuuraaaaa avea să fie cel mai longeviv, ajungând până în zilele noastre); 6) Aprinzătoarea de felinare – Andreea Bănică (În nopțile fără lună străzile Parisului erau un adevărat coșmar! Au apărut întâi felinarele cu lumânări, apoi cele cu gaz iar arpinzătorul de felinare era una dintre cele mai pitorești figure pe care strada pariziană a cunoscut-o); 7) Vânzătoarea de ouă – Cristiana Savu (În fiecare dimineață strigătele ei anunțau micul dejun și o nouă zi pentru toată lumea, săraci și bogați! Ouă albe, ouă roșii făceau deopotrivă celebra omleta pariziană); 8) Cântăreața Alina Bondoc (Se cântă pe străzile Parisului despre orice, despre crime, despre execuții, despre iubire, se cântă cu tristațe, se cântă cu voie buna din acordeon sau din vioară Glasurile cântărețelor umpleau clipele Parisului ca un fel de știri cântate); 9) Vânzătorul de cutii – Ionuț Ghiorghe (Pitoresc la înfățișare, vindea cutii de toate dimensiunile și culorile! Cartonul era materialul casnic cel mai folosit atunci și a răscoli prin grămada de cutii pe care o purta  cu el era o adevărată încântare! Domnișoare, domnișoare/ Am cartonul cel mai mare/ Pentru tot felul de doamne/ Cartonașul meu nu doarme); 10) Spălătoreasa – Alina Crăiță (O, ce figură pitorescă pe malurile Senei! Nicăieri în lume nu se spalau atat de multe camasi ca la Paris! Dar, daca trec de cateva ori prin mana spalatoreselor guralive camasile devin biete carpe de vase. Gurese ca niste vrabii se certau cu trecatorii, iar cand nu-i dovedeau cu vorba isi ridicau poalele aratandu-le fundul); 11) Vânzătoarea de dulciuri – Laura Dumitrașcu Duică (Multă vreme necunoscut, apoi importat din Indii, zahărul a devenit un bun comun abia din secolul XV când a început cultivarea trestiei de zahăr în Franța și Spania. În secolul XVIII erau denumite cu termenul de confiture cam tot ceea ce era dulce, gemuri, dulcețuri, jeleuri, marmalade, siropuri. La colț de stradă sau în magazinașe cochete, dulcele făcea parte din viața de zi cu zi a parizienilor); 12) Vânzătorul de tigăi – Mario Garcia (Uneori artizani recunoscuți, dar cel mai adesea niște cârpaci, colindau Franța vânzând și reparând tigăi și oale. Aveau un fluier cu care își însoțeau strigătele adesea cu două înțelesuri: Domnișoara strigă satul/ Că tigaia-ți s-a stricat /Iată a venit băiatul/ Și repară tot ce-i spart); 13) Vânzătoarea de pește – Cristina Panait (Erau cunoscute în întreg Parisul ca fiind cele mai vulgare, bețivance desăvârșite, bătăușe și  slobode la gură cât încape. Peștele era însă o mâncare căutată așa că lumea accepta ca fără vânzătoarele acestea îngrozitoare n-ar fi avut nici pește și nici fructe de mare. Așadar “hai la pește, măi!”); 14) ModistaMaria Panainte (Tânără, frumoasă, iubește florile și pălăriile de paie pe care le garnisește cum știe ea mai bine. Și uneori, când este singură în atelier, pălăriile și florile devin oameni și lumea sclipește ca aripile unui gingaț fluture); 15) Plăpumăreasa Daciana Voinescu (În zilele de vară, în colțuri dosite și la adăpost de razele soarelui și praful drumului, o femeie desfăcea și refăcea saltelele simțindu-se ca un demiurg care construiește și distruge destine! Când visurile ei se destrămau din cauza unei înțepături în acul curbat viața revenea la griul urât și murder al saltelelor la care lucra); 16) Vânzătorul de otravă pentru șobolaniAndrei Costin (Urât, misterios însă, un om își purta pe străzile Parisului, ascunsă în sticluțe colorate teribila otravă pentru nu mai puțin îngrozitorii șobolani  care cutreierau orașul în lung și în lat. Vânzările mergeau bine, atunci ca și acum șobolanii își vedeau de treaba lor, prea puțin sensibili la leacuri de acest fel. “Pentru șobolani cât vaca o pisică nu e bună/ Doar otrava mea minune șobolanii ți-i adună”)

CS de şah „Micul Prinţ” Brăila, premiu la Vaslui prin Eduard Gabriel Ancuţa

*Foarte tânărul şahist, 10 ani, a concurat la categoria 12 ani şi s-a clasat pe podium

Eduard Gabriel Ancuţa

CS „Micul Prinţ” Brăila condus de Iulian Preda a participat la Turneul internataţional de şah clasic „Cupa Sergentul” Vaslui organizat de CS „Sergentul” din localitate, desfăşurat în perioada 18 – 20 mai 2018, prin Eduard Gabriel Ancuţa, 10 ani, unul dintre sportivii legitimaţi care face cinste clubului sportiv brăilean (ex. https://brailachirei.wordpress.com/2017/04/03/cupa-micul-print-sah-clasic-la-braila/, https://brailachirei.wordpress.com/2015/02/16/cupa-de-iarna-la-sah-editia-2015-la-premiere/).  Au participat competitori din România – de la cluburi de profil din Bârlad, Brăila, Buzău, Bucureşti, Craiova, Focşani, Huşi, iaşi, Târgovişte, Vaslui şi din Republica Moldova.

Eduard Gabriel Ancuţa a jucat cu parteneri foarte buni, câştigând trei partide, având trei remise şi doar o partdiă a fost pierdută. În final, a obţinut locul II, la categoria de vârstă 12 ani, cu 118 puncte. Foto dreapta, laureatul împreună cu Iulian Preda.

.      De asemenea, tânărul a participat şi la Campionatul naţional de la Călimăneşti unde a obţinut un punctaj foarte bun, fiind la prima participare. Obiectivul lui este câştigarea a cât mai multe competiţii, astfel încât să obţină categoria I (Notă. Clasificările la şah sunt, în ordine, categoria III, categoria II, categoria I, candidat de maestru, maestru, maestru al Federaţiei Internaţionale de Şah, maestru internaţional, mare maestru internaţional) în clasificarea sportivă şahistă.

Sărbătoarea de Hârdelezi, la Secţia Etnografie a Muzeului Brăilei „Carol I”

*Din tradiţia ţiganilor (rromilor) spoitori și rudari, activitate comună pentru proiectele de educație muzeală „Șuțești maskar tradicia vi somvaxutnipen” și „Prin Cultură, mai aproape de copiii din Lacu Dulce” *Partaneri ai instituţiei muzeale sunt Școala Șuțești și Centrul Social Multifuncțional

Muzeul Brăilei „Carol I” găzduieşte marţi, 22 mai 2018, ora 13.00 la Secția Etnografie (str. Polonă nr. 14) – şef muzeograf Gabriela Dorina Cloşcă – o activitate comună pentru două proiecte desfăşurate în parteneriat cu Școala Gimnazială Șuțești și Centrul Social Multifuncțional, respectiv proiectele de educație muzeală „Șuțești maskar tradicia vi somvaxutnipen” și „Prin Cultură, mai aproape de copiii din Lacu Dulce”. Coordonator din partea Muzeului Brăilei „Carol I” este dr. Brânduşa Ilie, muzeograf la Secţia Etnografie. 

Hârdelezi este numele unui importante sărbători a ţiganilor (rromilor sau romi) spoitori și rudari care se desfășoară, tradiţional, la o săptămână după Paștele ortodox sau de Înălțarea Domnului. Elementul principal al ritualului este sacrificarea mielului: acesta este sacrificat pentru însănătoșirea unui membru din familie, pentru protecția familiei de necazuri și boli, sau se taie câte un miel pentru fiecare copil spre binele și protecția acestuia. Se crede că mielul trebuie să vină de bunăvoie la sacrificat, de aceea se angajează un lăutar care să-i cânte și să-l facă să vină singur și să îngenuncheze în locul unde urmează să fie tăiat.

„Brăila 650”, expoziţie a artiştilor plastici brăileni la Focşani

*Vernisaj, la Galeriile de Artă din Focşani, în 22 mai 2018 de la ora 17.00 

   Sub genericul „Brăila 650”, la fel cum a fost şi la Bucureşti (https://brailachirei.wordpress.com/2018/03/14/artisti-braileni-expun-la-bucuresti-sub-genericul-braila-650/), 29 de artişti membri ai filialei Brăila a Uniunii Artiştilor Plastici (UAP) din România expun la Focşani în 22 mai 2018. Vernisajul expoziţiei de artă va avea loc la Galeriile de Artă din Focşani de la ora 17.00. 

Expoziţia prezintă lucrări ale celor mai importanţi artişti vizuali brăileni: Mariana Bogdan, Maricica Cârstiuc, Sorin Cârstiuc, Trandafira Cojocaru, Nela Constantinescu, Ana Maria Dobre, Ovidiu Dascălu, Vasile Gaiţă, Crenguța Corina Macarie, Vasilica Gavrilă, Stelian Ghinea, Marilena Ioanid, Florian Mihăilescu, Maria Mădălina Mânzu, Hugo Mărăcineanu, Walter Mărăcineanu, Angelica Moscu Deacu, Bogdan Mosorescu, Gheorghe Mosorescu, Paula Neagu, Daniela Nica, Radu Pencea, Cristian Radu, Ion Radu, Raluca Spătaru Iancu, Narcisa Stejeran, Marius Teodorescu, Luciana Terente, Magdalena Voiculeț.

Organizatorii expoziţiei sunt Consiliul Judeţean Brăila, Centrul de Creaţie Brăila şi Filiala UAP Brăila, cu sprijinul Consiliului Judeţean Vrancea şi al Centrului Cultural Vrancea. Cei 29 de artiști aduc un omagiu împlinirii a 650 ani de atestare documentară a oraşului Brăila (https://brailachirei.wordpress.com/2018/01/19/braila-650-ani-de-atestare-documentara-la-muzeul-brailei-carol-i/). Expoziţia de la Focşani va fi deschisă în perioada 22 mai 2018 – 6 iunie 2018, program de vitzitare 10.00 – 18.00. 

Notă. Evenimentul brăilenilor s-a creionat în momentul în care la Brăila, la Galeriile de Artă, a fost vernisajul expoziţiei (https://brailachirei.wordpress.com/2018/03/22/personala-liviu-nedelcu-la-galeriile-de-arta-braila/) lui Liviu Nedelcu – preşedinte al Filialei UAP Focşani.