Conflict la Braicar, se pare unul spontan. Nu circulă mijloace de transport în comun în Brăila

*Şoferii, în special, şi-au exprimat nemulţumirea faţă de salarii în principal *Sindicaliştii susţin că 80 la sută dintre angajaţi au salariul minim pe economie 

Conflict spontan la compania publică de transport în comun: salariaţii, şoferii mai precis, de la Sc Braicar SA – societate de transport public aflată în subordinea Consiliului Local Municipal (CLM) Brăila – nu au mai ieşit pe trasee în data 24 mai 2018, rămânând la sediul Depoului din cartierul Radu Negru. Au afirmat că este un conflict spontan (au încercat să declanşeze grevă, dar de la tribunal li s-a răspuns că ar fi ilegal). Iniţial s-a spus că doar până la ora prânzului nu vor circula mijloacele de transport – autobuze, tramvaie, dar situaţia a continuat toată ziua. Conducerea Braicar a organizat o şedinţă a Consiliului de Administraţia după acest interval care însă nu a rezolvat conflictul. Cornel Sănduleascu – director general Sc Braicar – a încercat să-i convingă pe oameni să reia munca, dar ei au refuzat; au spus că vor efectua doar cursele pentru firmele – multe sunt fabrici de confecţii – care au contracte cu societatea, să ducă acasă angajaţii lor.  

Sindicatul de la Braicar a încercat în luna aprilie să-şi rezolve revendicările, respectiv negocierea Contractului Colectiv de Muncă, creşteri salariale în condiţiile în care – susţin sindicaliştii – cam 80 la sută dintre angajaţi au salariul minim pe economie, În plus, au de recuperat din 2017 foarte multe ore libere reprezentând repausul în muncă.

N. red. Pentru că la Brăila nu mai circulă mijloacele private de transport (maxi-taxi), şi e bine aşa, că oricum nu erau în regulă, SC Braicar este acum unic ofertant.  Cu ocazia acestui conflict, rămân taximetriştii să ajute dar şi ei, în destule situaţii, sunt în neregulă – nu dau drumul la aparatul de taxat, nu sunt mereu politicoşi, nu au întodeauna maşinile foarte curate, suprataxează etc… Poliţia are ce face!

Primăria, prin CLM, a oferit o mulţime de abomanente gratuite – la destui pensionari (cei cu pensia sub 1200 lei, la destui elevi, la studenţii care învaţă la Facultatea de Inginerie şi Agricultură); ei sunt extrem de supăraţi, la fel şi ceilalţi brăileni.

Reclame

La Biblioteca Judeţeană Brăila, ediţia a II-a a proiectului “Cartea vie a profesiei” dedicat elevilor

*Tinerii din clasele terminale de liceu se întâlnesc, în 23 şi 24 mai 2018, cu reprezentanţi din diferite profesii şi primesc informaţii despre domenii pe care şi le-ar putea alege după terminarea studiilor 

Biblioteca Județeană “Panait Istrati” din Brăila este organizatorul Proiectulului “Cartea vie a profesiei”, a doua ediție ăn 23 şi 24 mai 2018, cu scopul de a oferi elevilor brăileni din clasele a XI-a și a XII-a o viziune asupra profesiilor pentru care pot opta după terminarea studiilor. Coordonatorii proiectului “Cartea vie a profesiei” sunt bibliotecarii Roxana Neagu și Teodora Soare – fost jurnalist. Elevii din 11 licee brăilene, însoțiți de profesori, sunt beneficiarii proiectul deschis tuturor doritorilor, poate şi de la alte clase care doresc să afle amănunte despre profesii ca cele de polițist, avocat, medic, asistent, profesor, arhitect, specialist IT, psiholog, scriitor, jurnalist, economist, inginer, pompier, antreprenor, actor/ regizor, agent turism, jandarm etc.

întâlnirea cu Vera Maxim

întâlnirea cu
prof. dr. Ana Coman

        În prima zi, printre cei care s-au întâlnit cu tinerii şi au răspuns la întrebările curioşilor au fost şi Vera Maxim – antreprenor, proprietar Cofetăria „Poem Caffe”, dr. Ana Coman – profesor de limba şi literatura română la Colegiul Naţional „Gh. Munteranu-Murgoci”, Anca Cismaru – regizor la Teatrul „Maria Filotti”, Ion Bobaru – farmacist,  proprietar farmacia „Faltis”, conf. univ. dr. Camelia Vechiu de la Universitatea “Constantin Brâncoveanu” Brăila etc.

       „Beneficii pentru participanți: descoperirea secretelor profesiei; discuții față în față cu specialiști din domenii diverse; răspunsuri la întrebările legate de necunoscutul profesiei; identificarea studiilor și a pașilor necesari pentru abordarea unei anumite profesii în viitor;orientarea în carieră„, subliniază Laura Caplea – purtător de cuvânt la Biblioteca Județeană „Istrati”.

        La prima ediție a proiectului, în anul 2017, au participat în cele două zile, 15 și 16 mai, un număr de 200 de elevi, 14 profesori însoțitori și peste 30 de “cărți vii”.

Cerc metodic al directorilor din rural, la Școala Șuțești

*Temele au fost transparența actului decizional, bune practici manageriale pentru menținerea frecvenței școlare și reducerea abandonului școlar * În 21 mai 2018 

    La Școala Gimnazială Șuțești, județ Brăila, s-a desfăşurat în 21 mai 2018 Cercul pedagogic al directorilor unităților de învățământ din mediul rural. Responsabili de cerc au fost prof. Silviu Roșioru – director Școala Șuțești, prof. Alin Gabriel Tanase – director adjunct Școala Șuțești, prof. Camelia Istrate – inspector Management institutional la Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Brăila, prof. Violeta Raluca Marica – inspector școlar la ISJ Brăila. Au participat peste 45 directori și directori adjuncți din unitățile de învățământ din rural. De asemenea, au participat și prof. Dan Mihai Gheorghiță – inspector școlar general adjunct și prof. Gina Anton – inspector pentru minorități.

Temele reuniunii au fost îmbunatațirea managementului școlar prin asigurarea transparenței actului decizional, bune practici manageriale pentru menținerea frecvenței și atragerea preșcolarilor, bune practici privind reducerea abandonului școlar.

Gazdele cercului pedagogic au împărtășit musafirilor problemele cu care se întâlnesc zi de zi, dar și strategiile manageriale prin care reușesc să reducă abandonul școlar, să atragă preșcolarii în grădiniță, dar și modalitățile de asigurare a transparenței decizionale. Exemplu, la capitolul „Îmbunatațirea managementului școlar prin asigurarea transparenței actului decizional” a fost prezentată pagina web a școlii gazdă (http://scoala-sutesti.ucoz.ro),A fost aplicat și interpretat un chestionar privind asigurarea transparentei actului decisional.

În ceea ce priveşte bunele practici manageriale pentru menținerea frecvenței și atragerea preșcolarilor şi bunele practici privind reducerea abandonului școlar au fost numite câteva idei care au dat rezultate:
– păstrarea legăturii permanente cu familiile acestora prin înștiințarea părinților despre situația la învățătură, disciplină și absenteism. În menținerea legăturii permanente cu familia se implică mediatorii școlari prin vizite la domiciuliul acestora și prin discuții cu părinții/familiile copiilor aflați în risc de abandon școlar;
– în reducerea fenomenului de abandon școlar este implicat și consilierul/psihologul școlar prin activitățile de consiliere; menținerea în clase a unui climat care să asigure satisfacerea trebuințelor de necesitate afectivă a elevilor;
– utilizarea metodelor de predare–învățăre atractive;
– organizarea de activități libe recreative, în funcție de dorințele și necesitățile acestora: activități extracurriculare și extrașcolare (activități de ecologizare, activități de combatere a violentei, activitati de educatie juridică, activitati gastronomice;
– implicarea familiei în activitățile educative ce au ca scop formarea unei atitudini pozitive în rândul părinților față de școală;
– întâlniri cu reprezentanţii Poliţiei pe tema cauzelor şi consecinţelor abandonului şcolar. Vizite la domiciliul acestora, împreună cu agenții de poliție;
– activităţi de consiliere la orele de dirigenţie axate pe identificarea surselor de stres, dezvoltarea abilităţii de relaţionare pozitivă cu ceilalţi, a creşterii stimei de sine.  

   Cercul metodic al directorilor s-a încheiat cu un moment artistic în care au fost prezentate cântece populare și cântece și dansuri tigănești, artişti fiind elevii din școala gazdă. Programul artisitic a fost coordonat de prof. Anca Postolache, Lenuța Orzaru (cântece populare) și Daniela Dumitrache (cântece și dansuri țigănești).