Ziua lecturii în aer liber, la Brăila

*Parcul Grădina Mare a fost luat „cu asalt” în special de preşcolari care s-au jucat în compania poveştilor şi a cârţilor 

După ce vinerea trecută copiii brăileni s-au distrat în parcul Monument (https://brailachirei.wordpress.com/2018/05/26/650-de-ani-650-de-pasi-evenimente-de-miscare-si-joc-in-parcul-brailean-monument/), în evenimente organizate de Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila şi Primăria Brăila, luni – 29 mai 2018 – micuţii au fost invitaţi în parcul Grădina Mare (Grădina Publică) unde a avut loc manifestarea „Ziua Lecturii în aer liber” organizată tot de    cele două instituţii mneţionate mai înainte. 

Au participat în special unităţi de învăţământ preşcolar şi copiii înscrişi acolo. Fiind mai puţini lectori, pentru că la vârsta grădiniţei mai multe asculţi decât citeşti, cele mai multe activităţi s-au axat pe joc, desen. Au participat şi adulţi pe post de lectori, de actori – costumaţi în personajde de poveste, de parteneri de joc pentru copiii care au fost încântaţi că au ieşit din mediile lor familiale – şcoală, casă. O altă bucurie a celor mici a fost că au stat… pe iarbă (în fine, pe pleduri, dar tot e ceva care nu prea faci de obicei, deci e ceva interesant). Şi aceasta a fost o sărbătoare a copilăriei.

Felicitări doamnelor educatoare şi inspectorului şcolar Cristina Mangiurea care au făcut posibilă această zi!

Bugetul UE: politică flexibilă de coeziune după 2020 pentru coerentă dezvoltare regională

*Se pune accent pe sprijinirea regiunilor „care au cea mai mare nevoie de investiții pentru a recupera decalajul în raport cu restul UE” * Corina Creţu a anunţat simplicarea normelor 

Comisia Europeană propune (29 mai 2018), pentru Bugetul 2021-2027, modernizarea politicii de coeziune – principala politică de investiții a UE, una dintre cele mai tangibile expresii ale solidarității în opinia comisarilor europeni. Şi în anexa Buget EU pt 2021.2027  (click pe documentul în format DOCX pentru detalii) avem şi alocările, pe ţări. Mai multe despre Buget UE pe viitor la https://ec.europa.eu/commission/future-europe/eu-budget-future_ro

    Jyrki Katainen – vicepreședintele Comisiei responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate: „În următorii zece ani, politica de coeziune va ajuta ansamblul regiunilor să-și modernizeze industria, să investească în inovare și va facilita tranziția către o economie circulară, cu emisii scăzute de dioxid de carbon. În plus, propunerea noastră va contribui, de asemenea, la consolidarea unui mediu favorabil întreprinderilor în Europa, creând condiții adecvate pentru creșterea economică, crearea de locuri de muncă și investiții”.

Oficialii Comisiei consideră că economia UE este în curs de redresare, dar pentru a elimina decalajele care persistă între statele membre și între regiunile din interiorul acestora sunt necesare investiții suplimentare. Bazându-se pe un buget de 373 de miliarde euro (prețuri curente – luând în considerare inflația) în angajamente pentru perioada 2021-2027, viitoarea politică de coeziune are, din perspectiva investițiilor, capacitatea de a contribui la eliminarea acestor decalaje. Resursele vor fi direcționate în continuare către regiunile care au cea mai mare nevoie de investiții pentru a recupera decalajul în raport cu restul UE; în același timp, aceasta va continua să fie o legătură puternică, directă între UE și regiunile și orașele sale.

Corina Crețu – Comisarul pentru politica regională: „Astăzi propunem o politică de coeziune pentru toate regiunile, care să nu lase pe nimeni în urmă. Am îmbunătățit flexibilitatea acestei politici pentru a o adapta la noile priorități și pentru a spori protecția cetățenilor UE. Am simplificat, de asemenea, normele, iar acest lucru va fi în beneficiul tuturor, de la întreprinderile mici la antreprenori și la școli și spitale, care vor putea obține fonduri mai ușor”.

Principalele elemente ale propunerii Comisiei pentru modernizarea politicii de coeziune

1) Axarea pe priorități strategice de investiții, în cazul cărora UE este cea mai în măsură să obțină rezultate bune. Majoritatea investițiilor din Fondul european de dezvoltare regională și din Fondul de coeziune vor fi direcționate către inovare, sprijinirea micilor întreprinderi, tehnologiile digitale și modernizarea industrială. De asemenea, acestea vor fi folosite în scopul de a facilita tranziția spre o economie cu emisii scăzute de carbon și lupta împotriva schimbărilor climatice, pentru punerea în aplicare a Acordului de la Paris.

2) O politică de coeziune pentru toate regiunile și o abordare mai adaptată a dezvoltării regionale cu a) Investiții în toate regiunile. Regiunile care înregistrează încă decalaje în ceea ce privește creșterea sau veniturile, situate în principal în sudul și estul Europei, vor beneficia în continuare de un sprijin substanțial din partea UE. Politica de coeziune va continua să investească în toate regiunile, deoarece multe dintre acestea, situate în întreaga Europă (inclusiv în statele membre mai bogate), întâmpină dificultăți în realizarea tranziției industriale, în combaterea șomajului și în a se afirma într-o economie globalizată; b) O abordare adaptată. Politica de coeziune clasifică regiunile în trei categorii: regiuni mai puțin dezvoltate, regiuni de tranziție și regiuni dezvoltate. PIB-ul pe cap de locuitor rămâne în continuare principalul criteriu de alocare a fondurilor necesare pentru a reduce discrepanțele și a ajuta regiunile cu venituri și creștere economică scăzute să recupereze decalajele. De asemenea, au fost introduse noi criterii pentru a reflecta mai bine realitatea de pe teren, și anume șomajul în rândul tinerilor, nivelul scăzut de educație, schimbările climatice și primirea și integrarea migranților; c) Inițiative la nivel local. Politica de coeziune pentru perioada 2021-2027 reprezintă o Europă care împuternicește, prin sprijinul acordat strategiilor de dezvoltare inițiate la nivel local. Autoritățile locale, urbane și teritoriale vor fi mai implicate în gestionarea fondurilor UE, în timp ce ratele de cofinanțare majorate vor îmbunătăți asumarea răspunderii pentru proiectele finanțate de UE în regiuni și orașe.

3) Un număr limitat de norme, mai clare, mai scurte și un cadru mai flexibil cu a) Simplificarea accesului la fonduri. Comisia propune atenuarea complexității normelor în următorul buget pe termen lung al UE, reducând birocrația și simplificând procedurile de control pentru întreprinderile și antreprenorii care beneficiază de sprijinul UE; b) Un cadru unic de reglementare. Există deja un cadru de reglementare unic care cuprinde șapte fonduri UE implementate în parteneriat cu statele membre („gestiune partajată”), ceea ce va facilita activitatea managerilor de programe finanțate prin fonduri UE. Acesta va facilita, de asemenea, sinergiile, de exemplu între fondurile politicii de coeziune și Fondul pentru azil și migrație, pentru a elabora astfel strategii de integrare locală a migranților. Cadrul permite, de asemenea, stabilirea unor legături mai eficiente cu alte fonduri din setul UE de instrumente bugetare; De exemplu, statele membre pot alege să transfere o parte din resursele politicii de coeziune către programul InvestEU; c) Adaptarea la necesități. De asemenea, noul cadru combină stabilitatea necesară pentru planificarea pe termen lung a investițiilor cu nivelul adecvat de flexibilitate necesar pentru a face față evenimentelor neprevăzute. O evaluare la jumătatea perioadei va determina dacă sunt necesare modificări ale programelor pentru ultimii doi ani din perioada de finanțare și dacă va fi posibil transferul limitat de resurse în cadrul programelor finanțate din fondurile UE.

4) O mai strânsă legătură cu semestrul european, pentru a îmbunătăți mediul de investiții în Europa. Comisia propune consolidarea legăturii dintre politica de coeziune și semestrul european pentru a crea un mediu favorabil întreprinderilor și creșterii în Europa, astfel încât investițiile UE și cele naționale să poată fi valorificate la întregul lor potențial. Această consolidare a sprijinului politicii de coeziune pentru reformele structurale va asigura deplina complementaritate și coordonare cu noul Program îmbunătățit de sprijin pentru reforme.

PNL Brăila, soluții pentru dezamorsarea situației de la Braicar

*Consilierii locali Adrian Tabarac și Sorin Ioniță vor propune în CLM suplimentarea capitolului „Cheltuieli de personal”

 

Sorin Ioniţă, PNL

Adrian Tabarac și Sorin Ioniță, membri în Consiliul Local Municipal (CLM) Brăila din partea Partidului Național Liberal (PNL) Brăila, au stat de vorbă cu salariații de la SC Braicar SA care sunt de şase zile în conflict spontan şi au întrerupt compelt activitatea de transport public  (la https://brailachirei.wordpress.com/2018/05/28/angajatii-braicar-iti-cer-si-ei-scuze-dar-conflictul-persista/ sunt şi link-uri la alte materiale care dezvoltă şi clarifică subiectul), după ce conducerea societății a refuzat să le majoreze salariile aşa cum cereau sindicaliştii. În lipsa semnării unui Contract Colectiv de Muncă, angajații SC Braicar au refuzat să reia activitatea de transport în comun. ”Din discuțiile purtate, am înțeles cât de gravă este situația acolo și că oamenii nu exagerează. Șoferii, dar nu numai ei, sunt angajați cu salariul minim pe economie, muncesc sute de ore suplimentare, care nu le-au fost plătite. Starea parcului auto este jalnică. Protestatarii vorbesc despre lipsa siguranței în trafic, atât din cauza oboselii, cât și a stării tehnice a autobuzelor și microbuzelor. Se pare că inclusiv noile autobuze, cu care primarul Marian Dragomir se laudă atât de mult, sunt de proastă calitate și multe dintre ele sunt deja trase pe dreapta. Cel mai trist este, însă, că nimeni nu ia în serios semnalele de alarmă, nimeni nu îi ascultă cu adevărat pe salariații de la  Braicar, nici conducerea societății, nici cea a Primăriei Brăila”, spune Sorin Ioniță.

Liberalii consideră că situația tensionată, care a perturbat traficul de călători din Brăila și a făcut ca mii de oameni să se afle în imposibilitatea de a merge cu autobuzul la școală sau la serviciu, este tratată iresponsabil de primarul social-democrat Marian Viorel Dragomir, care îi amenință pe protestatari cu desfacerea contractelor de muncă și care spune că discuțiile se pot relua doar după ce greva va înceta. ”Să vii să spui că desfaci contractele de muncă, în condițiile în care nu s-a semnat Contractul Colectiv de Muncă, tocmai din cauza nemulțumirilor salariale și a celor legate de condițiile de muncă, este o amenințare de vătaf pe propria moșie, iar Marian Viorel Dragomir ar trebui să-și reamintească că lucrează la o instituție publică. Primarul Dragomir spune că e supărat că greva s-a declanșat în timp ce el era plecat în Japonia. Ce ar fi trebuit să facă salariații Braicar? Să muncească fără Contract Colectiv de Muncă, pe salariul minim, fără zile libere, până își termină primarul Dragomir plimbările prin Asia?”, spune Adrian Tabarac – preşedinte Organizaţia Municipală a PNL Brăila.

Adrian Tabarac, PNL

Consilierii PNL au identificat o soluție pentru remedierea reală a situației și reluarea transportului în comun din oraș. La ședința CLM Brăila de joi, 31 mai 2018, când pe agenda discuțiilor se află majorarea capitalului social al Braicar prin includerea unui teren al societății, liberalii vor să propună ca reprezentanții CLM în Adunarea Generală a Acţionarilor de la SC Braicar să primească și un al doilea mandat, astfel încât problema salarială să fie rezolvată. ”Vom propune acordarea unui al doilea mandat, pentru rectificarea Bugetului de venituri și cheltuieli al Braicar și suplimentarea capitolului «Cheltuieli cu personalul». Soluția este viabilă pentru că, din luna iunie 2018, Primăria va plăti către Braicar și contravaloarea abonamentelor pentru elevi, ceea ce nu se întâmpla până acum, deci veniturile societății vor crește și vor acoperi sumele necesare Ceea ce propunem noi este, de fapt, o strategie: semnarea Contractului Colectiv de Muncă pe salariile solicitate de angajații Braicar și o înțelegere cu sindicaliștii ca, timp de patru ani, acestea să nu se modifice. Odată cheltuiala cu salariile devenită stabilă, se poate trece la punerea pe picioare a societății. Investițiile în mașini noi și de calitate înseamnă cheltuieli mai mici cu combustibilul, cu reparațiile, cu piesele de schimb. Un transport de calitate va aduce, cu siguranță, și mai mulți bani din vânzarea biletelor, iar societatea poate deveni profitabilă”, a precizat Adrian Tabarac.

Angajaţii Braicar îţi cer şi ei scuze… dar conflictul persistă

*Municipiul Brăila este din 24 mai 2018 paralizat… transportul public de călători este doar o fantomă *Sindicaliştii de la SC Braicar nu au fost de acord cu mărirea de salarii propusă, de 7.5 la sută  

Cinci zile de conflict de muncă la Sc Braicar SA Brăila, şi oraşul-municipiu este ca şi mort din punctul de vedere al transportului public de călători. Din 24 mai 2018 (https://brailachirei.wordpress.com/2018/05/24/conflict-la-braicar-se-pare-unul-spontan-nu-circula-mijloace-de-transport-in-comun-in-braila/), sindicaliştii nemulţumiţi refuză să reia lucrul. Nu i-a bucurat nici dialogul cu cnuducerea (https://brailachirei.wordpress.com/2018/05/25/conducerea-braicar-cere-scuze-brailenilor-si-cere-angajatilor-sa-reia-activitatea/) – nici directorul general Cornel Săndulescu şi nici Consiliul de Administraţie nu i-au convins, nici mesajul primarului Viorel Marian Dragomir (https://brailachirei.wordpress.com/2018/05/25/primarul-brailean-dragomir-dialog-despre-braicar-pe-reteaua-de-socializare/). 

Angajaţii Braicar au problemele lor şi ne roagă pe toţi să-i înţelegem. „Suntem șoferi, șoferi de autobuze și vatmani pe tramvaiele care circulă în orașul Brăila. Suntem conștienți de faptul că v-am provocat neplăceri in ultimele zile, traficul de călători a fost perturbat in Brăila din cauza protestului nostru spontan! Ne cerem scuze, nu cerem nimic extraordinar, cerem o mărire de salariu, cerem condiții de muncă civilizate, cerem să lucrăm doar opt ore sau ceea ce lucrăm suplimentar, să ne fie plătit în luna in curs! Suntem și noi cetățeni ai acestui oraș, avem familii, avem copii! Autoritățile nu vor să vorbească cu noi, ne cer doar votul la fiecare patru ani! Condițiile de muncă sunt ca în Uganda, avem o singură linie de reparații la o flotă de 80 de autobuze! Avem o firmă externă de curățenie, două femei fac curățenie în 80 de autobuze! Scriem aceste rânduri doar pentru ca voi, concetățenii noștri, să ne înțelegeți, să ne scuzați pentru faptul că trebuie să mergeți pe jos și sunteți privați de transportul in comun în Brăila! – este mesajul salariaţilor societăţii de transport în comun aflată în subordinea Consiliului Local Municipal şi a Primăriei Brăila.

N. red. Nu suntem contra acestor doleanţe, dar le reamintesc celor din SC Braicar că la Galaţi şoferii dau şi bilete în tinmp ce ai noştri au refuzat din prima, şi la Galaţi există tot ca la noi, doar mijloace publice de transport în comun şi nu se mai plâng atât…

Festival “Arlechino – Caravana Poveştilor” la Braşov, ediţia a IV-a

*În perioada 28 mai – 3 iunie 2018 * Participă 16 teatre din România – din Alba Iulia, „Cărăbuş” din Brăila, Bucureşti, Cluj Napoca, Constanţa, Craiova, Galaţi, Timişoara şi din străinătate – Bulgaria, Italia, Serbia, Ungaria

   Teatrul pentru copii Arlechino (str. Apollonia Hirscher nr. 10, site la https://teatrularlechino.ro) din Braşov organizează a IV-a ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru pentru Copii “Arlechino – Caravana Poveştilor” în perioada 28 mai – 3 iunie 2018. în parteneriat cu Consiliul Local şi Primăria Municipiului Braşov.

Sunt invitate cu spectacole de referinţă pentru arta actorilor păpuşari din repertoriul a 16 teatre din ţară – ex. Teatrul de Păpuşi „Prichindel” din Alba Iulia, Teatrul de Păpuşi „Cărăbuş” din Brăila – manager Daniela Mihovici (care prezintă recenta piesă „Pinocchio” – https://brailachirei.wordpress.com/2017/10/13/pinocchio-premiera-la-teatrul-de-papusi-carabus-braila/) cu echipa formată din actorii Daniela Antonescu, Iulian Gheorghe, Florin Chirpac, Gabriela Picuş, Aurora Popescu, Sofia Gabriela Cătruna, Valentina Lepădatu, Daniel Mecu, Ioana Zarnescu, teatre din Bucureşti, din Cluj Napoca, Constanţa, Craiova, Teatrul „Guliver” din Galaţi, Timişoara şi din Bulgaria, Italia, Serbia, Ungaria. Spectacolele vor avea loc în sala Teatrului Arlechino Braşov şi în sala Centrului Cultural Reduta.
Copiii – de toate vârstele, subliniază organizatorii – sunt aşteptaţi să intre în lumea magică a poveştilor, alături de “Scufiţa rosie”, “Prinţesa şi broscoiul”, “Mica sirena”, ”Cei trei purceluşi”, ”Sânziana şi Pepelea”, ”Gulliver”, “Ivan Turbincă”, “Pinocchio”.

Festival Internațional de Zmeie 2018 la Timișoara, ediția a II-a

*În perioada 28 mai – 2 iunie *În program, evenimente de înălțare a zmeielor, ateliere de confecționare a zmeielor de artă, dar și dialoguri literare, ateliere de scriere creativă cu Lia faur și Șerban Axinte * Invitat special, scriitorul rus Mihail Șișkin 

     Timișoara, capitala culturală europeană în 2021, găzduiește a doua ediție a Festivalului Internațional de Zmeie în perioada 28 mai – 2 iunie 2018. Manifestarea se derulează sub semnul unui concept cultural ce îmbină arta şi literatura cu designul şi înălţarea zmeielor.

Evenimentele din festivalul promit o redescoperire a spiritului ludic ce se află în fiecare din noi, dar propun şi noi teme culturale. Participanţii pot alege între atelierele de scriere şi lectură creativă coordonate de scriitorii Lia Faur şi Şerban Axinte, precum şi cele de pictură, confecţionare şi înălţare de zmeie coordonate de Jeanette and Malcolm Goodman. Festivalul Internaţional de Zmeie se adresează tuturor vârstelor şi tuturor categoriilor de public”, transmit organizatorii.

Invitații Godfrey Gamble şi Iqbal Husain vor coordona ateliere de confecționare a zmeielor în școlile din Timișoara, în primele zile ale festivalului, iar pe 31 mai, de la ora 17.00, în Aula Magna a Universităţii de Vest are loc dialogul dintre scriitorul rus Mihail Šiškin, celebrul scriitor rus, şi jurnalistul Cristian Pătrăşconiu. Tot în 31 mai, de la ora 19.00, în holul Universităţii de Vest din Timişoara va avea loc vernisajul expoziţiei „Timişoara Art Kites”. Peste 50 de artişti plastici din România, Ungaria şi Japonia îşi vor expune zmeiele de artă special realizate pentru Festivalul Internațional de Zmeie.

       Demonstraţiile de zmeie înălţate de invitaţii internaţionali ai festivalului vor avea loc la Aerodromul Aviaţiei Utilitare din Timişoara, de pe Calea Torontalului Km 3, în 1 – 2 iunie.
         Asociaţia Culturală Skyline şi Fundaţia Herczeg. Partenerii evenimentului sunt Casa de Cultură a Timişoarei, Primăria Timişoara, Consiliul Judeţean Timiş şi Universitatea de Vest din Timişoara.