Concert vocal-simfonic cu orchestra de cameră „Cavadia”. Final de stagiune la Filarmonica „Lyra – Cavadia”

*În 20 iunie, de la ora 19.00 la Teatrul „Maria Filotti” * Dirijează maestrul Petrea Gogu * Invitaţii speciali sunt violonistul Florin Ionescu Galaţi şi mezzosoprana Florentina Soare

    Filarmonica „Lyra – George Cavadia” din Braila, manager prof. Ionuţ Săndel Balaban, încheie stagiunea 2017 – 2018 cu un concert vocal-simfonic de excepţie susţinut de Orchestra de cameră „George Cavadia” condusă de maestrul Petrea Gogu şi invitaţii speciali violonistul Florin Ionescu Galaţi şi mezzosoprana Florentina Soare (brăileancă, laureată a Marelui Premiu în festivalul Darclee 2017 https://brailachirei.wordpress.com/2017/08/07/festivalul-si-concursul-international-de-canto-hariclea-darclee-2017-incheiat-in-apoteoza/) – colaborator al Teatrului naţional de operă şi operetă „Nae Leonard” din Galaţi.

Evenimentul are loc miercuri, 20 iunie 2018, cu începere de la ora 19. 00, in sala mare a Teatrului „Maria Filotti” Brăila. Biletele. în valoare de 29,08 lei,  se găsesc la agenţia filarmonicii din Calea Călăraşilor nr. 52 (Casa Tineretului) şi la agenţia de bilete a teatrului.  Şi de această dată, concertul organizat de Filarmonică, Consiliul Judeţean Brăila şi Primăria Brăila se află sub semnul aniversării Centenarului Marii Uniri şi face parte din programul de manifestări dedicate împlinirii (la 20 ianuarie 2018 ) a 650 ani de atestare documentară a Brăilei.

** * Florin Ionescu Galaţi este solist al Filarmonicii Braşov. Extras din Cv-ul său de pe pagina web a filarmonicii braşovene: „Violonist virtuoz, cu o puternică personalitate, Florin Ionescu-Galaţi s-a impus în viaţa muzicală românească ca unul dintre vârfurile generaţiei sale. Născut la Bucureşti, în anul 1970, tânărul artist a început studiul viorii la vîrsta de 4 ani, sub îndrumarea  tatălui său, cunoscutul violonist şi dirijor  I. Ionescu-Galaţi. Apariţia în public alături de Orchestra Naţională Radio, la vârsta de 10 ani, cu Concertul de vioară de Kabalevski, prevestea un talent neobişnuit ce avea să devină curând cunoscut. Au urmat pe rând studiile la Şcoala de Muzică din Braşov cu profesorul Radu Hamzea şi absolvenţa Universităţii  Naţionale de Muzică  din Bucureşti, la clasa maestrului Ştefan Gheorghiu. Este laureat al concursurilor internaţionale Usti nad Orlici (Cehoslovacia), Dinu Lipatti şi George Enescu (România), Tibor Varga (Elveţia), Paganini (Italia), Wieniawski (Polonia). Cariera sa internaţională începută  în 1982, s-a derulat spectaculos în recitaluri şi concerte alături de ansambluri cunoscute ca: orchestrele simfonice de la Graz, Saarbrücken, Marsilia, München, Genova, Atena, Istanbul, Ankara, Izmir, Chişinău, orchestrele radio din Basel, Bucureşti etc., numele său figurând pe afişele unor săli de renume din Europa, SUA şi Japonia ca: Gasteig  şi Herkule din München, Carnegie Hall din New York, Beethoven Halle-Bonn, Santory Hall-Tokyo, Megaron (Athena şi Salonic). În diverse formule camerale a colaborat cu Ayla Erduran, Viktor Pikaisen, Viktor Tretiakov, Lory Wallfisch, Valentin Gheorghiu. A realizat înregistrări de referinţă pentru posturi de radio sau TV din Germania, Turcia, Franţa, Japonia, SUA. În ţara noastră artistului i s-a acordat (…) Marele Premiu al Uniunii Criticilor şi Interpreţilor români în 1996, “Cel mai bun solist al Anului 2002” – Turcia, Premiul pentru promovarea muzicii româneşti în ţară şi în străinătate acordat de Uniunea Criticilor Muzicali în 2002 (…)”.

În bugetul UE pe 2021-2027, mai mulţi bani pentru sectoarele culturale și creative

*Banii vor putea merge către zona media, cultură şi IMM-uri, organizaţii care activează în medii creative, digital etc. şi fac legătura între primele domenii 

Bugetul Uniunii Europene (UE) pentru 2021-2027 propus de Comisia Europeană (https://brailachirei.wordpress.com/2018/05/29/bugetul-ue-politica-flexibila-de-coeziune-dupa-2020-pentru-coerenta-dezvoltare-regionala/) include majorarea la 1,85 miliarde euro a finanțării pentru Europa creativă, programul care sprijină sectoarele culturale și creative europene, dar și operele audiovizuale. Propunerea este cu atât mai atarctivă cu cât şi 2018 este Anul European al Patrimoniului Cultural https://europa.eu/cultural-heritage/. În următoarea perioadă, cei interesaţi vor fi atenţi la anunţurile privind deschiderea liniilor de finanţate pe domeniile menţionate. Foto de la prezentarea bugetului, comisarii europeni Tibor Navracsics şi Mariya Gabriel.

Andrus Ansip – vicepreședinte pentru piața unică digitală: „Mediul digital a transformat peisajul nostru cultural, aducând cu sine noi provocări și oportunități pentru sectoarele culturale și creative europene. Vrem ca autorii, creatorii și producătorii din UE să profite la maximum de aceste noi oportunități legate de tehnologiile digitale”.

Tibor Navracsics, Mariya Gabriel

Tibor Navracsics – comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport: „Cultura a ocupat întotdeauna un loc central în cadrul proiectului european. Ea este elementul care unește oamenii. Sectoarele culturale și creative joacă, de asemenea, un rol crucial de stimulare a evoluției economice și sociale, permițându-ne să construim relații internaționale puternice. Ne propunem obiective ambițioase în domeniul culturii și un robust program Europa creativăn.e va permite să le transformăm în realitate. Fac apel la toate statele membre și la Parlamentul European să susțină această abordare”.

Mariya Gabriel – comisarul pentru economie digitală și societate digitală: „Sprijinul pe care îl acordăm sectoarelor culturale este esențial pentru a ajuta industria europeană să fie mai competitivă. Un sector audiovizual puternic, pe care îl putem realiza prin programul MEDIA al Europei creative, va consolida cultura, identitatea și diversitatea europeană și va contribui la consolidarea valorilor noastre comune în materie de libertate și de pluralism ale mijloacelor de comunicare în masă”.

Propunerea de buget a Comisiei Europene de consolidare a sectoarele culturale și creative ale UE se axează pe trei domenii: Media – programul din Europa creativă care sprijină industria de film și alte industrii audiovizuale din UE, cultura și acțiunea intersectorială: 1) Media – 1.081 miliarde euro vor finanța proiecte audiovizuale și vor stimula competitivitatea în sectorul audiovizualului în Europa. Programul MEDIA va sprijini în continuare dezvoltarea, distribuirea și promovarea filmelor, programelor TV și a jocurilor video europene. În următorii ani, se vor investi mai multe fonduri în promovarea și distribuirea la nivel internațional a lucrărilor și tehnicilor narative europene inovatoare, inclusiv în domeniul realității virtuale. Se va crea un anuar online al filmelor din UE pentru a spori accesibilitatea și vizibilitatea lucrărilor europene; 2) Cultură – 609 milioane euro din noul buget vor fi alocate pentru promovarea sectoarelor culturale și creative europene. Se vor înființa proiecte, rețele și platforme de cooperare pentru a conecta artiști talentați din întreaga Europă și pentru a permite creatorilor să coopereze mai ușor peste granițe, 3) Intersectorial în domeniile cultural şi media – 160 milioane euro vor finanța IMM-urile și alte organizații care activează în sectoarele culturale și creative. Această finanțare va fi utilizată și pentru a promova cooperarea în materie de politică culturală pe teritoriul UE, pentru a promova un univers mediatic caracterizat prin libertate, diversitate și pluralism și pentru a sprijini un jurnalism de calitate și alfabetizarea mediatică.

** * Iniţiatorii sunt conştienţi că domeniul cultural joacă un rol pozitiv în consolidarea societății europene, a economiei în particular. În procesele de digitalizare și concurență globală, tot mai accentuate, este necesar un sprijin susținut în sectoarele culturale și creative europene: se pot face mai multe pentru a stimula producțiile transfrontaliere, pentru circulaţia operele europene astfel încât ele să fie distribuite la scară mai largă, să se poată profita la maximum de tehnologiile digitale, menținând în același timp diversitatea culturală și lingvistică a Europei; prin consolidarea culturii și creativității în UE, se poate sprijini mai bine libertatea și pluralismul mijloacelor de informare în masă, cruciale pentru menținerea unor societăți deschise, favorabile incluziunii și creative – motive pentru care Comisia propune majorarea finanțării pentru programul Europa creativă  https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/

** * Programul Europa creativă este disponibil în perioada 2014-2020. Propunerea de nou program Europa creativă face parte din capitolul „Investiția în oameni” al propunerii de buget pe termen lung al UE. Principalul obiectiv este de a promova cultura europeană care contribuie la formarea unei identități europene. Noul program urmărește, de asemenea, să le ofere cetățenilor mijloace de acțiune prin promovarea și protejarea drepturilor și a valorilor fundamentale și să creeze posibilități de implicare și de participare democratică a acestora la procesul politic și la societatea civilă. Sprijinul european pentru sectorul cultural și al audiovizualului a fost acordat timp de mulți ani prin intermediul a diferite programe de finanțare. Programul Europa creativă 2014-2020 reprezintă o platformă unică de coordonare și de sprijin constructiv pentru sectoarele culturale și creative pe întregul continent. Noua propunere de program se bazează pe experiența acumulată și își propune să continue și să consolideze elementele care funcționează, dar şi pe Anul European al Patrimoniului Cultural 2018 care are în obiective sensibilizarea cu privire la patrimoniul comun – și totuși divers – al Europei și consolidarea identității europene.

Deputatul Emilia Meiroșu invită brăilenii responsabili în partidul Pro România

*Profesorul Emilia Meiroșu spune că „trebuie schimbată paradigma în mediul politic, să lucrăm mai mult, în loc să ne certăm unii cu ceilalți” * Deputatul este de părere că noua echipă ar putea face multe lucruri bune pentru Brăila dacă li se alătură brăileni responsabili, sufletiști, serioși 

 

prof. Emilia Meiroşu, deputat

Deputatul brăilean Emilia Meiroşu, profesor, de curând membră în echipa lui Victor Ponta – fostul premier, în partidul Pro România (site la http://proromania.eu ), a transmis un mesaj prin intermediul reţelei de socializare Facebook:

„Haideți să construim! Să fim Pro! În acest moment sunt parte a unui nou proiect politic de construcţie, alături de echipa Pro România, o echipă cu oameni tineri şi inimoşi, capabili, cu experienţă care îşi asumă un alt fel de a face politică. Ideea noastră de a face politică este diferită faţă de ceea ce s-a întâmplat în ultimii aproape 30 de ani. Ne dorim o politică în stil „PRO”- Pro România, Pro Europa, Pro români!
        Ştim cu toții că la Brăila există o multitudine de probleme care își aștepată rezolvarea. Există cetăţeni nemulţumiţi, dar şi cetăţenii care au soluţii viabile ce pot fi puse în aplicare cu succes. Da, cetăţeanul este o resursă inepuizabilă de idei şi soluţii. De aceea, îmi doresc ca toţi cetățenii să participe la identificarea problemelor, dar şi a soluţiilor. Până la urmă ei ştiu cel mai bine ce nevoi au şi cum acestea ar putea fi rezolvate, astfel încât viaţa lor să fie mai uşoară. Sunt convinsă că politicienii trebuie să se afle în mod constant în rândul oamenilor, pentru a putea afla de la ei care sunt cele mai bune soluţii pentru problemele lor. Dialogul cu oamenii reprezintă cea mai realistă abordare asupra politicilor şi deciziilor ce sunt adoptate de către oamenii politici. 
         De aceea, vă invit să identificăm împreună problemele şi soluţiile, să prioritizăm obiectivele, să ducem Brăila acolo unde merită. Politica pe care o voi face se va baza pe ideile brăilenilor, pe dorinţele lor şi, cel mai important pe soluţiile lor. Ideile constructive vin din rândul comunităţii. Sunt convinsă ca iniţiativa noastră, centrată pe ideea de construcţie, deschidere şi progres, va determina cât mai mulţi cetăţeni să ni se alăture!” 

Profesorul Emilia Meiroșu spune că „trebuie schimbată paradigma în mediul politic, să ne ocupăm serios de treabă. Să lucrăm mai mult, în loc să ne certăm unii cu ceilalți”. Deputatul este de părere că noua echipă ar putea face multe lucruri bune pentru Brăila dacă li se alătură brăileni responsabili, sufletiști, serioși. Deocamdată, echipa de la Brăila este în construcţie, iar în momentul când va exista şi un sediu adresa lui va fi mediatizată. Pentru moment, cei care doresc să se alăture echipei o pot contacta direct (cei care o cunosc) pe Emilia Meiroşu sau se pot înscrie (ca membri sau simpatizanţi) on line pe platforma Pro România la http://proromania.eu/fii-proromania/. Foto dreapta din 28 mai 2018, la Bucureşti, de la congresul de lansare oficială a formaţiunii politice.

** * N. red. Emilia Meiroșu a fost până de curând (https://brailachirei.wordpress.com/2018/05/22/deputatul-brailean-emilia-meirosu-plecare-din-psd/) membră a echipei Partidului Social Democrat (PSD, la fel ca şi Victor Ponta), unde a activat și s-a format, după cum a și recunoscut; de altfel, este singura formaţiune politică unde a fost membru. Tot în calitate de membru PSD a fost consilier în Consiliul Județean Brăila. Pe listele PSD a candidat și a obținut, în 2016, poziția de deputat în Parlamentul României. Emilia Marilena Meiroşu, fost director al Şcolii Gimnaziale „Fănuş Neagu”, este membră în Comisia pentru Învâţământ, ştiinţă, tineret şi sport (în acest moment, ca deputat neafiliat politic).