Deputatul PNL Antoneta Ioniță, inițiativă legislativă în favoarea persoanele persecutate politic

*Aproximativ 30 000 de persoane care au fost deportate în ghetouri şi lagăre de concentrare, persoanele care au fost private de libertate în închisori sau lagăre, persoanele care au fost deportate, expulzate sau strămutate vor beneficia de scutiri la plata impozitului şi taxelor pentru casă, teren şi mijloace de transport pe care le deţin în proprietate, vor primi tichete de călătorie (transmisibile persoanelor împuternicite) gratuite 

 

medic Antoneta Ioniţă,
deputat PNL

Deputatul liberal Antoneta Ioniţă (https://www.facebook.com/AntonetaIonitaPNL/) – medic, membru în Comisia pentru sănătate şi familie în Camera Deputaţilor, preşedinte al Organizaţiei Femeilor Liberale Brăila (https://www.facebook.com/OFLBraila/) – a iniţiat în Parlament modificări la prevederile Codului Fiscal și ale Ordonanței Guvernului nr. 105/ 1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de regimurile instaurate în România cu începre de la 5 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice.

Astfel, vor beneficia de o serie de noi drepturi persoanele care au fost persecutate politic, persoanele care au fost deportate în ghetouri şi lagăre de concentrare, persoanele care au fost private de libertate în închisori sau lagăre, persoanele care au fost deportate, expulzate sau strămutate.

Inițiativa deputatului PNL a venit ca urmare a unei întâlniri cu reprezentanții  Asociaţiei Strămutaţilor, Refugiaţilor şi Condamnaţilor Politici din judeţul Brăila, care au semnalat o serie de neajunsuri. Solicitările condamnaților politici sunt întemeiate, așa că am pornit demersurile legislative, mai ales că acești oameni au avut de suferit și au trecut prin situații care astăzi par de neimaginat. Vorbim despre persoane cu vârste înaintate, care trebuie să simtă că măcar acum li se face dreptate”, a precizat deputatul Antoneta Ioniță.

Ca urmare a modificării Codului Fiscal, categoriile de persoane menţionate vor beneficia de scutire la plata impozitelor și taxelor pe clădirea în care au domiciliul, precum și de scutirea de taxe și impozite pe teren, inclusiv pentru soțul/ soția supraviețuitor.

De asemenea, modificarea legislației privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri va reprezenta scutirea acestor persoane de la plata impozitelor pe mijloacele de transport, inclusiv a soțului/ soției supraviețuitor, precum și de posibilitatea ca tichetele de călătorie gratuite pentru transportul în comun sau CFR să poată fi utilizate şi de către soţ, soţie sau de alte persoane mandatate de titulari să le reprezinte interesele, pe baza unei împuterniciri.

De noile prevederi se vor bucura aproximativ 30.000 de persoane din toată țara, care se încadrează în una dintre situațiile prevăzute în actele normative amintite mai sus: au fost deportate în ghetouri și lagăre de concentrare din străinătate, au fost private de libertate în locuri de detenție sau lagăre de concentrare, au fost strămutate în altă localitate decât cea de domiciliu, au făcut parte din detaşamentele de muncă forțată, au fost supravieţuitoare ale trenului morţii, sunt soţul sau soţia unei persoane asasinate sau executate din motive etnice și ulterior nu s-a căsătorit.

Lansare de carte la Biblioteca Judeţeană Brăila

*“Până la sfârșitul timpului” de Raluca Alina Iorga, roman inspirat de biografia domnitorului Vlad Ţepeş, a fost prezentat sâmbătă. 16 iunie 2018  

Biblioteca Județeană “Panait Istrati” Brăila a fost gazda lansării cărții “Până la sfârșitul timpului” de Raluca Alina Iorga (Iris Sânziana pe facebook https://www.facebook.com/iris.sanziana), apărută la Editura Smart Publishing, un roman inspirat de personajul istoric, devenit deopotrivă legendă, Vlad Tepeş. Foto autoarea, în dreapta, de Carmen Ionescu.

Raluca Alina Iorga

 Au prezentat Tudorița Tarniță – jurnalist, Vergil Matei – jurnalist, ambii cu volume publicate, membri ai Cenaclului literar „Panait Istrati” Brăila, și prof. dr. Ionel Alexandru, de asemenea autor a câtorva cărţi. Moderator al evenimentului a fost Dragoș Adrian Neagu – managerul Bibliotecii Judeţene Brăila (foto la lansare, de Nicu Iorga, de la dreapta – Dragoş Neagu, Vergil Matei, autoarea, Tudoriţa Tarniţă, Ionel Alexandru).

  Cartea este o poveste condimentată de secrete întunecate şi uimitoare, Raluca Alina Iorga – profesează ca jurist – încercând să atragă cititorul pe parcursul a peste 600 de pagini în aventura dezlegării unei enigme: viaţa şi personalitatea domnitorul Vlad Ţepeş, aşa cum le-a gândit autoarea, cea care oferă la finalul volumului şi o listă bibliografică, semn că a studiat subiectul. N. red. În fond, subiectul ne permite o revenire asupra personajului real, care are în istoria româneasă o frumoasă aură eroică şi deopotrivă justiţiară, trăsături binevenite în orice timp. 

   ** * Vlad Ţepeş – traducerea fidelă a supranumelui Kazıklı Bey, prinţul Ţepeş, dat de turci acestuia, pentru că obişnuia să pedepsească nesupunerea şi alte delicte (inclusiv împotriva negustorilor care nu respectau regulile impuse de domnitor) cu tragerea în ţeapă a împricinaţilor – sau Vlad Drăculea, a trăi între 1431 şi 1476. Este fiul lui Vlad al II-lea Dracul, şi el supranumit astfel după un ordin cavaleresc primit – Ordinul Dragonilor (având ca simbol un dragon, oamenii simpli ai vremii îl traducea prin… diavol) de la Sigismund de Luxemburg. Vlad Ţepeş a fost domnitorul Ţării Româneşti de trei ori, în 1448, între anii 1456 – 1462 şi în 1476. Legenda vieţii domnitorului, cu adevărat una picantă – a stat şi la curtea Otomană pe post de zălog (ostatec), a fost închis 12 ani la Vișegrad, apoi aproape 2 ani a avut domiciliu forţat la Buda,  plus obiceiul trasului în ţeapă au fost denaturate de străini, mai ales prin intermediul romanului alegoric „Dracula” din 1897, a scriitorului irlandez Bram Stoker, care ficţionează întâmplări în ţinutul Transilvaniei şi în teritorul englez al secolului XIX, impunând un personaj vampir numit de el Dracula, om potrivire fericită pentru subiectul vampirilor şi care a prins foarte mult la audienţa dornică de lecturi atractive, cu detalii şocante. 

Final de stagiune la „Maria Filotti”; avanpremieră „Regele gol”

*Spectacolul după piesa lui Evgheni Şvarţ, regia Lucian Sabados, are loc sâmbătă, 23 iunie 2018, la ora 18.30 

 

Teatrul „Maria Filotti” se pregăteşte de vacanţă, dar înainte încheie stagiunea în forţă – cu o avanpremieră care ne va pune pe gânduri (n.aut. Aşa cum trebuie să facă mereu TEATRUL pentru spectatorul şi Omul adevărat). Astfel, teatrologul Lucian Sabados – managerul dramaticului brăilean – ne propune în calitate de regizor spectacolul „Regele gol” de Evgheni Şvarţ, un spectacol dedicat aniversării celor 650 ani de atestare documentară a Brăilei şi Centenarului Marii Uniri. 

Publicul se va întâlni cu povestea – care are la bază „Hainele cele noi ale împăratului” al celebrului Hans Christian Andersen – în noua variantă scenică sâmbătă, 23 iunie 2018, de la ora 18.30 în sala mare.

N. aut. (Armanda Filipine, revista de cultură şi inormaţie Braila Chirei) Generaţii de copii au aflat întâmplările prin care trece împăratul care se lăsa minţit de curtenii săi, la fel şi generaţii întregi de părinţi – deci, adulţi. Asta nu înseamnă că am învăţat cu toţii ceva… pentru că mereu este un „împărat (adult în funcţie înaltă”) care se lasă minţit ori îi place să fie minţit, ori pur şi simplu iubeşte atât de mult poziţia sa mult peste cea a omului de rând încât ajunge să traiască mereu… gol şi să nu-i mai pese. Piesa, aidoma poveştii lui Andersen, este o parabolă filosofică pe care nu trebuie s-o trecem cu vederea dacă ne pasă de sănătatea morală a vieţii noastre, particulare şi sociale.  Este o lecţie binevenită la început de vacaanţă – vorba vine… mintea noastră nu ia vacanţă niciodată, aşa că avem la ce medita în umrătoarea perioadă!

Lucian Sabados: „Preluând motivul central din basmul lui Hans Christian Andersen, <Hainele cele noi ale împăratului>, piesa <Regele gol> a lui Evgheni Şvarţ tratează în parabole probleme grave cu care se confruntă lumea contemporană, în speţă aspecte ale unui sistem totalitar de care Europa actuală nu duce lipsă, din nefericire. Andersen a scris acest basm, care, prin mesaj, este destinat mai mult adulţilor, decât copiilor. Este o ilustrare vie a infatuării fără limite, a slugărniciei, a ignoranţei şi a conformismului de turmă, toate aceste defecte umane devenind surse de inspiraţie şi, mai târziu, mijloace de speculaţie pentru escroci. Scrisă în 1934, în plină ascensiune fascistă, piesa lasă să se ghicească multe în spatele replicilor rostite pe scenă, devenind o vehementă satiră la adresa dictaturii în general, şi un apel la sinceritate, frumuseţe morală şi dreptate„.

      Regia artistică și ilustrația muzicală – Lucian Sabados; decorul – Gheorghe Mosorescu; costume – Elena Gheorghe; muzica originală şi orchestrație – Cornel Cristei; coregrafia – Gelu şi Dana Baciu; concept video şi proiecții – Ştefan Cudălbeanu.
Distribuţia: Christian – Adrian Ştefan, Heinrich – Nicholas Caţianis, Prim ministrul – Zane Jarcu, Prinţesa – Narcisa Novac, Regele gol – Lucian Pînzaru, Guvernanta, Poetul curţii – Cătălina Nedelea, Ministrul sentimentelor intime – Elena Andron, Ducesa, Bucătarul, Învăţatul – Flori Popa, Contesa,, Şambelanul, Lustragiul – Silvia Tariq, Regele tată – Dan Moldoveanu, Baroneasa, Croitorul – Cătălina Nedelea/ Wanessa Radu, Primarul, Valetul, voce roboțel – Alex Iordache.