Bacalaureat 2018. Cluj pe primul loc înainte de constestaţii

*Procente ridicate de promovare s-au înregistrat în judeţele Cluj – 81,14%, Iași – 80,27%, Bacău – 77,26%, Brăila – 77,13%; în capitală – 72,86% * Rezultatele finale ale primei sesiuni se afişează în 9 iulie 2018

Examenul de bacalaureat din acest an a fost susţinut de 123.615 candidaţi din totalul de 136.866 de candidaţi înscrişi. Cifra de absolvenţi care susţin bacul este tot mai mică. 

         S-au înregistrat 104 medii de 10. Au fost eliminaţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă 117 candidaţi. Aceştia nu se vor putea înscrie la următoarele două sesiuni ale Bacalaureatului. Procente ridicate de promovare s-au înregistrat în judeţele Cluj  – 81,14%, Iași – 80,27%, Bacău – 77,26% şi Brăila – 77,13%. Rata de promovare în capitală este de 72,86%.

        Nota minimă de promovare pentru fiecare disciplină este 5, iar media finală pentru promovarea examenului este minimum 6. Procentul de promovare s-a calculat din totalul candidaţilor prezenţi, incluzând în această categorie şi candidaţii eliminaţi.

       Rezultatele (înainte de contestaţii) au fost afişate astăzi, 4 iulie 2018 la centrele de examen şi pe pagina web bacalaureat.edu.ro. Pentr vizualizare detaliată, click pe hartă – judeţ, unităţi de învăţământ etc. Contestaţiile s-au primit în aceeaşi zi, între 12.00 şi 16.00. Contestaţiile se soluţionează între 5 şi 8 iulie 2018. În urma evaluării lucrărilor contestate „nota iniţială se poate modifica, după caz, prin creştere sau descreştere, prin nota acordată la contestaţii. Cu alte cuvinte, nota comisiei de contestaţii este finală, întrucât nu se mai aplică regula celor 0,5 puncte diferenţă între nota de la evaluarea iniţială şi cea de la contestaţii. Rezultatele finale vor fi făcute publice luni, 9 iulie 2018 la instituţiile de învăţământ şi pe site-ul bacalaureat.edu.ro.

      Elevii care nu promovează examenul de Bacalaureat 2018 in prima sesiune pot să se înscrie în 10 – 13 iulie pentru a doua sesiune de examen care începe pe 20 august 2018, cu proba la Limba şi Literatura Română, urmată, pe 21 august 2018, de proba la Limba şi Literatura maternă, proba obligatorie de profil în 22 august 2018 şi ultima probă este cea la alegere – în 23 august.

Procentele finale de promovare în anii precedenți, se aminteşte în comunicatul Ministerului Educaţiei, au fost de 71,4% în 2017, 66,7% în 2016, 66,4% în 2015 și 59,3% în 2014.

Schimbări tardive la Agenţia Naţională de Transplant

*A fost schimbat directorul după decesul unui tânăr care a aşteptat doi ani un transplant de plămâni… 

   După decesul (în 3 iulie 2018) lui Călin Farcaș, 29 ani, care a aşteptat doi ani un transplant pulmonar şi nu a primit ajutor de la sitemul medical românesc, Sorina Pintea – ministrul Sănătăţii – a schimbat şeful de la Agenţia Naţională de Transplant https://www.transplant.ro/ (n.red. De parcă această mişcare ar mai ajuta la ceva…!). Astfel, din 4 iulie 2018 director executiv la Agenţia de transplant este Alexandra Anca Mureşan – medic primar de chirurgie generală de la Institutul Regional de Gastroenterologie şi Hepatologie „Prof. dr. Octavian Fodor” din Cluj-Napoca. A fost înlocuit Radu Deac, cel care a deţinut până acum funcţia. ”Se impune restructurarea Agenţiei Naţionale de Transplant, pentru buna funcţionare şi transparentizare a activităţii de transplant în România. Numirea de astăzi este un prim pas în acest sens. Am încredere că noul director executiv va reuşi să organizeze un sistem care să funcţioneze în condiţii optime, în beneficiul pacienţilor a căror viaţă depinde de efectuarea unui transplant. Mai mult, sperăm că noua lege a transplantului va putea fi gata în cel mai scurt timp pentru consultare. Mi-am propus să continui să fac tot ce-mi stă în putinţă pentru ca drama tânărului care a pierdut ieri lupta cu viaţa să nu se mai repete”, se arată în comunicatul ministrului Sănătăţii citat de Mediafax,

Între atribuţiile directorului Agenţiei de Transplant se află reprezentarea Agenţiei în relaţiile cu organele statului, precum şi cu persoane fizice sau juridice din tara şi din străinătate, aprobarea regulamentului de ordine interioară şi normele privind disciplina tehnologică şi administrative, acreditarea şi reacreditarea centrelor de transplant, autorizarea importului şi exportului de organe, ţesuturi şi celule de origine umană destinate transplantării la om sau supravegherea sistemului de calitate, securitate sanitară şi trasabilitate a organelor, ţesuturilor şi celulelor de origine umană destinate trasplantării.

** * Nota red. În România, oficial transplantul pulmonar se realizează din 2016, când a fost acreditat primul centru de acest gen la Spitalul bucureștean Sfânta Maria. Dar sunt puţine situaţii în care s-ar putea realiza şi în practică, deoarece lipsa educaţiei face ca să lipsească exact organele. Cei mai mulţi pacienţi, plus familiile lor, refuză să semneze actul prin care sunt de acord cu donarea de organe. Tânărul Călin Farcaş şi familia sa, când au realizat că va fi imposibilă operaţia în ţară, au apelat la ajutor şi au strâns o sumă importantă de bani pentru efectuarea transplantului în străinătate. Dar nici acest lucru nu a fost posibil. Spitalele care au fost contactate au refuzat – unele pe motiv că protocolul de colaborare cu România implică un număr fix de pacienţi, numărul care fusese deja atins. În plus, România nu este membră a Eurotransplant, organizaţia de profil cu sediul în Olanda şi din care fac parte Austria, Belgia, Croaţia, Germania, Ungaria, Luxemburg, Olanda şi Slovenia. Dacă am fi membri Eurotransplant, ar trebui ca organe disponibile să fie transmise în străinătate – dar nu prea e cazul României, cum am menţionat.
Altă aberaţie: un act normativ a interzis, din 2004, transplantul în străinătate dacă intervențiile se pot face și în România. Pentru ca demersurile de realizare a operaţiei în străinătate să fi fost fructuoase, nefericitul tânăr care a murit luni ar fi trebuit să primească în timp util un document care să precizeze că operaţia nu se face în România. Dar, această hârtie a ajuns la el abia în 22 iunie 2018… Schimbarea de la Agenţia de Transplant, în fapt, nu schimbă cu nimic situaţia – foarte urâtă – din ţară în ceea ce priveşte transplantul, ajutorarea pacienţilor, existenţa unei bănci de organe.

Deputatul brăilean Vasile Varga, victorie legislastivă: se elimină obligativitatea plății apei de ploaie din facturi

*Modificarea legislativă nu a trecut chiar în forma dorită de iniţiator, care propusese suportarea integrală a taxei de către administraţiile locale; deputaţii au votat că taxa poate fi – sau nu – eliminată din factura cetăţenilor de Consiliile locale 

 

   Camera Deputaților a aprobat azi, 4 iulie 2018, cu 285 de voturi ”pentru”, modificarea şi completarea Articolului 36 a Legii nr. 241 din 2006 privind Serviciul de alimentare cu apă şi canalizare, modificări inițiate de Vasile Varga, deputat PNL de Brăila, notar (a se vedea în acest sens şi textul de la https://brailachirei.wordpress.com/2018/07/02/eliminarea-taxei-pe-apa-de-ploaie-in-curand-dezbatere-in-parlament/).

Ca urmare a acestei modificări, Consiliile locale vor putea adopta hotărâri prin care populația să fie scutită de plata colectării, transportului, epurării și evacuării apelor pluviale, serviciile urmând a fi suportarea din bugetul local, în limita disponibilităților și a sumelor alocate cu această destinație. Deputatul brăilean consideră că acesta este un succes, modificările legislative scutindu-i pe români de abuzurile operatorilor de apă și canalizare.

Taxa pe apa de ploaie îi afectează pe toți consumatorii, care au semnalat tot felul de nereguli în modul în care aceasta a fost calculată, fie prin aplicarea unor coeficienți neconformi, fie prin utilizarea unor suprafețe inexistente în realitate. S-a ajuns la situații aberante ca brăilenii să achite apă de ploaie pentru luni în care nu a plouat sau au fost cazuri în care taxa pe apa de ploaie a fost mai mare decât valoarea apei menajere consumate. Au existat decizii diferite ale administrațiilor locale, au fost orașe unde apa de ploaie a fost eliminată din facturi, alți edili au invocat lipsa unui cadru legislativ. Au fost instanțe care au constatat abuzuri asupra consumatorilor, au fost instanțe care au decis că taxa poate fi eliminată. De acum, se poate acționa unitar, în sensul eliminării acestei taxe abuzive din toate facturile. Aștept ca primarul brăilean Dragomir să pună în aplicare această decizie la prima ședință a Consiliului Local Municipal Brăila, după ce legea va fi promulgată de președinte”, subliniază Vasile Varga.

Ca urmare a acestor modificări, Consiliile locale pot decide eliminarea taxei din facturi, taxa urmând a fi suportată de administrațiile locale. Deputatul brăilean Vasile Varga, are o singură nemulțumire: „Modificarea legislativă, din păcate, nu a trecut chiar în forma imperativă propusă inițial, prin care consiliile locale erau obligate să suporte plata colectării, transportului, epurării și evacuării apelor pluviale, ci lasă la latitudinea administrațiilor locale aplicarea legii. Aprobarea acestor modificări reprezintă un succes, mai ales pentru un oraș ca Brăila, unde 15.000 de locuitori au semnat pentru eliminarea taxei pe apa de ploaie, în cadrul celei mai mari campanii civice desfășurate în oraș„.