*În perioada 14 – 16 septembrie 2018, între orele 10.00 și 18.00 * Întâlnire cu artişti şi meşteri populari; deopotrivă în târg, ceaiuri de leac, cozonaci, dulcețuri, miere, prăjituri de casă și zacuscă * Intrare liberă
Muzeul Național al Țăranului Român (MTR) continuă tradiția celebrării Înălțarea Sfintei Cruci – una dintre cele mai importante sărbători ale Ortodoxiei. Astfel, se desfăşoară Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri, la sediul muzeal (Bucureşti, ) în perioada 14 – 16 septembrie 2018, între orele 10 și 18. Publicul are ocazia să întâlnească artiști și meșteri iconari. Intrarea la evenimente este liberă.
Muzeul Țăranului păstrează structura târgurilor de iconari și meșteri cruceri sub forma unui act cultural care pune în discuție termenii canon/tradițional/autentic, prin prezentarea unor teme iconografice devenite reper în iconografia țărănească, dar și prin inovații care folosesc imaginea tradițională ca re/sursă, teritoriu de explorare pentru creațiile contemporane ale artiștilor și ale meșterilor iconari. Târgul iconarilor și al meșterilor cruceri își propune să redescopere și să recupereze frumusețea icoanei, urmărind calitatea tehnicii și a meșteșugului, respectarea scopului pentru care este realizat obiectul de cult, evitând expresiile kitsch și serializările industriale pentru scopuri comerciale.
„Continuăm și anul acesta noua formulă de prezentare a târgului, invitându-i pe meșterii și artiștii iconari să expună obiectele create pentru târg în cadrul unor micro-instalații, dând astfel posibilitatea de a viziona într-un context diferit creațiile personale și de a iniția un altfel de dialog cu publicul vizitator și fidel acțiunilor noastre de la începuturi. Prezența unor iconari demult consacrați în cadrul târgurilor MȚR și prezenți în colecții particulare și muzeale cumt sunt Nicolae Muntean, Angela Ludoșanu, Teodora Roșca, Bogdan Herăscu, Camelia Drăgan, Radu Dincă, Letiția Rotaru, Daniel Stancu, cât și a unor iconari nou descoperiți, asigură ca și anii trecuți, calitatea și valoarea viziunii lor asupra meșteșugului. Structura târgului rămâne, ca întotdeauna, mai aproape de atmosfera unei sărbători, celebrând prin prăznicare, sfinți protectori, heruvimi și Crucea în variante neîmpuținate, toate zugrăvite și închipuite pe icoane pe sticlă, icoane pe lemn, icoane de vatră, crucițe, cruci de mână, pristolnice, miniaturi religioase, izvoade, pecetare, mozaicuri, obiecte și lucrări care se înscriu în teritoriul artei sacre. Adăugăm acestora pânzături, ștergare, scoarțe, aduse în tîrg de colaboratorii noștri mai vechi și mai noi. Însoțim iconarii cu ceaiuri de leac, cozonaci, dulcețuri, miere, prăjituri de casă și zacuscă” – organizatorii.
** * De Ziua Crucii se închide pământul. Gângăniile şi târâtoarele vor rămâne în pământ până de Alexii. Mai înainte de a intra în pământ, şerpii se adună pe un vârf de munte sau într-un aluniş. Acolo, toţi scuipă pe coada unuia dintre ei. Din scuipatul lor fac o mărgică bună de leac. Şarpele care a muşcat peste an un om nu mai poate să intre în pământ. Nu-l mai primeşte. Va rămâne afară şi va muri. De aceea, ziua Crucii se mai numeşte şi ziua şarpelui (Nota red. Din tradiţia iudaică, de când se ţintuia un şarpe de o cruce de aramă, jertfă prin care se încerca îmbunarea spiritelor şi se cerea îndurare, pentru că vechii evrei erau adesea muşcaţi de şerpi în deşert). Oamenii evită şerpii. Există însă un şarpe alb-gălbui care trăieşte sub prag sau în pereţii caselor construite din nuiele împletite şi lipite cu lut. Este numit şarpele casei, ceasornicul casei sau ştima casei. Nu este bine să-l omori. Iar dacă fuge, casa rămâne în scurt timp pustie. Cine omoară un şarpe de casă moare şi el. De Ziua Crucii plantele pălesc. Rămân verzi numai cele necurate. Se culeg plante de leac. Azi este sărbătoare mare şi se posteşte. Oamenii merg la biserică unde fac praznice. Se dă de pomană o ulcică plină cu mied, împodobită cu fir roşu la toartă şi având deasupra covrig şi lumânare. (Irina Nicolau – „Ghidul sărbătorilor româneşti”)