Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți, cu 28000 joburi în toată ţara


*Vineri, 19 octombrie 2018 * La Brăila, tinerii au la dispoziţie 370 locuri de muncă oferite de 30 angajatori

   Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi, eveniment organizat de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, are loc vineri, 19 octombrie 2018, în Bucureşti şi în alte 78 de localităţi. În jur de 1600 de angajatori au răspuns invitaţiei, oferind 28000 joburi în întreaga ţară.

Cele mai multe locuri de muncă sunt oferite în Bucureşti, 6659 în total, apoi în judeţele Dolj – 1845, Bihor – 1224, Braşov 1212), Cluj (1.201), Constanţa – 1092, Buzău – 960, Iaşi – 932. La Brăila, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) a convins doar 30 de angajatori (dintre cei 1100 contactaţi) să ofere 370 joburi la evenimentul care are loc în holul Facultăţii de Inginerie şi Agricultură (Calea Călăraşilor nr. 29) cu începere de la ora 9.00.

Meseriile pentru care sunt oferite cele mai multe locuri de muncă pentru persoanele fără studii superioare sunt lucrător comercial, agent securitate, operator confecţioner articole textile, lăcătuş, manipulant mărfuri, electrician, casier, sudor, montator subansamble, şofer, ambalator manual, vânzător, confecţioner asamblor articole textile, operator calculator, zidar. Peste 3000 locuri de muncă sunt pentru muncitorii necalificaţi. Absolvenţii cu studii superioare au la dispoziţie doar 743 joburi în Bursa din această toamnă.

La Brăila, la bursa organiaztă de AJOFM – director Monica Bratu – sunt oferite locuri de muncă în urmatoarele meserii/ ocupaţii: inginer mecanic, inginer prelucrări metalurgice, inginer electrician, referent de specialitate inginer construcţii, inginer maşini termice, inginer automatist, asistent vânzări, tehnician devizier, inginer îmbunătăţiri funciare, inginer construcţii civile, industriale şi agricole, inginer montaj, consultant intern în resurse umane, specialist marketing, programator de sistem informatic, redactor, asistent manager, operator introducere, validare si prelucrare date, agent de vânzări, agent comercial, lucrător comercial, funcţionar economic, agent turism, operator calculator electronic şi reţele, operator recepţie (consilier recepţie service auto), vânzător, confecţioner asamblor articole din textile, strungar la maşini de alezat, sudor, lăcătuş construcţii metalice şi navale, frezori rabotori, strungar universal, strungar la maşini de prelucrat în coordonate, turnător formator, controlor calitate, laminator pe laminoare continue, curăţitor – sablator, mecanic auto, frizer, vopsitor industrial, oţelar, instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze, sudor manual cu arc electric, rectificator, şofer de autoturisme şi camionete, constructor structuri monolite, finisor terasamente, tubulator naval, lăcătuş întreţinere şi reparaţii, frezor, găuritor filetator, rabotor, electrician auto, mecanic utilaj, AMC-ist, electrician nave, electrician întreţinere şi reparaţii, fochist, termist tratamentist, electronist, cosmetician, zidar rosar tencuitor, fierar betonist, dulgher, alpinist utilitar, acoperitor-învelitor ţiglă azbociment, table, faianţar, montator placaje interioare şi exterioare, parchetar, montator pereţi şi plafoane din ghips carton, ambalator montator profile aluminiu şi geam termopan, confecţioner tâmplărie din aluminiu şi mase plastice, confecţioner-montator tâmplărie cu vitraj izolant (tâmplar PVC), zugrav, tinichigiu auto, lăcătuş mecanic, polizator, electromecanic auto, electrician întreţinere în construcţii, montator antene satelit, tâmplar universal, maşinist pod rulant, coafor.

** * Nota red. După cum se poate lesne observa, piaţa muncii are nevoie de multe meserii care nu pot învăţa de pe o zi pe alta. Şcoala trebuie să ofere şansa deprinderii abc-ului acestora. Din nefericire, gafele politicii postdecembriste au făcut ca în România şcolile profesionale să aibă din ce în ce mai puţină căutare, ceea ce produce dezechilibre în economie, servicii şi nu numai. Elevii, inclusiv cei din mediul rural, refuză să se înscrie la clase cu profil profesional – respectiv a IX-a şi a X-a – imediat ce termină ciclul gimnazial, ceea ce a făcut ca la Brăila, spre exemplu, să dispară aproape de tot educaţia pentru agricultură şi domenii conexe – veterinar, legumicol, viticol. Ar fi fost utile, pentru un judeţ preponderent agricol – doar aici e Bărăganul, să existe clase profesionale în măcar jumătate din comunele mari, clase ataşate ofertei educaţioanle la şcolile gimnaziale. De ce nu se întâmplă asta? Din motivul menţionat: tinerii nu sunt bine sfătuiţi de părinţi şi alţi adulţi care ar trebui să aibă grija lor şi a viitorului ţării. Aşa că de ce ne mirăm că tinerii nu vor să muncească? Pentru că mulţi nu vor. De aceea politicile educaţionale trebuie rapid schimbate şi adaptate noului, dar şi centrate pe obiectivul principal, acela de a-i convinge pe tineri că nimeni nu trăieşte şi plăteşte pentru ei după vârsta majoratului.

Lasă un comentariu

Niciun comentariu până acum.

Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.