Consiliul Județean Brăila, ședința luna octombrie 2018

*În 30 octombrie 2018, de la ora 9.00

Consilierii județeni și cei doi vicepreședinți, Ionel Epureanu și Dan Cătălin Murea, directori de servicii și direcții subordonate sunt convocați pentru data de 30 octombrie 2018 la ședința ordinară a Consiliului Județean Brăila aferentă lunii în curs. Reuniunea are loc în sala mare de ședințe a clădirii administrative din Brăila,Bulevardul Independenței nr. 1. 

Ordinea de zi propusă de președintele Francisk Iulian Chiriac este următoarea:

  1) Proiect de hotarare privind modificarea statului de functii al Spitalului Judetean de Urgenta Braila; 2) Proiect de hotarare privind aprobarea indreptarii unei erori materiale din cuprinsul Hotararii Consiliului Judetean Braila nr.180/26.09.2018 privind aprobarea organigramei si a statului de functii ale Muzeului Brailei “Carol I”; 3) Proiect de hotarare privind completarea anexei la Hotararea Consiliului Judetean Braila nr. 314/28.12.2017 privindstabilirea salariilor lunare ale personalului contractual din cadrul familiei ocupationale « Administratie» din Muzeul Brailei ”Carol I”; 4) Proiect de hotarare privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare Muzeul Brailei ”Carol I”; 5) Proiect de hotarare privind aprobarea transmiterii imobilului situat in municipiul Braila, str. Iezerului nr. 1A, din domeniul public al judetului Braila si administrarea Consiliului Judetean Braila, in administrarea Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Braila; 6) Proiect de hotarare privind aprobarea implementarii proiectului ,,Niciodata singuri!’’ de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Braila, finantat prin Programul de Interes Naţional în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi „Înfiinţarea de servicii sociale de tip centre de zi, centre respiro/centre de criză şi locuinţe protejate în vederea dezinstituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi aflate în instituţii de tip vechi şi pentru prevenirea instituţionalizării persoanelor cu dizabilităţi din comunitate; 7) Proiect de hotarare privind aprobarea cotizatiei ce revine Consiliului Judetean Braila in calitate de membru al Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene din Romania pentru anul 2018; 8) Proiect de hotarare privind aprobarea achitarii cotizatiei de membru al Asociatiei “Centrul de Informare si Documentare pentru Integrare Europeana si Dezvoltare Durabila“ Braila pentru anul 2018; 9) Proiect de hotarare privind aprobarea valorificarii prin licitatie publica, cu strigare, cu preselectie, a unui numar de 110 arbori aflati pe terenurile apartinand imobilelor situate in Sos. Buzaului nr. 5 A si Sos. Buzaului nr. 15 A, cu un volum brut de masa lemnoasa de 71 metri cubi; 10) Proiect de hotarare privind aprobarea inscrierii în cartea funciara a dreptului de proprietate al Judetului Braila, privind suprafetele de teren real masurate ale drumului judetean: DJ 212 A – traseu Braila – Marasu si completarea datelor de identificare in inventarul domeniului public al judetului Braila; 11) Proiect de hotarare privind aprobarea inscrierii în cartea funciara a dreptului de proprietate al Judetului Braila, privind suprafetele de teren real masurate, ale drumului judetean: DJ 221B – traseu Brăila – Vădeni si completarea datelor de identificare, in inventarul domeniului public al judetului Braila; 12) Proiect de hotarare privind aprobarea inscrierii în cartea funciara a dreptului de proprietate al Judetului Braila, privind suprafetele de teren real masurate ale drumului judetean: DJ 211 B – traseu Tătaru – Mihai Bravu si completarea datelor de identificare in inventarul domeniului public al judetului Braila; 13) Proiect de hotarare privind aprobarea inscrierii în cartea funciara a dreptului de proprietate al judetului Braila, privind suprafetele de teren real masurate ale drumului judetean: DJ 211 A – traseu Viziru – Cuza Voda si completarea datelor de identificare in inventarul domeniului public al judetului Braila; 14) Proiect de hotarare privind aprobarea inscrierii în cartea funciara a dreptului de proprietate al judetului Braila, privind suprafetele de teren real masurate, ale drumului judetean: DJ 203 R – traseu Ulmu – Valea Calmatui – DN 21 sicompletarea datelor de identificare, in inventarul domeniului public al judetului Braila; 15) Proiect de hotarare privind aprobarea inscrierii în cartea funciara a dreptului de proprietate al Judetului Braila, privind suprafetele de teren real masurate ale drumului judetean: DJ 255 A – traseu: Limita judet Galati – Traian – DN 2B sicompletarea datelor de identificare in inventarul domeniului public al judetului Braila; 16) Proiect de hotarare privind modificarea Anexei nr.1 A, la Hotararea Consiliului Judetean nr. 266/27 octombrie 2017, privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru consumul lunar de carburanti al aparatului propriu si al institutiilor si serviciilor publice subordonate; 17) Proiect de hotarare privind aprobarea repartizarii pe unitati administrativ-teritoriale a procentului de 20% din limitele sumelor defalcate din taxa pe valoare adaugata pentru echilibrare si a cotei de 18,5% din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, pentru sustinerea programelor de dezvoltare locala si pentru proiecte de infrastructura care necesita cofinantare locala, pentru proiectul de buget  pe anul 2019 si estimarile pentru anii 2020 – 2022; 18) Proiect de hotarare privind aprobarea incetarii dreptului de inchiriere al Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Braila, pentru bunurile imobile aflate in proprietatea publica a judetului Braila si administrarea acesteia; 19) Proiect de hotarare privind preluarea ca venit la bugetul local a sumei de 711.159,56 lei reprezentand excedentul anilor precedenti rezultat din executia bugetului de venituri si cheltuieli ale activitatilor finantate integral din venituri proprii de la institutia publica Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Braila; 20) Proiect de hotarare privind rectificarea bugetului propriu al judetului Braila si a Programului de investitii publice pe anul 2018; 21) Raport privind activitatile desfasurate de Filarmonica “Lyra – George Cavadia” Braila si evolutia acestora; 22) Raport privind activitatea desfasurata de Asociatia “Centrul de Informare si Documentare pentru Integrare Europeana si Dezvoltare Durabila” Braila – anul 2018; 23) Alte probleme.

Ziua marelui NU 2018, sărbătoare a Comunităţii Elene Brăila la muzeu

*Manifestare organizată la Muzeul Brăilei „Carol I” şi cu sprijinul Palatului Copiilor Brăila, Flotilei Fluviale „Mihail Kogălniceanu” 

Grecii din toată lumea îşi amintesc mereu de un mare eveniment istoric petrecut în anul declanşării celui de-al doilea război mondial, în 28 octombrie 1940 (Când primul ministru grec Ioannis Metaxas a răspuns negativ ultimatumului Italiei cu privire la intrarea armatei iraliene pe teritorului grecesc, urmând să atace graniţele Albaniei, cu frază devenită celebră „Deci asta înseamnă război”) numit în cărţile de istorie Ziua marelui NU. De altfel, data de 28 octombrie este o a doua zi naţională pentru Grecia, prima fiind 25 martie – Ziua naţională (de la marea lor Revoluţie de eliberare din 1821).

Acesta este motivul pentru care şi la Brăila este sărbătoare, Comunitatea Elenă Brăila – preşedinte Adrian Mavrochefalos – organizând un eveniment împreună (ca de fiecare dată) cu Muzeul Brăilei „Carol I”. Nu e chiar o sărbătoare veselă, dar e un moment de reuniune şi de amintire, de conexiune cu rădăcinile pe care o preţuiesc mult etnicii greci trători dincolo de graniţele ţării natale. Astfel că la sediul central al Muzeului Brăilei „Carol I”, în Centrul Diversităţii Culturale a avut loc duminică, 28 octombrie 2018, o manifestare în acest sens. Mai multe foto în album la https://www.facebook.com/pg/MuzeulBraileiCarolI/photos/?tab=album&album_id=2220442254905929 pe pagina din reţeaua Facebook a muzeului brăilean.

   Această Zi a Culturii Elene − cu ocazia Zilei „Marelui NU” 2018 – a prilejuit vernisarea expoziţiei temporare „Călători pe Dunăre şi mare”, alocuţiuni susţinute de Adrian Mavrochefalos şi de Ionel Cândea – managerului muzeului brăilean, dar şi de unii dintre oaspeţi, un program artistic cu dansuri tradiţionale greceşti cu Ansamblul „Parnassos” al Comunităţii Elene Brăila, în prezenţa unui public avizat şi a unor vizitatori din Austria şi Portugalia. Gazdă şi organizator principal a fost Camelia Hristian – sef Relaţii Publice la muzeu, coordonator Centrul Diversităţii Culturale.

Expoziţia „Călători pe Dunăre şi mare” include şucrări de pictură semnată Karl Robert Perko, artist din Mangalia, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din Europa şi din Rheinland-Pfalz, diferite obiecte ilustrând meserii marinăreşti (tradiţie recunoscută a navigatorilor şi comercianţilor greci), hărţi, cărţi, documente din colecţiile unor membri ai Comunităţii Elene Brăila, fotoexpoziţie cu imagini din arhiva Centrului Diversităţii Culturale şi de la muzee din Grecia, navomodele din colecţia Palatului Copiilor Brăila care are un valoros Cerc de navomodele, obiecte marinăreşti din colecţia Flotilei Fluviale „Mihail Kogălniceanu” Brăila, panoplii, accesorii şi noduri marinăreşti realizate de Costel Mândroiu.

La Brăila, recital în turneul „Dinu Lipatti – compozitorul. Înregistrări în premieră”

*Cu pianistul Ştefan Doniga şi violonista Diana Jipa; luni, 29 octombrie 2018, de la ora 18.00 la Teatrul „Filotti” * Intrare liberă 

    Aşa cum am anunţat (https://brailachirei.wordpress.com/2018/10/15/turneu-national-dinu-lipatti-compozitorul-inregistrari-in-premiera/), sala mare a Teatrului „Maria Filotti” din Brăila găzduieşte luni, 29 octombrie 2018, de la ora 18.00 recitalul pentru promovare a compact discului „Dinu Lipatti – compozitorul. Înregistrări în premieră” în care interpretează pianistul Ştefan Doniga şi violonista Diana Jipa. Spectacolul deschide de altfel Turneul naţional „Dinu Lipatti – compozitorul. Înregistrări în premieră”. Intrarea la eveniment este gratuită.

Protagoniştii înregistrării sunt doi dintre cei mai activi şi mai apreciaţi tineri muzicieni din momentul actual: pianistul Ştefan Doniga şi violonista Diana Jipa. Colaborarea dintre cei doi interpreţi are deja un istoric bogat, artiştii fiind alături pe scenă în repetate rânduri, atât în România, cât şi peste hotare, bucurându-se de fiecare dată aprecieri superlative din partea audienţei şi a criticii de specialitate.

Turneul şi CD-ul fac parte din proiectul omonim iniţiat de Ştefan Doniga, care a căştigat finanţare AFCN. Turneul este realizat de Asociaţia Culturală „Heart-Core” cu susţinere financiară de la Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN, Departament al Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale). artenerii locali ai evenimentului sunt Consiliul Judeţean Brăila prin Filarmonica „Lyra – George Cavadia” şi Şcoala Populară de Arte „Vespasian Lungu”, Primăria municipiului Brăila prin Teatrul „Maria Filotti”, dar şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură Brăila – director Ana Hărăpescu, Liceul de Arte „Hariclea Darclée” – director Nicoleta Brînzia.

De ce să vedem Film românesc sau ”Întoarcerea din iad”, la superlativ

*Regia, scenariul, imaginea și montajul, actorii fac din peliculă una de referință, o adevărată lecție despre cum trebuie să fie un film bun

    TVR 2 are duminica în program film românesc. O idee excelentă, mai ales în contextul în care România nu prea mai are cinematografe, iar la Mall nu întotdeauna sunt programate cu generozitate producții de-ale noastre. Poate că unii se feresc să vadă filmele despre care au aflat că sunt cam prea aproape de viața reală, adică de ce să mai vedem cât de anapaooda sau de urât trăim, ori nu doresc să își amintească epoca dinante de 1989 și prin intermediul peliculelor. Dar uneori, merită. Așa cum e cazul cu ”Întoarcerea din iad”, film din 1983 regizat de Nicolae Mărgineanu, cu un scenariu de Petre Sălcudeanu după nuvela ”Jandarmul” a lui Ion Agârbiceanu. Cum perioada în care s-a turnat filmul era în plină dictatură, ce uza cu voluptate – am aflat din multiple mărturii scrise și povestite – de cenzură, Mărgineanu a preferat să facă un film care ne duce în alt veac, în altă lume – cea a țărănimii dinainte de exproprieri și CAP-uri, a războiului încă uman (Notă. Acum e unul mai degrabă al mașinăriilor – computere, rachete deleghidate, al scuturilor computerizate, al proiecțiilor care păcălesc radare etc.).

Filmul este superb imagistic – de altfel Nicolae Mărgineanu a fost întâi de toate un specialist în imagine (a absolvit UNATC la această secție în 1969), are o bogăție de caractere (aici e meritul lui Agârbiceanu, dar și al lui Sălcudeanu care știe să extragă bine esențele) cum rar găsește un regizor modern în scenariile de astăzi, este jucat impecabil – mai ales dacă ne referim la actorii din capul listei de distribuție, pentru că ei au consistență în rol: Constantin Brînzea, Maria Ploae, Remus Mărgineanu, Ana Ciontea. Drama, indiferent că e legată de iubire și patimă, de război și camaraderie se conturează în tonuri care creează un tablou ca de Rembrandt, cu multă umbră și cu lumină doar atât cât să dea și mai mult sens lacrimii.

”Întoarcerea din iad” este realizat în stil realist, fără multă simbolistică – e drept și că în vremea lui Agârbiceanu nu prea se lucra așa în literatura română. Replicile nu ne pun pe gânduri, ci transmit exact, dar corect, starea și emoțiile personajelor. Imaginile sunt explicite și crude. Dacă e amor, el se vede și se simte în public, dacă e război e urât și e moarte. Fără să fie folosit în exces, prim-planul ne arată actori minunați care ne fac să fim mândri de școala românească de actorie. Expresii, priviri, replici, încruntări, chiar plâns și urlete – toate sunt dozate ca la farmacie asfel încât să nu distorsioneze, ci să completeze fericit (din punct de vedere artistic) scenele. Lumea rurală românească, cu morala ei binecunoscută – dar încălcată adesea de unii și alții, mai ales în iubire care se transformă și în adulter, soțul care se întâlnește pe ascuns și cu fosta iubită din tinerețe (ca în cazul unor personaje principale din film) sau în iubire de compromis (căsătoriile din interes sau la sugestia părinților) – este pictată în culori calde, nu se face mare tapaj de defecte, ci se urmărește cu acribie firul poveștii. Finalul e trist – eroul principal, scăpat ca prin minune cu viață din război, e pe undeva internat la nebuni, iar cele două femei pe care le-a iubit suferă fiecare în felul ei. Regizorul intervine în firul narativ doar ca să pună ordine în idei, arătând privitorului unde să fie atent la detalii sau când să urmărească de la distanță contextul integrator. Povestea însăși nu te scapă, nu te lasă să pleci din fața ecranului nici măcar o clipă. Fiecare detaliu te face să urmărești cu emoție continuarea – nu degeaba Sălcudeanu a vândut bine roman polițist (Poate că unii critici nu îl așează în rândul marilor scriitori, dar el este un autor onest, care face servicii literaturii din genul policier – chiar dacă și aici descoperim concesii făcute regimului comunist… Dar acum avem maturitatea să trecem peste ele).

Nu am fost atentă la coloana sonoră, dar e clar că ea se potrivește de minune din moment ce nu a intervenit perturbator (uneori, marile nume ale muzicii fac asta fără să vrea, muzica devenind personaj principal și obligându-te să îi dai atenție specială… Nu întotdeauna e rău asta!) în șirul narativ cinematografic.

Una peste alta, am vrut doar să vă atrag atenția asupra faptului că Filmul Românesc merită din plin atenția noastră. Că ne spune ceva despre a șaptea artă și nu e mereu ”vândut” politicului, așa cum au încercat unii să acrediteze, vorbind despre pelicule realizate în perioada comunistă – e drept că în unele scenarii apar și asemenea idei, care au fost puse acolo spre a ajuta filmul să treacă de cenzură (ex. Comisarul Moldovan al lui Sergiu Nicolaescu… făcând pe prietenul comuniștilor dizidenți în lumea regimului fascisto-legionar). Vă garantez că și dacă îl revedeți, filmul despre care v-am vorbit își păstrează prospețimea (cum mi se întâmpă mie când revâd seria comediilor B.D. regia Mircea Drăgan, nu mă satur de ele!) pentru că sunt realmente bune. Foarte bune! Artistic. Estetic.

Armanda Filipine. revista de cultură și informație Braila Chirei