Uniunea Scriitorilor atrage atenţia asupra degradării limbii române în spațiul public

*Într-un comunicat semnat Comitetul director, USR subliniază ceea ce vedem cu toţii…

 

      Uniunea Scriitorilor din România (USR http://www.uniuneascriitorilor.ro/), ca organizație de breaslă a profesioniştilor literaturii şi moştenitoare a tradiției cultivării limbii române, îşi manifestă profunda îngrijorare față de degradarea continuă a limbii române folosite în spațiul public, ca şi a nivelului cultural general, în special din partea celor care, prin rolul lor social, sunt luați drept exemple de către categorii largi de cetățeni. Limba română nu este un simplu instrument de comunicare. Ea este o componentă esențială a identității şi un liant al unității naționale, chiar în epocile mai îndepărtate, în care statul român nu exista. Însă chiar şi atunci, păturile luminate ale societății s-au preocupat de cultivarea limbii, preocupare pe care unul dintre precursorii modernității, Ienăchiță Văcărescu, o echivala cu patriotismul. Limba este, de asemenea, instrumentul gândirii. Cineva care vorbeşte și scrie incorect este puțin probabil să gândească bine, cu atât mai mult, cu cât incorectitudinea exprimării este primul şi cel mai elocvent semn al absenței unei culturi corespunzătoare, deci al lipsei pregătirii şi competenței.

     Astăzi, în anul în care aniversăm Centenarul Marii Uniri, limba română vorbită și scrisă în spațiul public – de către politicieni, oameni de media, „vedete” ale divertismentului şi alte categorii de persoane cu apariții publice frecvente – a atins un nivel îngrijorător de scăzut, din punctul de vedere al corectitudinii gramaticale şi ortografice, ca şi al vocabularului utilizat. În pofida existenței unor instituții cu funcții de reglementare, această degradare este continuă şi nu se întrevede niciun semn că s-ar opri. Degradarea limbii române vorbite este însoțită şi amplificată de o la fel de îngrijorătoare prăbuşire a nivelului cultural general. Nu doar că emisiunile culturale au dispărut aproape cu totul din programele de radio şi televiziune, dar şi nivelul cultural al celorlalte emisiuni a scăzut inadmisibil. Atât prin temele abordate, cât şi prin calitatea prestațiilor participanților la viața publică, exemplul pe care îl primeşte societatea românească (în primul rând, tinerii) este descurajant. În loc să cultive valorile, să ofere repere şi modele – de care istoria noastră, ca şi prezentul, nu duc lipsă –, viața publică românească oferă contra-exemple, ruinătoare moral şi dăunătoare intelectual.

      Cauzele acestor fenomene (de la dezinteresul față de învățământ la erodarea instituțiilor) sunt cunoscute. Uniunea Scriitorilor din România îşi manifestă adânca preocupare în fața acestor semnale îngrijorătoare cu privire la starea intelectuală şi morală a spațiului public şi, mai ales, față de efectele devastatoare, în timp, ale lipsei de reacție în fața acestor evoluții negative, care periclitează însăşi identitatea națională. Uniunea Scriitorilor îşi exprimă disponibilitatea de a pune la dispoziția celor în cauză întreaga ei experiență culturală, pentru corectarea acestei stări de lucruri.

       Uniunea Scriitorilor din România face un apel la toți actorii vieții publice, ca şi la instituțiile care, prin natura lor, pot contribui la oprirea degradării limbii şi a nivelului cultural, să dea dovadă de responsabilitate şi să acționeze decis pentru corectarea acestor disfuncționalități, înainte ca ele să se transforme în adevărate obstacole în calea funcționării României ca stat european modern.

România, regres faţă de recomandările MCV din 2017

*În raportul adoptat de Comisia Europeană în 13 noiembrie 2018 se subliniază mai multe aspecte în care se observă probleme, în special în ceea ce priveşte independenţa sistemului judiciar, reforma justiţiei şi combaterea corupţiei la nivel înalt

    Comisia Europeană a adoptat în 13 noiembrie 2018, în contextul mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV), raportul privind progresele înregistrate de România în direcţia îndeplinirii angajamentelor asumate în ceea ce priveşte reforma judiciară şi combaterea corupţiei. Analizând evoluţia situaţiei din noiembrie 2017 până în prezent, se constată că, deşi România a întreprins, în vederea îndeplinirii obiectivelor de referinţă ale MCV, unele măsuri în sensul punerii în aplicare a celor douăsprezece recomandări finale emise de Comisie în ianuarie 2017, evoluţiile recente au însemnat un regres faţă de progresele de până acum şi au pus sub semnul întrebării evaluarea pozitivă din ianuarie 2017. Această constatare este valabilă în special în ceea ce priveşte independenţa sistemului judiciar, reforma justiţiei şi combaterea corupţiei la nivel înalt. Prin urmare, în raportul de astăzi sunt formulate, de asemenea, o serie de recomandări suplimentare care ar trebui puse în aplicare fără întârziere.

Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele al Comisiei Europene, a afirmat că „este regretabil faptul că România nu numai că a sistat cursul reformelor, dar a si readus în discuţie unele aspecte considerate închise sau a înregistrat involuţii în raport cu realizările din ultimii 10 ani. Este esenţial ca România să înregistreze din nou, cât mai repede, progrese în ceea ce priveşte combaterea corupţiei si asigurarea independenţei sistemului judiciar. Este singura modalitate prin care România poate să revină pe traiectoria care va conduce la încheierea procesului MCV, lucru care este atât în interesul cetăţenilor şi al ţării, cât şi al UE în ansamblul său„.

Se poate citi în raport că, în cursul celor douăsprezece luni care s-au scurs de la publicarea raportului din noiembrie 2017, România a luat unele măsuri pentru a pune în aplicare recomandările formulate în raportul din ianuarie 2017. Cu toate acestea, evaluarea din raportul din ianuarie 2017 a fost întotdeauna condiţionată de evitarea înregistrării unor regrese care să pună sub semnul întrebării progresele realizate în ultimii 10 ani. Intrarea în vigoare a legilor modificate ale justiţiei, presiunea la adresa independenţei sistemului judiciar, în general, şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în special, precum şi o serie de alte măsuri care subminează eforturile de combatere a corupţiei au avut drept efect anularea progreselor sau punerea sub semnul întrebării a caracterului lor ireversibil. Comisia a observat, de asemenea, că factori mai largi, din afara sferei MCV, au un impact asupra înregistrării de progrese în reforma justiţiei şi combaterea corupţiei. În această privinţă, în raport se subliniază faptul că existenţa unor mijloace de informare în masă libere şi pluraliste are un rol important în tragerea la răspundere a factorilor de decizie politici pentru acţiunile lor, de exemplu în scoaterea la lumină a unor posibile cazuri de corupţie.

Cele 12 recomandări formulate în raportul din ianuarie 2017 nu mai sunt suficiente pentru a permite respectarea orientării formulate de preşedintele Jean-Claude Junckerla începutul mandatul său de a încheia MCV până la sfârşitul mandatului actualei Comisii. Prin urmare, în raportul publicat astăzi sunt formulate opt recomandări suplimentare menite să remedieze situaţia actuală. În acest sens, va fi necesar ca instituţiile-cheie din România să facă dovada unui angajament ferm faţă de independenţa sistemului judiciar şi de lupta împotriva corupţiei, să recunoască rolul indispensabil al acestora drept pietre de temelie şi să redea statului capacitatea de a acţiona, prin pârghiile sale de control şi echilibru, atunci când există riscul unei involuţii. Pentru remedierea situaţiei, se recomandă următoarele măsuri pentru: 1) Legile justiţiei – suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă ulterioare; revizuirea legilor justiţiei ţinând seama pe deplin atât de recomandările formulate în cadrul MCV, cât şi de cele formulate de Comisia de la Veneţia şi de Grupul de state împotriva corupţiei al Consiliului Europei (GRECO); 2) Numirile/revocările în cadrul sistemului judiciar – suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire şi revocare aflate în curs care vizează procurori în funcţii-cheie; relansarea procesului de numire a unui procuror-şef al DNA care să aibă experienţă dovedită în domeniul urmăririi penale a infracţiunilor de corupţie şi un mandat clar pentru ca DNA să continue efectuarea de anchete profesioniste, independente şi imparţiale în cazurile de corupţie; numirea imediată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a unei echipe interimare de conducere a Inspecţiei Judiciare şi numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a acestei instituţii; respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la numirea sau revocarea unor procurori cu funcţii de conducere până la intrarea în vigoare a unui nou cadru legislativ, în conformitate cu recomandarea 1 din ianuarie 2017; 3) Codul penal şi Codul de procedură penală îngheţarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse Codului penal şi Codului de procedură penală; relansarea procesului de revizuire a Codului penal şi a Codului de procedură penală ţinând seama pe deplin de necesitatea de a se asigura compatibilitatea acestor coduri cu dreptul UE şi cu instrumentele internaţionale în materie de combatere a corupţiei, precum şi cu recomandările formulate în cadrul mCv şi cu avizul Comisiei de la Veneţia.

Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape situaţia şi va efectua o evaluare în acest sens înainte de încheierea mandatului actualei Comisii. Punerea imediată în aplicare a măsurilor suplimentare este esenţială pentru a readuce procesul de reformă pe calea cea bună şi pentru a permite revenirea la traiectoria care va permite încheierea procesului MCV, astfel cum se menţiona în raportul din ianuarie 2017.

Rapoartele MCV pot fi vizualizate la https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-fundamental-rights/effective-justice/rule-law/assistance-bulgaria-and-romania-under-cvm/reports-progress-bulgaria-and-romania_ro

** * La 1 ianuarie 2007, Comisia a instituit (şi România a fost de acord cu) mecanismul de cooperare şi de verificare (MCV) pentru evaluarea progreselor înregistrate de România în raport cu angajamentele asumate în domeniul reformei judiciare şi al combaterii corupţiei. Începând din 2007, Comisia prezintă Parlamentului European şi Consiliului, la intervale regulate, rapoarte cu privire la progresele înregistrate în aceste domenii. Pentru întocmirea rapoartelor sunt valorificate contactele cu statele membre, cu societatea civilă, cu organizaţiile internaţionale, cu experţi independenţi şi cu diverse alte surse. Concluziile Comisiei şi metodologia MCV s-au bucurat în mod constant de sprijinul ferm al Consiliului de Miniştri, afirmat în concluziile Consiliului publicate după fiecare raport.