În exporturile UE, România are cea mai bună reprezentare a femeilor în domeniu

*Din studii recente reiese că România se numără printre țările cu cei mai mulți angajați, în jur de 1,4 milioane, care desfășoară activități corelate cu exporturile Uniunii Europene * Exporturile au permis existenţa a 36 milioane locuri de muncă în UE, dintre care 14 miloane sunt ocupate de femei * Totuşi, exporturile au crescut cel mai puţin în România, comparativ cu alte ţări ale UE 

De ce e important ca o ţară facă exporturi, o ştie oricine are cât de cât noţiuni de economie. De ce şi în România domeniul ar trebui să fie mai bine reprezentat, şi politicile din domeniu ar trebui să fie mai bine articulate, o spune şi Comisia Europeană care a identificat politica comercială drept o componentă esențială a strategiei 2020 pentru UE. De aceea, este important să fie înţeles modul în care fluxurile comerciale afectează ocuparea forței de muncă. În context, colectarea de informații și analize sprijină elaborarea de politici bazate pe date concrete.  Astfel, Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene și Direcția Generală Comerț a Comisiei au colaborat pentru a elabora o publicație care își propune să fie un instrument valoros pentru factorii de decizie și pentru cercetătorii din domeniul comerțului.

femeie_lucrator_comert_konstantin_malkov_dreamstime    Studii referitoare la exporturile în UE au fost publicate în 27 noiembrie 2018 de Comisia Europeană. De aici reiese că România se numără printre țările cu cei mai mulți angajați care desfășoară activități corelate cu exporturile Uniunii Europene la nivel mondial, respectiv 1,4 milioane de români. Dintre aceștia, femeile reprezintă 44 %, cel mai mare nivel din Uniunea Europeană. Jumătate din exporturile României în afara Uniunii sunt legate de servicii.

Exporturile UE la nivel mondial sunt mai importante ca oricând, sprijinind 36 milioane de locuri de muncă în întreaga Europă, cu două treimi mai multe decât în 2000. Dintre acestea, 14 milioane sunt ocupate de femei. În plus, exporturile UE către exterior generează în Uniune o valoare adăugată de 2.300 miliarde euro. La nivelul României, acestea se ridică la aproape 20 miliarde euro.

Cecilia Malmström – comisarul uropean pentru comerț: „Studiul arată cât se poate de clar că schimburile comerciale înseamnă locuri de muncă. Exporturile din UE către întreaga lume asigură mijloacele de trai ale unui număr considerabil și din ce în ce mai mare de cetățeni din fiecare colț al Europei. Aproape 40 % dintre persoanele ale căror locuri de muncă sunt susținute de comerț sunt femei. De asemenea, activitatea comercială a UE sprijină milioane de locuri de muncă dincolo de granițele Uniunii, inclusiv în țările în curs de dezvoltare. Iată încă o dovadă că schimburile comerciale pot fi în egală măsură benefice pentru toate părțile: ceea ce este bun pentru noi este la fel de bun și pentru partenerii noștri din întreaga lume”.

În România, locuri de muncă aferente domeniul export se regăsesc în servicii (50 %), materie primă (24 %), mașini și echipamente de transport (11 %), altele (15 %). Acești angajați reprezintă 16,2 % din forța de muncă la nivel național, iar cei mai mulți dintre ei (61%) au educație medie. Cu toate că este a opta țară din UE în funcție de numărul total al angajaților care depind de exporturile Uniunii la nivel mondial, România a avut una dintre cele mai mici creșteri la acest capitol între 2000 – 2017, de 26 % (de la 1,1 milioane, la 1,4). Țările cu cel mai mare avans au fost Bulgaria (312 %), Slovacia (213 %) și Portugalia (172 %). La nivelul României, din acești cei 1,4 milioane angajați, 300.000 au locuri de muncă legate de exporturile altor state membre UE. De asemenea, exporturile României susțin alte 56.000 locuri de muncă din celelalte țări UE. Cele mai multe locuri de muncă din UE susținute de comerțul cu restul lumii depindeau în 2017 de exporturile din Germania (8,4 milioane, din care 1,6 milioane în alte state membre), Marea Britanie (4,2 milioane), Franța (3,4 milioane) și Italia (3,2 milioane). Raportat la totalul forței de muncă din UE, acești angajați reprezintă 15,3%. De la preluarea mandatului de către actuala Comisie, în 2014, numărul de locuri de muncă susținute de exporturi a crescut cu 3,5 milioane. Acestea sunt, în medie, cu 12% mai bine plătite decât locurile de muncă din restul economiei.

Reclame

Viorica Vlad, lansare de carte la Biblioteca Judeţeană Brăila

*În 28 noiembrie 2018, de la ora 17.00

Viorica Vlad, la lansarea „Rătăcind printre gânduri” 2014, arhiva Braila Chirei

Miercuri, 28 noiembrie 2018, de la ora 17.00 la Biblioteca Județeană “Panait Istrati” din Brăila are loc lansarea volumului “Gânduri fugare”, autor Viorica Vlad.

Cartea şi autoarea vor fi prezentate de prof. Roxana Daniela Vasile și prof. Dorina Tarachiu. Moderator la eveniment va fi bibliotecar dr. Eduard Claudiu Brăileanu – șef serviciu la biblioteca gazdă. 

Evenimentul are loc la Sala „Fănuș Neagu”, et.3, la sediul bibliotecii (Piața Poligon nr. 4). Intrarea este liberă.

** * Autoarea este cadru didactic în învăţământul preşcolar. În  mai 2014, îşi lansa (album foto – de Armanda Filipine – de atunci la https://www.facebook.com/pg/BrailaChirei/photos/?tab=album&album_id=670501473042445) la Casa memorială „Petre Ştefănescu-Goangă” volumul de versuri „Rătăcind printre gânduri” în prezenţa colegilor, elevilor care o îndrăgesc pe talentata educatoare.

Viorica Vlad, la lansarea din 2014. Video de Armanda Filipine, postare pe Facebook

Lacrimi (brăilene). La #Centenar

…. gânduri rezleţe (şi din păcate, triste) la #Centenar

    Dacă iubeam/ respectam acest oraș am fi refăcut nu doar toate fațadele zonei centrale de Monument istoric din Brăila (Lista Monumente Istorice-BR ) ci și faleza Dunării, cartierele din comunism (urâţite și mai mult de lucrările fără autorizații şi fără acordul vreunui arhitect), am fi construit rețele de canalizare în oras și în județ, am fi modernizat şcolile fără apă curentă și grup sanitar în clădire, am fi desenat/ format grădini la fel ca în occident (ca la ce parcuri avem… vai.. vai… cu toate că ele au o istorie şi la început – în secolul XIX – au fost frumoase), am fi deterninat copiii, elevii, studenţii să știe pe de rost lista personalităților  de talie mondială care au legătură cu Brăila etc etc. etc. Dacă am iubi acest oraş de legendă… dacă…

Titlu foto (neretuşată, din noiembrie 2018): „Peisaj din orașul care plânge”. Photo mobil Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Unirea Bucovinei cu țara mamă, la centenar

*Momente la Casa de Cultură Brăila, în 29 noiembrie 2018  * Cu prof. dr. Ștefan Aftodor, soliști de muzică populară și grupul folk ”Generații”

 

grupul folk ”Generații”

Congresul general al Bucovinei desfăşurat la 28 noiembrie 1918 (18 noiembrie. pe stil vechi) proclama la Cernăuţi, prin votul majorității prezente, „unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu Regatul României”. Istoria consemnează că acum 100 de ani, în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan, adunarea având în frunte pe Iancu Flondor, Dionisie Bejan și Ion Nistor a confirmat aștepătările a mii de locuitori sosiți din toate colţurile provinciei bucovinene la Chişinău pentru a fi părtași la marele eveniment, unul așteptat, dorit. A fost al doilea moment al unirii, după cel din aprilie când s-a realizat unirea cu Basarabia, urmat de cel din 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia, Din nefericire pentru visul românesc de unire deplină și de Românie Mare, el a fost curmat încă înainte de al doilea război mondial, teritorii importante fiind cedate de guvernul român al epocii puterilor politice de la acel moment.

prof. dr. Ștefan Aftodor

Momentul este serbat an de an, în speranța că el va redeveni realitate spre a uni românii de pe cele două maluri ale Prutului. Astfel, la Casa de Cultură a municipiului Brăila – manager Mircea Ciucașu – are loc în colaborare cu Societatea de Ştiinţe Istorice din România – filiala Brăila şi Asociația „ProBasarabia și Bucovina” filiala „Vasile Voloc” Brăila un eveniment sub genericul „Dor de România Mare”.
Activitățile se desfășoară, ca de obicei, în Casa Memorială „Petre Ştefănescu-Goangă” marți, 27 noiembrie 2018, începând cu ora 17:00. Prof. dr. Ştefan Aftodor (foto arhiva Muzeului Brăilei ”Carol I” din mai 2018 când profesorul și-a lansat volumul ”Gropeni – istoria modernă a unui sat de baltă (1828-1918)”) – preşedintele filialei Brăila a Societăţii de Ştiinţe Istorice – va evoca evenimentul istoric și va susține o prelegere intitulată „România Mare, patriotism și sacrificiu pentru cauza sfântă la Brăila, în timpul Marelui Război”. De asemenea, vo fi momente artistic susținute de membri ai grupului folk „Generaţii” condus de profesor instructor Dumitru Popescu şi de solişti – pregătiți de instructor Dănuţ Militaru – de muzică populară ai Casei de Cultură.

Consiliul Local Municipal Brăila, şedinţa noiembrie 2018

*În 29 noiembrie 2018, de la ora 10.00 

Şedința ordinară a Consiliului Local Municipal (CLM) Brăila a fost programată pentru data de 29 noimebrie 2018, în sala de şedinţe a Companiei de Utilități Publice (CUP) ”Dunărea” SA de la ora 10.00.  Foto de la o ședință anterioară, arhiva reviwtei de cultură și informație Braila Chirei.

Primarul Marian Viorel Dragomir propune consilierilor următoarea ordine de zi (lista de propuneri cuprinde în total 80 de proiecte de hotărâre în PROIECT ORDINE DE ZI SEDINTA ORDINARA NOIEMBRIE 2018 – click pe document pentru detalii):

1) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Serviciului de Transport Public Local de Călători şi Administrare Portuară Brăila  pe anul 2018; 2) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Serviciului de Utilitate Publică Seroplant Brăila pe anul 2018; 3) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Serviciului de Utilitate Publică de Administrare a Fondului Locativ și a Cimitirelor Brăila pe anul 2018; 4) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Regiei Autonome „Administrația Zonei Libere Brăila” pe anul 2018; 5) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Modificarea HCLM Brăila nr. 61/ 19.02.2018, referitoare la „Aprobarea numărului de burse şi a cuantumului unei burse pentru elevii de la cursurile cu frecvenţă din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, finanţate din bugetul local al municipiului Brăila, pe anul 2018”, cu modificările ulterioare; 6) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Acordarea de granturi unităților de învățământ preuniversitar de stat de pe raza municipiului Brăila pentru premierea elevilor și cadrelor didactice cu rezultate deosebite în domeniul performanțelor școlare (olimpiade școlare/ competiții internaționale și naționale) în anul școlar 2017 – 2018; 7) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Acordarea de granturi unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat de pe raza municipiului Brăila pentru premierea elevilor şi cadrelor didactice cu rezultate deosebite în domeniul performanţelor şcolare (media 10 la examenul de evaluare naţională și bacalaureat) în anul şcolar 2017-2018; 8) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli al municipiului Brăila pe anul 20189) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Rectificarea bugetului general centralizat al municipiului Brăila pe anul 2018; 10) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Aprobarea cofinanțării obiectivului de investiții „Modernizare străzi Cartier Pisc”; 11) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Modificarea anexei 4 la HCLM Brăila nr. 617/ 21.12.2017 referitoare la „Aprobarea tarifelor activităților din cadrul serviciului de salubrizare valabile începând cu data de 1.01.2018”, cu completările aduse prin HCLM nr. 10/ 31.01.2018;

Liceul „Darclee”, corp E,
în Calea Galaţi nr. 33

 12) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Modificarea Art. 1 din HCLM Brăila nr. 40/ 23.02.2017 referitoare la <Aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul de investiţii „Reabilitare corp E Calea Galați nr. 33 Brăila Liceul de Arte ”<Hariclea Darclee>”; 13) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Aprobarea Planului de acţiuni sau de lucrări de interes local pentru repartizarea orelor de muncă pentru anul 2019; 14) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Stabilirea numărului mediu lunar al legitimațiilor pentru care Direcția de Asistență Socială Brăila va asigura plata gratuității transportului urban cu mijloace de transport în comun de suprafață persoanelor cu dizabilități, încadrate în gradul grav și accentuat de handicap, asistenților personali cât și însoțitorilor acestora, pentru anul 2019; 15) Proiect de hotărâre inițiat de primarul municipiului Brăila privind Aprobarea numărului de asistenți personali ai persoanelor cu handicap grav pentru anul 2019 (…)