Descoperiri arheologice deosebite în situl Brăilița, zona afectată de Podul peste Dunăre

*Rezultate preliminarii ale descărcării de sarcină arheologică prezentate la Muzeul Brăilei „Carol I”, în conferință, de Stănică Pandrea * Cercetarea s-a realizat în perioada 7 august – 22 octombrie 2018 pe o suprafaţă de 40.861 metri pătrați * Au fost identificate 102 complexe arheologice datate Neolitic, Medieval şi Antichitate târzie * S-au descoperit și vestigii din Epoca de piatră: fragmente ceramice – 45 de vase întregi sau întregibile, fragmente de pereţi, de podină, unelte din piatră şlefuită etc.

Secția Arheologie a Muzeului Brăilei „Carol I” a organizat joi, 17 ianuarie 2019, în sala „Regele Ferdinand și Regina Maria”, o conferință în programul muzeal dedicat Jubileului Brăila 651 (atestarea documentară de la 20 ianuarie 1368 – 2019) cu tema „Cercetări arheologice preventive în situl de la Brăilița – zona afectată de Podul suspendat peste Dunăre”.

Arh. dr. Stănică Pandrea

       Arheolog dr. Stănică Pandrea – șeful secției Arheologie – a prezentat rezultatele preliminare ale cercetărilor arheologice preventive (realizate sub comanda Consiliului Județean Brăila) și a evidențiat importanța lor. Au participat elevi de la Şcoala Gimnazială Vădeni, de la Colegiul Național „Gh. Munteanu Murgoci” (nota aut. Unde a studiat arheologul) din municipiul Brăila însoțiți de prof. Alina Cucu și prof. Alina Vlad, dar și alţi profesori din Brăila. Mai multe foto de Gabriel Stoica și Geta Șerbănescu, postate de Camelia Hristian – șef Relații Publice – la https://www.facebook.com/pg/MuzeulBraileiCarolI/photos/?tab=album&album_id=2271620999788054

Cercetarea arheologică preventivă s-a impus de la sine, traseul de lucru pentru viitorul pod suspendat peste Dunăre traversând situl arheologic de la Brăiliţa, clasat în lista monumentelor istorice. Arheologii erau oricum interesați de zonă – care nu a fost niciodată cercetată în întregime; spre exemplu, în 2015, când Compania Naţională de Drumuri a propus o diagnosticare arheologică, aici au fost descoperite fragmente de urne funerare datate sec. VIII – X. Informațiile oferite de Stănică Pandrea provin din cercetarea realizată în perioada 7 august – 22 octombrie 2018 pe o suprafaţă de 40.861 metri pătrați, săpătură de la nivelul solului, până la 1,20 metri adâncime. Ministerul Culturii prin Direcţia de Cultură a judeţului Brăila a eliberat în decembrie 2018 certificatul de descărcare de sarcină arheologică, astfel că se poate lucra acum fără probleme.
Au fost identificate 102 complexe arheologice. Fragmente ceramice, alte obiecte de interes arheologic au fost colectate și aduse la muzeu. ”Complexele arheologice descoperite sunt concentrate pe mai multe zone, în funcţie de epoca din care datează, respectiv Neolitic, Medieval şi Antichitate târzie. S-au descoperit și vestigii din Epoca de piatră: fragmente ceramice – în total 45 de vase întregi sau întregibile, fragmente de pereţi, de podină, unelte din piatră şlefuită şi un obiect din metal – pandantiv din cupru. Datarea lor este între 4.700 – 4.500 înainte de Hristos. Materialul a fost descoperit în gropi, este fragmentar, este aruncat, nu am găsit o locuinţă sau urmele unei locuinţe ‘in situ’, adică pe loc, ci am găsit fragmente de pereţi, fragmente de podină, fragmente de la o locuinţă aruncate în gropi, alături de seminţe carbonizate, care ar fi de mei, după cum am identificat noi macroscopic. Pot fi şi plante sălbatice, ele sunt trimise la analiză la Institutul de Arheologie din Bucureşti. Am găsit fragmente ceramice tipice pentru Epoca pietrei, pentru una din cele mai frumoase civilizaţii ale Epocii pietrei, civilizaţia Boian. Materialele ceramice sunt lustruite, decorate cu caneluri fine, sunt excizate şi încrustate, decorate cu linii, cu incizii, dar şi câteva unelte din piatră şlefuită şi un obiect din metal, din cupru. Am descoperit un pandantiv din cupru. Am găsit şi materiale din antichitatea târzie şi vestigii medievale, respectiv două gropi de incineraţie din Epoca medievală târzie. Zona necropolei datează din medievalul târziu spre modern, sfârşit de secol XVII, XVIII, până la început de secol XIX. Am descoperit 44 morminte de incineraţie, cu 45 de urne, un mormânt avea două urne. Urnele sunt nişte vase în formă de borcan, în care am descoperit cenuşă cu pământ şi cu urme de oase arse. Am descoperit pe aceste vase urme de ardere secundară, pete de arsură în ele, ceea ce înseamnă că urnele nu au fost puse pe foc şi că cenuşa a fost pusă în urne la o temperatură destul de ridicată. Oasele descoperite în urne au o culoare cenuşie-albăstruie, ceea ce înseamnă că arderea s-a făcut la peste 1.200 de grade şi un timp îndelungat. Au fost descoperite destul de sus, la o adâncime de 40-45 cm. Înainte de a începe noi săpătura, acolo a fost o cultură de floarea soarelui„, a povestit încântat de descoperiri Stănică Pandrea.
Concluziile sunt surprinzătoare și relevante pentru cei care cunosc istoria prin prisma arheologiei: „Aveam o idee oarecum denaturată despre populaţia care trăia aici între sec. VIII – X, o populaţie păgână pentru că ea se incinerează, nu se înhumează, care părea a fi o populaţie la marginea lumii civilizate. Dar, iată, că am descoperit că oamenii atunci când sunt incineraţi sunt arşi la temperaturi mari cu timp îndelungat. Asta presupune că rugul funerar avea în jur de trei metri cubi de lemne. Or ca să aduci lemne era un lucru foarte important, nici astăzi nu e uşor să aduci trei metri cubi de lemn şi să-l clădeşti şi deasupra să pui un defunct. Iamenii se îngropau cu bunurile personale, nu erau pur şi simplu aruncaţi, erau înfăşuraţi în giulgiu, lucru cu totul şi cu totul interesant şi care schimbă viziunea noastră asupra epocii. Făcând cercetare pe toată zona – nu așa cum era inițail propunerea Direcției pentru Cultură Brăila, să se săpe exclusiv în zona sitului Brăiliţa – foarte probabil vestigiile arheologice din necropola de incineraţie ar fi fost distruse. Situl de la Brăiliţa se întinde pe toată jumătatea de nord a municipiului Brăila. În această zonă au fost, probabil, în Antichitate, dar şi în Evul Mediu, vaduri de trecere, aşa se explică de ce avem aici o concentrare de complexe arheologice, fără să avem urme de locuire, ci zone situate la marginea aşezării Brăila, prin care oamenii trec”, spune arheologul.

** * Contractul pentru execuţia podului suspendat peste Dunăre în zona Brăila, cu beneficiari locuitorii și din Galaţi, Tulcea, Constanţa, a fost semnat în martie 2018, antreprenorul lucrării fiind Asocierea Astaldi SpA (Italia) – IHI Infrastructure Systems Co.Ltd (Japonia). Durata de lucru la podul peste Dunăre a fost propusă 48 uni, din care 12 luni să fie proiectarea şi 36 de luni – execuţia. Podul este poziţionat între km 4+596,10 şi km 6+570,52, pe drumul principal Brăila-Jijila, respectiv la km 165+800 pe fluviul Dunărea, kilometraj pe Dunăre, măsurat de la Sulina. Podul are în documentație lungimea de 1.974,30 metri, din care 489,65 metri deschidere laterală, pe malul dinspre Brăila şi 364,65 metri deschidere pe malul dinspre Tulcea. De o parte şi de alta a podului vor fi două viaducte a câte 110 metri lungime.

Banii europeni, condiţionaţi de respectarea statului de drept

*Un nou set de reguli privind acordarea fondurilor pentru statele membre UE a fost votat în Parlamentul European * Asistată de experţi, Comisia Europeană va stabili foarte curând care sunt deficienţele statului de drept care pot aduce sancţiuni în acest sens * Dacă statul membru remediază deficitele identificate de Comisia Europeană, Parlamentul și miniștrii UE pot debloca fondurile

     Ţările membre UE care pun în pericol statul de drept riscă să piardă bani din programele europene. Un nou instrument pentru protecţia bugetului UE și susținerea valorilor UE. Suspendarea sau reducerea plăților. Parlamentul European a aprobat noile reguli cu 397 de voturi „pentru”, 158 de voturi „împotrivă”, 69 de parlamentari s-au abţinut. Parlamentarii și miniștrii UE pot bloca sau debloca finanțarea. Protecția beneficiarilor finali, cum ar fi cercetătorii sau organizațiile societății civile. Guvernele care intervin în instanțe sau nu reușesc să combată frauda și corupția vor risca suspendarea fondurilor UE, conform unui proiect de lege susținut joi de deputații europeni. 

         Deputații europeni sunt pregătiți să înceapă negocierile cu privire la formularea finală a regulamentului cu miniștrii UE care nu și-au adoptat încă poziția. Asistată de un grup de experți independenți, Comisia UE va identifica „deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept” și va decide măsuri care ar putea include suspendarea plăților din bugetul UE sau reducerea prefinanțării. Decizia Comisiei va fi pusă în aplicare numai după aprobarea Parlamentului și a Consiliului. 

 Comisia Europeană va stabili dacă statul de drept este amenințat, urmărind dacă sunt subminate una sau mai multe dintre următoarele elemente: buna funcționare a autorităților care implementează bugetul UE; buna funcționare a autorităților care efectuează controlul financiar; investigarea adecvată a fraudei – inclusiv frauda fiscală -, corupția sau alte încălcări care afectează execuția bugetului UE; control judiciar eficient de către instanțele independente;  recuperarea fondurilor plătite în mod necuvenit;  prevenirea și sancționarea evaziunii fiscale; cooperarea cu Oficiul European de Luptă Antifraudă și, dacă este cazul, cu Parchetul European. Pentru a asista Comisia, un grup de experți independenți în domeniul dreptului constituțional și financiar, compus dintr-un expert numit de parlamentul național al fiecărui stat membru și cinci experţi numiți de Parlamentul European, va evalua situația în toate statele membre, anual, și va publica un rezumat al concluziilor sale. 

       În funcție de domeniul de aplicare al deficiențelor și de procedura de gestionare a bugetului, Comisia poate decide cu privire la una sau mai multe măsuri, incluzând: suspendarea angajamentelor, întreruperea termenelor de plată, reducerea prefinanțării și suspendarea plăților. Cu excepția cazului în care decizia prevede altfel, guvernul ar trebui să continue implementarea programului sau fondului UE respectiv și să efectueze plăți către beneficiarii finali, cum ar fi cercetătorii sau organizațiile societății civile. Comisia ar trebui să facă eforturi pentru a se asigura că beneficiarii primesc sumele datorate.

Comisia va prezenta o propunere Parlamentului şi miniștrilor UE de a transfera o sumă care să corespundă valorii măsurilor propuse în rezerva bugetară. Decizia va intra în vigoare după patru săptămâni, cu excepția cazului în care Parlamentul, hotărând cu majoritate de voturi exprimate, sau Consiliul, hotărând cu majoritate calificată (astfel încât niciun stat membru să nu poată bloca o decizie), o modifică sau o resping. Odată ce Comisia Europeană stabilește că deficienţele au fost remediate, suma blocată ar fi deblocată folosind aceeași procedură.

Co-raportorul Comisiei pentru bugete Eider Gardiazabal Rubial (S&D, ES) a declarat: „Respectarea statului de drept și a tuturor valorilor UE sunt principiile fundamentale pe care am construit proiectul european. Niciun guvern nu poate încălca aceste valori fără să sufere consecințele„.

         Petri Sarvamaa (EPP, FI), co-raportor al dosarului a afirmat că “cel mai important aspect al acestui mecanism este protecţia beneficiarilor finali, element accentuat în comparaţie cu propunerea originală a Comisiei. Am inclus de asemenea Parlamentul European în procedura de luare a deciziei, ceea ce întăreşte dimensiunea de responsabilitate democratică în privinţa măsurilor propuse”.

Propunerea de regulament privind „protecția bugetului Uniunii în cazul deficiențelor generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre” face parte integrantă din pachetul bugetar pe termen lung al UE, cadrul financiar multianual 2021-2027.