Unirea Principatelor Române, marcare la 160 de ani

*La Brăila, evenimentele publice de aniversare încep la ora 11.00 * Pentru oraşul de la Dunăre, Unirea de la 1859 a condus la creştere urbană şi modernizare 

 

domnitorul
Alexandru Ioan           Cuza

Data de 24 ianuarie 2019 reprezintă momentul istoric crucial pentru ceea ce se va numi, din 1918, România. De aceea au loc manifestări publice, în organizarea administraţiilor centrale şi locale, dedicate împlinirii celor 160 ani de la Unirea Principatelor Române – Ţara Moldovei şi Ţara Românească sub un acelaşi sceptru, al colonelului Alexandru Ioan Cuza ales succesiv domn al Moldovei la 5 ianuarie (atunci data era 17 ianuarie 1859, după calendarul gregorian în vigoare) și în Țara Românească la 24 ianuarie 1859 (atunci conform calendarului vechi, 5 februarie).

La Brăila, evenimentele publice au loc la monumentul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (bust, foto în dreapta) – reamplasat, cum se ştie, în capătul dinspre Calea Călăraşilor a bulevardului care îi poartă numele, după următorul program stabilit de Prefectura Brăila, Consiliul Judeţean şi Primăria Brăila: ora 10.50 întâlnirea oficialităţilor; ora 11.00 ceremonialul militar: Semnalul trompetului, marşul de întâmpinare, prezentarea onorului, salutul Drapelul de Luptă și trecerea în revistă a gărzii de onoare, intonarea Imnului Naţional al României; ora 11.10 serviciu religios oficiat de soborul de preoţi; ora 11.20 evocare a momentului 24 ianuarie 1859, cuvânt al prefectului George Adrian Paladi; ora 11.25 program artistic prezentat de Ansamblul “Pandelaşul”, Maria Ciocan şi Muzica Militară a Garnizoanei Brăila; ora 11.45 depunere de jerbe și buchete de flori la monument; ora 12.15 încheierea manifestării. 

Inspectoratul de Jandarmi Judeţean (IJJ) Brăila transmite că la manifestare efective IJJ vor asigura măsurile de ordine şi siguranţă publică: „În vederea prevenirii oricăror situaţii nedorite, jandarmii brăileni se vor afla în zona în care se desfăşoară manifestările dedicate acestui eveniment şi vor avea misiunea de asigurare a unui climat de ordine şi siguranţă publică atât în zona de desfăşurare, cât şi pe traseele de afluire/defluire ale participanţilor. Recomandăm participanţilor să adopte un comportament civilizat, să acorde o atenţie sporită modului de păstrare şi asigurare a bunurilor şi obiectelor personale (genţi, poşete etc.) şi a celor de valoare şi să evite conflictele de orice natură. Totodată, reamintim cetăţenilor că pentru eventuale sesizări se pot adresa cu încredere jandarmilor prezenţi în dispozitiv„.

** * Oraşul Brăila a profitat din plin de Unire. Noile reguli administrative, dar şi complexitatea vieţii în noua formulă, au condus la dezvoltare urbană, la efectuarea unor primi paşi în modernizare. Se remarcă acest lucru dacă îl lecturăm pe Nae A. Vasilescu, un autor (prea ades copiat, prea rar citat… primul care foloseşte sintagma „stradele”) care ne-a lăsat cel puţin o carte de referinţă despre Brăila veche – din cea publicată în 1906 citez mai jos – cu păstrarea grafiei vremii (notă. Şi mă întreb cu ce mai rivalizăm acum, în 2019. când cea mai frumoasă parte urbană, zona centrală – plină de construcţii incluse în Lista Monumentelor Istorice Lista_monumetelor_istorice_din_judetul_Braila-2004, nu este renovată şi pusă în valoare astfel încât să arate cu adevărat pe măsura fabuloasei istorii a Brăilei):

După planul căpitanului rus R. Von Barroczyn, ridicat în anul 1834 din ordinul generalului conte Kiselef, guvernatorul principatelor Ţării Româneşti, oraşul se întindea până la Bulevardul Cuza pe care în acel timp erau construite numai bordee şi locuinţe din lemn, toate pe partea stângă a stradei, începând de la malul Dunării până la actuala stradă a Şcoalei Publice. Pe toată cea-laltă întindere a stradei, până la Cetăţuie, nu se vedea nici o clădire. Oraşul, în genere, era puţin populat (…) Bulevardul Cuza forma raionul oraşului, iar pe strada Unirii era şanţul, a cărui urmă a existat până în 1885, în partea de la Biserica Maicii Domnului şi până la podişcă, care servea şi de scurgere a apelor, ce se strângeau din ploi. Cu facerea pavajului şi nivelarea stradelor s-a astupat şi această parte de şanţ, desfiinţându-se podişca. Pe locul unde este acum Bulevardul Carol, începând cam de la ulicioara ce duce la Biserica Maicii Domnului şi până la Piaţa Carantinei, erau maluri înalte dintre care unul nu a fost tăiat şi nivelat de cât în 1884.

        Din timpul de demult puţini mai povestesc şi azi, de viea lui moş Mitu: una din cele mai frumoase vii din împrejurimile Brăilei, unde pe vremea turcilor mergeau Paşii de se desfătau. Cămara lui moş Mitu rea plină de peşte uscat, afumat şi sărat. Păstrămioara de berbec şi de oaie nu lipsea. Dulapul era plin cu roşcove, alune, stafide, năhut şi toate mizilicurile cu care se puteau cinsti feţele curate ale oaspeţilor. Viea lui moş Mitu era în inima oraşului de azi (notă. Reţinem, anul 1906), pe partea stângă a stradei Regale, în Piaţa Poporului, vie care a durat până în 1860.

      În 1841 s-au săvârşit primele barieri la raza oraşului (…) După înaltul ordin (notă. Din 1844), Municipalitatea hotărăşte mutarea barierelor mai spre câmp, stabilindu-se zona oraşului unde actualmente se află strada Griviţei. Până în anii din urmă se vedea urmele şanţului vechiu lângă Spital. 

      Prin anul 1869-70, oraşul crescând, populaţiunea mărindu-se, se simte din nou nevoea mărirea razei oraşului şi se hotărăşte o nouă zonă, care este cea de azi (notă. Repet, anul 1906). Avem astfel din mica cetate de odinioară, care cuprinde cartierul cel mai principal, porţiunea dinspre strada Dobrogei, strada Rubinilor, strada Danubiului şi care este mai des locuit, cu cât se întindea spre localul Poştei, spre Dunăre şi în spatele Palatului Administrativ  până la Bulevard; un oraş care ar putea rivaliza cu cele mai moderne oraşe din occident„.

”Jocurile iresponsabile ale guvernării PSD-ALDE duc la prăbușirea leului, creșterea inflației și scăderea nivelului de trai”

*Avertismentul vine şi de la liberalul Vasile Varga, după ce moneda naţională a atins un prag greu de trecut de mediul economic, bancar şi care va afecta urât preţurile şi, în consecinţă, buzunarele românilor

 

Vasile Varga, deputat PNL

Deputatul Vasile Varga, membru PNL Brăila, observă cu îngrijorare, la fel ca mediul de afcaeri şi nu numai. „prăbușirea cursului de schimb leu-euro, care a atins un nou prag istoric de 4,7 lei pentru un euro, cea mai slabă cotație a monedei naționale. Cei mai afectați vor fi românii care au angajate credite în moneda europeană, dar nici restul populației nu va fi scutită de surprize neplăcute. În plus, economia românească are de suferit în ansamblul ei, din cauza lipsei de predictibilitate fiscală și legislativă pe care actualul guvern PSD-ALDE o practică„.

Jocurile iresponsabile ale guvernării PSD-ALDE au dus la prăbușirea leului, iar efectele le vom resimți cu toții. Creșterea economică despre care s-a tot vorbit este doar pe hârtie, realitățile arată altceva. Ne putem aștepta la scumpiri în lanț, în special la carburanți, energie electrică și la alimentele de bază. Explozia euro are întotdeauna astfel de efecte și duce la creșterea inflației. Puterea de cumpărare va scădea vertiginos, iar populația va plăti mai mult pentru bunuri și servicii. Cei câțiva lei adăugați la pensii și salarii de actualii guvernanți nu vor face față scumpirilor, iar, pe fond, nivelul de trai al românilor va scădea”, apreciază deputatul liberal.

Vasile Varga consideră că „Guvernul Dăncilă a fost mai preocupat de albirea cazierelor marilor corupți și de transmiterea unor semnale populiste, decât de măsuri economice și fiscale coerente. Lipsa de predictibilitate a creat îngrijorătoare în rândul investitorilor, inclusiv a celor străini, care se văd nevoiți să caute alte piețe. Cel mai recent exemplu este cel al companiei Nestle, care a anunțat că, începând cu luna mai a acestui an, închide fabrica de la Timișoara și o mută în Ungaria, decizie care lasă 400 de angajați români fără locuri de muncă. Ordonanța 114, dată de Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor Publice, la final de an, a sporit considerabil neîncrederea în economia românească, iar aplicarea prevederilor se resimte în deprecierea leului, creșterea inflației și a ROBOR, șomaj, nivel de trai scăzut. Modul pompieristic în care acționează PSD reprezintă o amenințare la adresa omenilor de afaceri, a firmelor, a investițiilor și are un impact negativ major asupra populaţiei. O guvernare incoerentă și iresponsabilă, care ar trebui să se retragă, pentru că și-a demonstrat incompetența”.