Antoneta Ioniță, deputat PNL: ”Solicit Guvernului finanțare adecvată medicilor de familie”

*Medicul brăilean depune un amendament la buget, solicitând creșterea procentul alocat medicinei de familie în România, care deocamdată nu depășește 6% din totalul fondurilor alocate sănătății, pe când media europeană de 13%

 

Antoneta Ioniță, medic,
deputat PNL

Medicul brăilean Antoneta Ioniță, deputat liberal, președinte Organizația Fmeilor Liberale Brăila, atrage din nou atenția supra subfinanțării cabinetelor medicale ale medicilor de familie, acolo unde se poate face prevenția și de unde se poate reduce numărul internărilor. Nota red. La medicul de familie te duci la control periodic, mult înainte ca boala să ajungă în faze terminale ți apoi la internare…

Antoneta Ioniță: ”Asistența medicală primară, de care beneficiază cei mai mulți pacienți, rămâne subfinanțată de la un an la altul. Actualii guvernanți refuză să înțeleagă că alocările pentru medicina de familie sunt o investiție și nu o cheltuială. În acest moment, cele peste 11.000 cabinete ale medicilor de familie primesc fonduri insuficiente, aspect recunoscut chiar de Ministerul Sănătății. În plus, veniturile personalului medical din asistența primară sunt mult mai mici decât cele ale medicilor și asistenților care lucrează în spitale sau în alte segmente ale sistemului public de sănătate, ceea ce înseamnă o inechitate și o discriminare”.

Subfinanțarea este cronică: ”Acum, la începutul anului, fără a avea încă un buget aprobat, solicit actualilor guvernanți să înțeleagă că una dintre prioritățile politicii de sănătate trebuie să o reprezinte finanțarea corespunzătoare a medicinei de familie. Ne confruntăm cu o subfinanțare cronică, care s-a adâncit și mai mult după aplicarea legii salarizării. Situația  persistă de ani buni, este recunoscută chiar în Strategia Națională de Sănătate 2014-2020, însă măsuri în această privință nu au fost luate, ceea ce a dus la o scădere a numărului de medici, raportat la 100.000 de locuitori. Pentru că unul dintre primele efecte a fost că medicina de familie a devenit neatractivă pentru tinerii specialiști, care au preferat să nu intre în sistem. Cei care au de suferit sunt pacienții, mai ales cei din mediul rural, care nu mai beneficiază de asistență medicală”, subliniază deputatul liberal.

Studiile realizate de Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie arată că, pentru o funcționare corectă a sistemului, ar fi necesară alocarea unui procent de minimum 9% din Fondul Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate. În prezent, în România, procentul alocat medicinei de familie nu depășește 6% din totalul fondurilor alocate sănătății, și reprezintă mai puțin de jumătate față de media europeană de 13%. Chiar și în aceste condiții, suma ar permite doar funcționarea cabinetelor medicale, fără dotarea suplimentară cu aparatură, renovări și alte investiții. Ținând cont de aceste evidențe care nu pot fi negate, propun ca medicina de familie să fie tratată cu aceeași unitate de măsură ca și restul sistemului medical public”, afirmă Antoneta Ioniță.

** * Deputatul liberal va depune un amendament la proiectul de buget prin care solicită ca minimum 9% din totalul fondurilor alocate sănătății să fie direcționate către medicina de familie.

Reclame

Comisia Europeană, propuneri pentru ca Erasmus+ să funcţioneze şi după Brexit în Marea Britanie

*Condiţia continuării acestor contracte finanţate prin programul Erasmus+ este ca ca Regatul Unit să își onoreze în continuare obligațiile financiare care îi revin în bugetul UE  

 

         Comisia Europeană a adoptat, în contextul ieşirii Regatului Unit din UE la 30 martie 2019 fără acord (scenariul no deal), un set final de propuneri de contingență în domeniile programului Erasmus+, coordonării în materie de asigurări sociale și bugetului UE. Propunerile au fost prezentate în urma invitațiilor formulate de Consiliul European (articolul 50), în noiembrie și decembrie 2018, invitaţii care vizau intensificarea activității de pregătire la toate nivelurile, a adoptării, la 19 decembrie 2018, a Planului de acțiune de contingență al Comisiei care include mai multe măsuri legislative, și a propunerilor de contingență prezentate săptămâna trecută, care vizau activitățile de pescuit din UE.
 
         Măsurile propuse au scopul de a facilita continuarea în bune condiţii a proiectelor finanaţate prin Erasmus+: tinerii din UE și din Regatul Unit care participă la programul Erasmus+ la 30 martie 2019 să îşi poată finaliza stagiul, fără întrerupere; autoritățile statelor membre UE să ia în considerare perioadele de asigurare, de încadrare în muncă (independentă) sau de rezidență în Regatul Unit înainte de retragere, la calcularea prestațiilor de asigurări sociale, cum ar fi pensiile; beneficiarii din Regatul Unit ai finanțării acordate de UE să primească în continuare plăți din contractele lor actuale, cu condiția ca Regatul Unit să își onoreze în continuare obligațiile financiare care îi revin în bugetul UE. Această chestiune este distinctă de acordul financiar dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit.
          ** * Erasmus+ este unul dintre programele emblematice ale UE. La 30 martie, în cadrul programului Erasmus+, 14000 de tineri din UE27 (inclusiv studenți, stagiari în învățământul superior și în învățământul profesional și tehnic, cursanți tineri și personal didactic) se vor afla în Regatul Unit și 7 000 de astfel de participanți din Regatul Unit se vor afla în UE27. În cazul unui scenariu no deal, acești participanți nu ar putea să își încheie stagiul Erasmus+ și este posibil să nu mai fie eligibili pentru a beneficia de granturi. Propunerea prezentată astăzi vizează remedierea acestei situații, prin asigurarea faptului că, în cazul unui astfel de scenariu, studenții și stagiarii aflați în străinătate care participă la programul Erasmus+ la momentul retragerii Regatului Unit își pot finaliza studiile și pot primi în continuare finanțările sau granturile relevante. 

Alegeri europene. Explicaţii online despre modul de vot în fiecare stat UE

*Un website special dedicat alegerilor pentru parlamentarii europeni 

    Cu patru luni înaintea alegerilor europene, Parlamentul European a lansat un nou site www.alegerile-europene.eu  ce detaliază procesul de vot în fiecare stat membru sau în străinătate. Website-ul este conceput pentru a îi ajuta pe cetăţeni să găsească toate informaţiile relevante de care au nevoie într-un singur loc. Este pentru prima dată când Parlamentul oferă un asemenea instrument ce permite tuturor cetăţenilor să acționeze astfel încât votul lor să conteze în alegerile europene. Pagina web cuprinde informaţii în 24 de limbi despre fiecare ţară UE, plus informaţiile despre posibilitate de a vota şi pentru cetăţenii UE care locuiesc în afara Uniunii.

Regulile electorale naționale pentru fiecare ţară sunt explicate într-un format tip Q&A (întrebări şi răspunsuri), inclusiv informații despre data votului, vârsta necesară, termenele pentru înscriere, documente necesare, pragul electoral, numărul deputaților europeni care vor fi aleşi în fiecare țară şi link-uri către website-urile autorităților electorale naționale. Întrucât aceste informaţii sunt specifice la nivel naţional, website-ul oferă informaţii despre fiecare ţară în limba oficială a țării respective şi în limba engleză. 

Alte informaţii pe site: secţiune Q&A (întrebări şi răspunsuri) despre Parlamentul European, candidații „cap de listă” şi despre ce se întâmplă după alegeri; cum se pot implica cetăţenii în acţiuni de popularizare a alegerilor; secţiune dedicată ştirilor despre alegeri, care foloseşte conţinut de pe site-ul principal al Parlamentului; link către o pagină dedicată rezultatelor alegerilor; link-uri către paginile grupurilor politice din Parlamentul European şi a partidelor politice europene.

Votul din străinătate

         Website-ul oferă informaţii despre cum se poate vota din străinătate (din alt stat UE, sau dintr-un stat terț), sau prin reprezentant. Acest lucru ar putea avea o relevanţă specială, de exemplu, pentru cei aproximativ 3 milioane de cetăţeni UE 27 care sunt rezidenţi în Regatul Unit. 

Nota red. Alegerile pentru Parlamentul European se vor desfășura în România la 26 mai 2019.