Statul de drept, dezbatere lansată de Comisia Europeană

*Frans Timmermans: „Capacitatea Uniunii de a respecta statul de drept este esențială, acum mai mult decât oricând. În primul rând, pentru că este vorba despre valorile noastre fundamentale, despre „cine suntem” *Pentru că nu au respectat prevederile din tratatul de aderare, mai precis cele din Cadrul privind statul de drept, Polonia şi Ungaria au primit avertismente – Polonia, de două ori

      Comisia Europeană lansează un proces de reflecție privind statul de drept în Uniunea Europeană, trasând posibile piste pentru acțiuni viitoare. Comunicarea prezentată în 3 aprilie 2019 a trecut în revistă instrumentele disponibile pentru monitorizarea, evaluarea și protejarea statului de drept în Uniune, fiind analizate, totodată, experiențele dobândite în ultimii ani astfel încât să se poată lansa o dezbatere mai amplă la nivel european asupra modului în care statul de drept ar putea fi consolidat în continuare. Comisarii recunoesc că, din experiența anterioară reiese, în special, necesitatea unei mai bune promovări a statului de drept, a prevenirii timpurii a riscurilor sau a încălcărilor statului de drept și a unui răspuns eficace în cazul apariției unor astfel de probleme în Uniune.

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans: „Capacitatea Uniunii de a respecta statul de drept este esențială, acum mai mult decât oricând. În primul rând, pentru că este vorba despre valorile noastre fundamentale, despre „cine suntem”. În al doilea rând, deoarece funcționarea UE în ansamblul său depinde de respectarea statului de drept în toate statele membre. Acum a venit momentul să reflectăm, împreună cu toate instituțiile, cu toate statele membre și cu diferite autorități și părți interesate, la modalitățile de apărare și de consolidare a statului de drept în Uniune”.

În ultimii ani, statul de drept a fost supus unor presiuni crescânde în Europa. În dezbaterile care au avut loc la nivelul Uniunii și la nivel internațional, precum și în cadrul societății civile, s-au exprimat preocupări comune și concrete privind statul de drept. A devenit clar că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a asigura apărarea, consolidarea și respectarea statului de drept pe întregul teritoriu al Uniunii. Pornind de la dezbaterile în curs și întemeindu-se pe experiențele anterioare, comunicarea de astăzi își propune să inițieze acest proces prin stabilirea unor posibile piste de reflecție asupra acțiunilor viitoare.

Posibile piste pentru viitor

      Apărarea, consolidarea și respectarea statului de drept în Uniune sunt responsabilitatea comună a instituțiilor UE și a tuturor statelor membre. Comisia a recurs deja la o gamă largă de instrumente pentru a monitoriza, a evalua și a răspunde cu rigurozitate preocupărilor legate de statul de drept în statele membre; printre aceste instrumente se numără Cadrul privind statul de drept, procedura inițiată în temeiul articolului 7 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, precum și semestrul european, tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană și mecanismul de cooperare și de verificare (MCV).

         Pe baza experienței acumulate până în prezent grație tuturor acestor instrumente, Comisia prezintă astăzi trei piloni care ar putea contribui la promovarea asigurării eficace a respectării statului de drept în Uniune: 1) O mai bună promovare: normele și jurisprudența în materia statului de drept nu sunt întotdeauna suficient de bine cunoscute la nivel național. În vederea remedierii acestei lacune, ar trebui să se focalizeze eforturi sporite în direcția unei mai bune promovări la nivel național a cunoștințelor legate de normele și de jurisprudența având ca obiect respectarea statului de drept. Acest lucru s-ar putea materializa, de exemplu, prin activități de comunicare pentru public, prin abordări comune la nivelul UE care să contribuie la promovarea unei culturi mai puternice a statului de drept la nivelul instituțiilor și al profesiilor, prin colaborarea constantă cu Consiliul Europei, precum și prin participarea societății civile la nivel regional și local, 2) Prevenirea timpurie: Chiar dacă responsabilitatea principală pentru asigurarea respectării statului de drept la nivel național le revine statelor membre, UE poate oferi un sprijin important pentru consolidarea rezilienței sistemelor și a instituțiilor esențiale. Cooperarea și dialogurile periodice ar putea contribui la o mai bună înțelegere a situației statului de drept și a evoluțiilor din statele membre, precum și la soluționarea timpurie a oricărei chestiuni legate de statul de drept; 3) Un răspuns adaptat: Diversitatea provocărilor referitoare la statul de drept necesită răspunsuri diferite și eficace. Comisia va continua să asigure aplicarea corectă a legislației UE prin intermediul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. Ar putea fi, de asemenea, oportun să existe diferite abordări în domenii de politică specifice, cum ar fi propunerea Comisiei privind protejarea intereselor financiare ale UE. În plus, ar putea fi avute în vedere unele îmbunătățiri ale Cadrului privind statul de drept aflat în vigoare, inclusiv furnizarea timpurie de informații Parlamentului European și Consiliului și primirea de sprijin din partea acestor două instituții, precum și stabilirea unor termene clare pentru durata dialogurilor.

       Etapele următoare: Comisia invită în prezent Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul și statele membre, precum și părțile interesate relevante, inclusiv rețelele judiciare și societatea civilă, să reflecteze asupra chestiunilor prezentate în comunicarea de astăzi și să contribuie cu idei concrete privind modul în care setul de instrumente pentru asigurarea respectării statului de drept ar putea fi îmbunătățit în viitor. Pe baza acestui proces de reflecție și a dezbaterii în curs, Comisia va reveni asupra acestei chestiuni, cu propriile concluzii și propuneri, în iunie 2019.

** * Statul de drept este una dintre valorile comune pe care se întemeiază Uniunea Europeană, fiind asumată de toate statele membre. Aceasta este consacrată la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Statul de drept reprezintă, de asemenea, un element esențial pentru funcționarea UE în ansamblul său, de exemplu în ceea ce privește piața internă, cooperarea în domeniul justiției și al afacerilor interne și asigurarea faptului că judecătorii naționali care sunt și „judecători ai UE” își pot îndeplini rolul în asigurarea aplicării dreptului UE și pot interacționa în mod corespunzător cu Curtea de Justiție a UE în contextul procedurilor de pronunțare a unor hotărâri preliminare. Comisia Europeană, împreună cu alte instituții și cu statele membre, sunt, în temeiul tratatelor, responsabile pentru garantarea statului de drept ca valoare fundamentală a Uniunii noastre și de asigurarea faptului că legislația, valorile și principiile UE sunt respectate. Comisia dispune de o gamă largă de instrumente pentru a monitoriza, a evalua și a răspunde cu rigurozitate chestiunilor legate de statul de drept în statele membre; printre aceste instrumente se numără procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, semestrul europeantabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană sau mecanismul de cooperare și de verificare (MCV). La 11 martie 2014, Comisia Europeană a adoptat un nou cadru pentru abordarea amenințărilor sistemice la adresa statului de drept în toate statele membre ale UE. Acest cadru instituie un instrument cu ajutorul căruia Comisia poate iniția un dialog în mai multe etape cu statul membru în cauză pentru a preveni intensificarea amenințărilor sistemice la adresa statului de drept. Instrumentul cel mai emblematic, însă excepțional, pentru apărarea statului de drept este procedura prevăzută la articolul 7 din TUE, care îi permite UE să acționeze în cazul unei încălcări grave a statului de drept într-un stat membru. Procedura prevăzută la articolul 7 din TUE a fost declanșată în două cazuri până acum: în decembrie 2017, în cazul Poloniei (Comisia), și în septembrie 2018, în cazul Ungariei (Parlamentul European). De altfel, Comisia a lansat tot în 3 aprilie 2019 o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Poloniei, prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere cu privire la noul regim disciplinar pentru judecători.

La Brăila, caravana DocuArt cu documentare şi expoziţie de imagini pentru nevăzători

*La Cinefeel * În 5 şi 6 aprilie, proiecţii de la ora 18.30 şi duminică, 7 aprilie 2019, de la 14.00 şi de la 18.00 * Intrare liberă

   Pasionaţii de filme documentare au ocazia, în perioada 5 – 7 aprilie 2019, să urmărească mai multe pelicule la Brăila prin intermediul Cinefeel – cinematograful de artă ((Piața Traian nr. 2, la etaj). Documentarele sunt oferite prin Caravana Docuart care aduce la Brăila nu doar proiecții de documentar, ci şi „o componentă de expoziție cu imagini care pot fi înțelese de nevăzători, găzduită tot la Centrul de Creație, un proiect ce a pus bazele primei biblioteci virtuale de imagini accesibilizate pentru persoanele cu deficienţe de vedere din România, făcând primul pas pentru a încuraja cultura consumului de imagini tactile în comunitatea nevăzătorilor. Expoziția cu componentă multimedia cuprinde imagini accesibilizate prin tehnici specifice de reinterpretare a formelor şi printate în relief pe o hârtie specială, corelate cu descrieri ce pot fi uşor accesate prin telefonul mobil„, explică Daniela Apostol – director festival.

foto © Lorand Szilagyi

Intrarea este liberă. Rezervări locuri și detalii la 0720 562 933 (10.00 – 18.00).

Program proiecţii de filme documentare

5 aprilie 2019 ora 18.30 „Spații abandonate”, regia József László (21 minute); „Cutezătorii”, regia Tudor Botezatu (28 minute); ora 19.30 „Brasov 1987. Doi ani prea devreme”, regia Liviu Tofan (90 minute)

6 aprilie 2019 ora 18.30 „Rătăciți printre cuvinte” 2018 (8 minute), „Poveste de Crăciun”, regia Andrei Olănescu 2018 (13 minute); ora 19.15 „Tatăl meu, Imre”, regia Andreea Știliuc 2018 (39 minute); ora 20.00 „Caisă”, regia Alexandru Mavrodineanu 2018 (81 minute)

7 aprilie 2019 ora 14.00 Atelier film documentar cu Mirona Radu. Temă: Ingredientele unui film documentar și conștiința umană. Mod de lucru: dezbateri constructive, analiză secvențe film; ora 18.00 „Nunta anului”, regia Bán József (60 minute); ora 19.00 „Eu sunt Hercule”, regia Marius Iacob (53 minute)

Deputat Vasile Varga: „Politicieni fără şapte ani de acasă transformă în maidan Parlamentul României”

*Liberalul atrage atenţia asupra faptului că parlamentarii uită pentru ce sunt acolo, că disputa trebuie dusă elegant, pe idei şi cu idei, nu cu vorbe urâte şi limbaj de prost gust

Vasile Varga, deputat PNL

Desele scandaluri din Parlamentul României îl îndreptăţesc pe Vasile Varga – deputat PNL de Brăila, să militeze pentru un discurs public civilizat și pentru dispute politice axate doar pe argumente și idei, fără derapaje de limbaj. De altfel, deputatul Vasile Varga a făcut şi în alte ocazii apel la colegii parlamentari, de la toate partidele, să înceteze cu ironiile ieftine, cu atacurile la persoană, cu tot ceea ce înseamnă comportament indecent şi agresiv.

        Vorbele aruncate fără responsabilitate, într-un limbaj de mahala, transformă în maidan Parlamentului României, o instituție care ar trebui să fie dominată de eleganță și responsabilitate. Ce poţi să crezi despre un politician care susține în fața camerelor de filmat că PSD este singurul partid format din oameni normali, sau despre huiduielile proferate în plenul parlamentului în timpul discursului susținut de un președinte al României? Acest tip de manifestare agresivă în public se propagă tot mai mult, ca o epidemie printre organismele cu imunitate scăzută, nevaccinate cu cei șapte ani de acasă. Și, din păcate, constatăm că nu doar unii suferă de lipsa de educație, ci ne confruntăm cu o boală extinsă pe tot spectrul eșichierului politic! Să nu ne mai mire că încrederea românilor în politicieni este din ce în ce mai scăzută, cât timp există senatori sau deputați care confundă tribuna parlamentară cu maidanul! Să nu ne mire lipsa de toleranță care devine tot mai acută la nivelul societății, când sunt politicieni  convinși că urletele şi jignirile pot înlocui argumentele, că prostul gust, agresivitatea sau gesturile obscene conving sau pun la punct un adversar. Acestea sunt palme la adresa românilor, la adresa educației, la adresa tuturor celor care cred în bunul simţ dat de cei şapte ani de acasă!”, subliniază Vasile Varga.

Deputatul brăilean se întreabă, retoric, „cum ar privi, astăzi, Brătienii, Iuliu Maniu, Vasile Goldiş sau Ion Agârbiceanu manifestările unora din Parlamentul României? Personal, consider că ţine de noi, de maturitatea şi de educația noastră, să sancționăm acest tip de comportament, fie că vorbim despre colegi de partid sau despre parlamentari din alte formațiuni politice. Dacă nu luăm nicio atitudine, dacă stăm impasibili, înseamnă că ne place şi suntem de acord. Girăm. Devenim complici. Eu, personal, refuz să fiu complice la modul în care tribuna Parlamentului României se transformă în maidan. Refuz să cred că eleganța şi bunul simţ nu-şi mai pot găsi locul în Parlamentul României!”.

Sorin Vidis – „Privire spre interior. Eseu fotografic”, la Muzeul Brăilei „Carol I”

*Expoziţie de fotografie ce se vernisează în 5 aprilie 2019, de la ora 17.00 

  Sorin Vidis expune la Galeria de artă „Gheorghe Naum” a Muzeului Brăilei „Carol I” lucrări sub genericul „Privire spre interior. Eseu fotografic”. Deschiderea expoziţiei: vineri, 5 aprilie 2019, de la ora 17.00.

Aşa cum precizează muzeograf dr. Maria Stoica – şef Secţia artă. evenimentul face parte din în programul „Brăila înseamnă acasă”.

** * Sorin Vidis s-a născut în Brăila, în urmă cu 40 de ani. Locuieşte în Bucureşti. În 2002 a absolvit Facultatea de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri din Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti şi, timp de un deceniu, a lucrat ca inginer în proiectare, management de proiect, execuţie, supervizare, consultanţă şi management de contract. Din anul 2006, în paralel cu ingineria, Sorin Vidis a practicat fotografia, iar în 2013 a decis să se dedice integral doar pasiunii foto.  Este interesat de fotografia documentară, de eseu, stradă şi reportaj. Explorează diverse moduri de expunere a poveştilor vizuale. Focusat pe deconstrucţia mecanismelor de funcţionare a comunităţilor, a practicilor neconvenţionale, pe concepte abstracte şi alte subiecte de natură socială sau pur estetică, preferă proiectele de lungă durată, unde investigaţia vizuală poate atinge cote mai profunde.

Portofoliul fotografului Sorin Vidis conţine proiectele: „Ultimii oameni din groapa Văcăreşti” (publicat în Oitzarisme, Ilford Photo, Featureshoot, Petapixel, ThinkOutsideTheBox, Viewfind, Antler Press UK, iar cu expoziţiile de fotografie a participat la festivalurile din Ploieşti şi Negreşti Oaş), .„Oina”, foto-documentar despre realităţile socio-culturale care se întrepătrund cu fenomenul sportului naţional care a devenit album în 2017, câştigând premiul pentru cea mai frumoasă carte foto; fotografiile au fost expuse la Muzeul Ţăranului Român, Seneca Anticafe şi în festivalurile din Cluj, Ploieşti şi Negreşti Oaş). A mai realizat un fotoreportaj despre tradiţia musulmană de Ramadan în Bosnia, publicat online. În anul 2014, a fost invitat pentru proiectul fotografic de grup „Back to the Future” care explorează artistic industria auto, deschis în hala fabricii de componente auto „Bosch Rexroth” din Blaj.

Sorin Vidis a publicat articole editoriale în „Vice”, „Feeder”, „Oitzarisme”, „Viewfind”, Centrul de Fotografie Documentară. Revistele locale de profil, Photomagazine şi Foto-Video, i-au publicat portofolii şi serii fotografice în 2012 şi 2013.