26 mai 2019. Votul românilor la ora 19.00: europarlamentare – 42,87 %, la referendum – 35,86 %

*Cu alte cuvinte, referendumul a trecut 

Rezultatele votului din 26 mai 2019 (https://brailachirei.wordpress.com/2019/05/25/pe-26-mai-2019-romanii-merg-la-vot-pentru-noii-parlamentari-ue-si-referendum/), ora 19.00, arată că în România s-a ieşit la vot în procent mai mare ca la alegerile precedente. Astfel, până la ora 19:00 – când mai sunt două ore înainte de închiderea scrutinului – şi-au exercitat dreptul de vot peste 7,8 milioane – 42,87 % dintre românii din țară. În străinătate, chiar dacă sunt cozi uriaşe (https://www.hotnews.ro/stiri-europarlamentare_2019-23163770-video-vot-masiv-italia-sute-romani-stau-coada-ploaie-roma.htm,

https://www.g4media.ro/mii-de-romani-stau-la-coada-la-o-sectie-de-votare-din-neustadt-germania-crucea-rosie-imparte-apa-s-a-deschis-o-camera-pentru-mame-si-copii.html) au votat peste 267.000 de români.

      Cel mai bine s-a votat în județele Ilfov, Cluj, Sibiu, Brașov. Giurgiu. Județele Vaslui, Botoșani, Ialomița, Călărași, Satu Mare sunt la coada clasamentului în ceea ce priveşte prezenţa vot. Procentele, pe judeţe, arată astfel pentru ora 19.00: Ilfov – 53,37 %, Cluj – 52,6 %, Sibiu – 48,84 %, Brașov – 47,84 %. Giurgiu – 46,52 %, Sălaj 46,17 %, Alba 45,96 %, Bihor 45,93 %, Prahova 45,71 %, Dâmboviţa 45,67 %, Timiş 45,56 %, municipiul Bucureşti 45,40 %, Constanţa 45,32 %, Argeş 44,58 %, Teleorman 44,52 %, Olt 43,93 %, Dolj 43,70 %, Mehedinţi 43,66 %, Bistriţa-Năsăud 43,34 %, Mureş 42,87 %, Hunedoara 42,76 %, Buzău 42,47 %, Gorj 42,20 %, Vâlcea 42,06 %, Harghita 41,61 %, Vrancea 41,34 %, Arad 41,04 %, Neamţ 39,83 %, Bacău 39,64 %, Tulcea 39,43 %, Caraş-Severin 39,33 %, Iaşi 38,98 %, Galaţi 38,86 %, Brăila 38,76 %, Maramureş 38,32 %, Suceava 38,20 %, Covasna 37,29 %, Călăraşi 37,23 %, Satu Mare 36,81 %, Ialomiţa 36,09 %, Botoşani 35,69 %, Vaslui 31,03 %.
       În 2009, până la ora 19,00 votaseră 21,63 % dintre alegători, iar în 2014 – 26,52 %.
      La referendumul propus de președintele Klaus Iohannis s-a votat în procent de 35,86 %., respectiv peste 6,5 milioane dintre românii cu drept de vot din țară au răspuns la cele două întrebări (1) „Sunteti de acord cu interzicerea amnistiei si gratierii pentru infractiuni de coruptie?”, 2)”Sunteti de acord cu interzicerea adoptarii de catre Guvern a ordonantelor de urgenta in domeniul infractiunilor, pedepselor si al organizarii judiciare si cu extinderea dreptului de a ataca ordonantele direct la Curtea Constitutionala?”) şi peste 260.000 din diaspora. Altfel spus, pragul de validare  – 30 la sută dintre alegători prezenţi la scrutin – al referendumului a fost atins. Ceea ce înseamnă că de luni se poate trece la reformarea clasei politice, aşa cum a fost promisiunea.

Concurs naţional de pictură şi grafică „Vespasian Lungu”, ediţia XXIV la Brăila

*Organizat de Şcoala Populară „Vespasian Lungu”, a reunit 113 lucrări, de la 75 cursanţi din 15 şcoli populare şi centre culturale din ţară * Expoziţia concursului paote fi admirată, până pe 12 iunie 2019, la Galeriile de Artă Brăila

 

Expoziţia 2019 concurs naţional „Vespasian Lungu”

O nouă ediţie, a a XXIV-a, a Concursul naţional de pictură şi grafică „Vespasian Lungu” Brăila s-a desfăşurat la Brăila în organizarea Şcolii Populare de Arte şi Meserii „Vespasian Lungu” – manager Gigi Morozan, Sâmbătă, 25 mai 2019, la Galeriile de Artă Brăila (Piaţa Traian nr. 2, parter) a avut loc vernisajul expoziţiei concursului şi premierea celor mai bune lucrări participante.

Anul acesta au participat 73 cursanţi din 15 şcoli populare sau centre culturale din ţară unde există secţii de genul celor din şcolile de arte. Au fost două categorii de vârstă în concurs – juniori şi seniori (peste 14 ani), ale căror lucrări, în număr total de 113 (incluse în secţiunile Pictură şi Grafică), au fost jurizate în data de 24 mai 2019. În juriu: artistul plastic prof. dr. Liviu Nedelcu – manager al Centrului Cultural Vrancea, Olimpia Ştefan – profesor
de arte plastice la Centrul Cultural „Dunărea de Jos” Galaţi, muzeograf dr. Maria Stoica – şef secţia Artă Muzeul Brăilei „Carol I”, artist plastic Hugo Mărăcineanu – membru filiala Brăila a Uniunii Artiştilor Plastici (UAP), artist plastic Cristian Radu – membru Filiala Brăila a UAP, profesor la Şcoala Populară „V. Lungu”. Expoziţia ediţiei este deschisă la Galeriile de Artă până pe 12 iunie 2019. Intrarea este liberă.

jurizare

S-au acordat premii în valoare de 5200 lei. La vernisaj a fost şi un moment muzical oferit de cursanţi ai Şcolii Populare „V. Lungu” . Mai multe foto la https://www.facebook.com/scoalapopularadearte.vespasianlungu/media_set?set=a.2124654610966903&type=3

Din palmares

La secţiunea „Pictură” seniori: Premiul I – Mocanu Teodora, Galaţi; Premiul II – Butnaru Carmina, Focşani;
Premiul III – Nechita Lăcrămioara, Piatra-Neamţ;

La secţiunea „Grafică” seniori: Premiul I – Bujoiu Cristina, Brăila; Premiul II – Fodor Tünde, Oradea;
Premiul III – Nicolae Mădălin, Ploieşti;

Întregul palmares se poate vizualiza la http://www.vespasianlungu.ro/fisiere/f3k0a7_[spa]%20palmares%20concurs%20vespasian%20lungu%202019.pdf 
Competiţia s-a bucurat, în organizare, de sprijinul Consiliului Judeţean Brăila (sub egida căruia funcţionează Şcoala Populară), Primăriei municipiului Brăila – Casa de Cultură a municipiului Brăila şi a Filialei Brăila UAP. De asemenea, au fost şi sponsori: grupul de firme APAN (sponsor principal), VARD Brăila (Şantierul Naval), Carrefour, Coca-Cola, Ximena Distribuţie, Vel Pitar.

Pe 26 mai 2019 românii merg la vot, pentru noii parlamentari UE şi referendum

*Şi indiferent ce zic unii sau alţii, cetăţenii oneşti votează „Da” la refendumul propus de preşedintele Klaus Iohannis, că altfel nu se poate! 

#26mai #mergemlavot

    În perioada 23 – 26 mai 2019 cetăţenii statelor membre UE votează componenţa viitorului Parlament Euroepan. Iar în România, pe 26 mai cetăţenii sunt invitaţi şi să aleagă europarlamentarii – trei independenţi şi candidaţii celor 13 partide validate de Biroul Electoral – şi să răspundă la întrebările referendumului propus de preşedintele Klaus Iohannis: 1) „Sunteti de acord cu interzicerea amnistiei si gratierii pentru infractiuni de coruptie?”, 2) „Sunteti de acord cu interzicerea adoptarii de catre Guvern a ordonantelor de urgenta in domeniul infractiunilor, pedepselor si al organizarii judiciare si cu extinderea dreptului de a ataca ordonantele direct la Curtea Constitutionala?”

Indiferent ce credem, votul nostru contează. Nu lăsa pe altul pe decidă în locul tău! votăm pentru noi europarlamentari https://brailachirei.wordpress.com/2019/04/27/alege-ti-viitorul-videoclip-lansat-de-parlamentul-european-pentru-votul-din-26-mai-2019/, votăm şi la referendum.

 

”Aladdin”, călătorii pe covorul fermecat… în cinema formatul 4DX

*Animația de la Disney revine din 24 mai 2019 în cinematografele cu acest profil din Brăila Mall, București, Constanța, Timișoara

 

Naomi Scott (Jasmine) și Mena Massoud (Aladdin), în producția Disney ”ALADDIN”, regia Guy Ritchie

Filmul „Aladdin”, distribuit de Forum Film România, are premiera pe 24 mai 2019 și este disponibil în multiplexurile Cinema City în varianta subtitrată, respectiv dublată, în format 3D, IMAX 3D în Cinema City din AFI Cotroceni și din Shopping City Timișoara și 4DX 3D în Mega Mall București, City Park Constanța, Shopping City Timișoara, Iulius Mall Cluj și Brăila Mall.

Animația „Aladdin” de la Disney, lansată în 1992, a avut un succes impresionant, câștigând două Premii Oscar, pentru cea mai bună coloană sonoră originală, precum și pentru cel mai bun cântec original, „A Whole New World”. Această capodoperă se reîntoarce pe marile ecrane pe 24 mai, drept film live action, și pentru prima dată în 4DX, doar la Cinema City România. Iar fete și băieți care fredonau în anii ’90 „A Whole New World” se reîntorc acum la cinema, alături de copiii lor, cărora le împărtășesc această fantastică „lume nouă”. Ce este cu adevărat incitant e faptul că vizionarea acestui film în format 4DX va fi șansa ta de a trăi senzațiile faimoasei plimbări cu covorul zburător, odată cu efectele de mișcare din sala 4DX. Pentru toți fanii Disney, va fi ocazia perfectă de a revizita povestea lui Aladdin și de a fi impresionați de magia covorului zburător, amplificată de efectele 4DX. Personajul care se bucură de cea mai mare atenție este, fără îndoială, Duhul din Lampă, jucat de Will Smith. Tehnologia 4DX intensifică scenele muzicale prin mișcările ritmice ale scaunelor, dar și prin efectele de mediu delicate. Revenirea îndrăgitului cântec „A Whole New World” și noile elemente grafice îmbunătățite, combinate cu efectele 4DX de „mișcare ritmică” și „pulsație a mișcării”, reprezintă o altă vrajă care îi va cuceri pe spectatori, trezindu-le, deopotrivă, sentimente de nostagie, și amintiri din anii ’90.

Sinopsis: Ca și predecesorul său, Aladdin se inspiră din „Aladdin și lampa fermecată”, o poveste din „O mie și una de nopți”. Spre deosebire de precedesorul său, actualul Aladdin nu este un film de desene animate, ci un live-action regizat de Guy Ritchie. Povestea e următoarea: Aladdin (Mena Massoud) e o pușlama descurcăreață și fermecătoare, un orfan crescut de capul lui pe străzile din Agrabah, un hoțoman cu inimă de aur. Chiar inocența lui e motivul pentru care maleficul vrăjitor Jafar îl alege pentru a intra în Peștera Minunilor. Dar odată ajuns acolo, Aladdin pune mâna pe lampa fermecată și, cu ajutorul duhului ei (Will Smith), încearcă să o vrăjească pe prințesa Jasmine (Naomi Scott), de care e îndrăgostit până peste urechi. Debandada care urmează are farmec, suspans și întorsături de situație mai spectaculoase și mai amuzante decât originalul (că doar nu degeaba e Guy Ritchie pe generic).

** *Cinema City România Cinema City – cel mai mare operator de cinematografe din România – este, cu siguranță, cel mai bun loc pentru a urmări un film, fiind și singurul din țara noastră care le oferă cinefililor cele mai inovatoare și mai cool concepte de cinema: IMAX, 4DX și VIP. Compania face parte din Cineworld Group, al doilea mare lanţ de cinematografe pe plan mondial. Cinema City România are 26 de multiplexuri, cu un total de 237 de săli, în 19 oraşe din ţară: Bucureşti, Arad, Bacău, Baia Mare, Brăila, Cluj, Constanţa, Deva, Drobeta-Turnu Severin, Galaţi, Iaşi, Piatra Neamţ, Piteşti, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Suceava, Târgu Jiu, Târgu Mureş şi Timişoara.

Alexandru Dănăilă, PNL Brăila, despre alegeri şi cum se pot amenda la vot cei care sfidează populaţia

*Preşedintele PNll Brăila îî invită pe brăileni să voteze lista liberală la europarlamentare nu doar pentru că este alcătuită din persoane care pot să facă multe lucruri bune la Bruxelles pentru România, ci şi pentru a amenda politicienii de la putere care nu fac nici măcar lucrurile elementare şi de bun simţ sau cele promise… exemplele de la Brăila fiind mai mult decât evidente pentru oricine (are ochi de văzut!) – cum se blochează la Consiliul Judeţean investiţii ale unor şcoli în judeţ (ex. Grădiştea), cum se lucrează în stil comunist pentru finalizarea în grabă a Căii Galaţi, fiind chemate la urgenţă toate utilajele din întreg judeţul ale unei firme „prietene” cu pesediştii etc.

Alexandru Dănăilă-Zaharia – preşedintele PNL Brăila, consilier în Consiliul Judeţean (CJ) Brăila din partea liberalilor, fost viceprimar la Primăria municipiul Brăila – a subliniat încă o dată, în conferinţa de presă din 23 mai 2019, necesitatea prezentării a cât mai multe persoane la scrutinul din 26 mai 2019, un vot pe care îl cere brăilenilor pentru echipa liberală, singura care şi-a asumat un proiect regional ce interesează în mod special brăilenii, gălăţenii şi alţi vecini – respectiv construirea unui spital regional în zona Brăila – Galaţi (de altfel, promis de PSD şi, ca multe altele, nerealizat) cu fonduri europene pentru că se poate (se putea şi până acum dar nu s-a vrut!).

Alexandru Dănăilă-Zaharia, preşedinte PNL Brăila

       Liderul beralilor brăileni aminteşte şi de alte neajunsuri care se datorează administraţiei PSD, şi care trebuie amendate la vot, în plan local unul dintre ele fiind modul cum se lucrează la CJ Brăila. Alexandru Dănăilă spune că au fost respinse proiecte de investiţii la unele primării, unul fiind pentru viitoarea Şcoală de Arte şi Meserii de la Grădiştea, care ar trebui să deservească mai multe comune şi deci mai mulţi elevi, ceea ce conduce la imposibilitatea deschiderii acestei şcoli. Alt neajuns este modul în care se lucrează la drumurile publice – cu un hei-rup-ism nepermis. Exemplu: se aduc utilaje de peste tot din judeţ ca să se termine asfaltarea pe Calea Galaţi. Cu utilaje ale firmei Tancrad, care a câştigat licitaţia de pe locul doi, firmă care se vede că se comportă cel puţin ciudat, făcând pe plac conducerii CJ. „Am ajuns să ne dorim în fiecare zi campanie electorală, pentru că numai atunci se lucrează (nemaivorbind şi de calitatea lucrărilor…). Aceasta este sfidare pe banii publici. Am ajuns să vopsim gardul în ultima zi, ca pe vremea lui Ceauşescu când făcea vizite„, subliniază Alexandru Dănăilă un gând care sigur trece prin mintea tuturor când traversează oraşul Brăila, oraş devenit veşnic şantier…
Îndemnul la vot este, deopotrivă, şi pentru referendumul solicitat de preşedintele Klaus Iohannis, un „Da” la referedum producând în viitorul apropiat schimbarea mult dorită a clasei politice în România şi la modul cum se face politica – unul pentru cetăţeni, pentru viitorul ţării, pentru interesul public (nu pentru interesul personal, ca până acum, nu cu oameni corupţi şi coruptibili, cum a arâtat guvernarea până acum… mai ales cea PSD!)

Alexandru Dănăilă-Zaharia (dreapta foto), Adrian Tabarac

    Conferinţa de presă a fost susţinută în compania lui Adrian Tabarac – preşedintele Organizaţiei Municipale PNL Brăila, consilier în Consiliul Local Municipal Brăila, candidat pe lista de la europarlamerntare (deci încă un motiv pentru ca brăilenii să veteze PNL în 26 mai).

„Poetry Vicenza” 2019, festival de poezie contemporană şi muzică în Italia

*În perioada 21 – 26 mai, în Vicenza *Participă 53 de poeţi din foarte multe ţări *Ana Blandiana este invitată şi prezenţa sa e sprijinită de IRCCU de la Veneţia

   O nouă ediţie „Poetry Vicenza” – festivalul de poezie contemporană și muzică din Italia, început în 2015 – are loc în perioada 21 – 26 mai 2019, cu participarea a 52 poeţi din Italia, Sud Africa, Scoţia, Germania, Argentina, Croaţia, România, Perù, Lituania, Jamaica, Portugalia, Franţa, Spania, SUA, Islanda, Rusia etc. Unul dinrte invitaţi este poeta Ana Blandiana din România, care participă alături de traducătorul și romanistul Bruno Mazzoni, în data de 26 mai, la o întâlnire literară în compania muzicii cu Ilaria Fantin – eveniment la Oratorio di San Nicola (Piazzetta San Nicola Vicenza). În cursul aceleași zile, Ana Blandiana participă alături de scriitori din Portugalia (Jorge Maximino), Scoția (Andrew Greig) și Italia (Ida Travi) la o masă rotundă în încheierea festivalului „Poetry Vicenza”, la Torrione di Porta Castello – anunţă Institutul Cultural Român.

Festivalul internațional de poezie și muzică contemporană „Poetry Vicenza”, Marco Fazzini – director artistic, (întregul program al ediţiei la http://www.theartsbox.com/poetry-vicenza-2019/#) este organizat de Asociația TheArtBox și promovat de Primăria Vicenza, de Galerie d’Italia – Palazzo Leoni Montanari, Partener este Departamentul de Studii Lingvistice și Culturale Comparate al Universității Ca’ Foscari din Veneţia și Festivalul Vicenza Jazz, sub patronajul Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică (IRCCU) de la Veneţia (https://www.icr.ro/cauta/Institutul+Roman+de+Cultura+si+Cercetare+Umanistica+de+la+Venetia) pentru evenimentele care o vor avea ca protagonistă pe Ana Blandiana.

Festivalul cuprinde 14 evenimente în mai multe instituţii, 10 evenimente-lecţii în şcoli, trei evenimente-lectură în librării, o zi de studiu pe tema poeziei, o expoziţie în exclusivitate pentru celebrarea a 100 ani de la naşterea poetului, pictorului, activistului, editorului Lawrence (Monsanto) Ferlinghetti, o expoziţie dedicată poeţilor şi poeziei realizată de artistul plastic Vittorio Bustaffa (http://www.vittoriobustaffa.com).

Ana Blandiana

** *Ana Blandiana (Otilia Valeria Rusan, n. 1942) este bine cunoscută în spațiul italian prin traducerile unor volume precum «Un tempo gli alberi avevano occhi » (Donzelli 2004), «Progetti per il passato» (Anfora 2008), «Il mondo sillaba per sillaba» (Saecula Edzioni 2012), «La mia patria A4» (Aracne 2015) și «Orologio senza ore» (Eliot 2018). Poeta a participat, în Italia, la Festivalul literar «Incroci di civiltà» de la Veneția în 2016; la Salonul Internațional de Carte de la Torino în 2012, 2015 și 2018; la Fiera dell’Editoria Indipendente di Capannori – Lucca în 2012 și la Festivalul Isola delle Storie – Festival letterario di Gavoi în 2015. Foto cu Ana Blandiana preluare de pe pagina sa Facebook, din septembrie 2018, de la Festivalul Ecrivains en Provence Fuveau

** * Bruno Mazzoni (n. 1946) este unul dintre cei mai importanți romaniști, cadru didactic universitar și traducător de literatură română în Italia. Pasionat de limba și cultura română, Bruno Mazzoni a fost unul dintre fondatorii Asociației Italiene de Romanistică și a publicat numeroase studii, cu accent pe diferitele aspecte ale operelor lirice românești. În activitatea de traducător, acesta tradus volume ale Anei Blandiana, ale lui Max Blecher și Mircea Cărtărescu. Pentru activitatea sa culturală și științifică, Bruno Mazzoni a fost decorat de Guvernul României cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Comandor, în anul 2002, iar în anul 2008 a primit Premiul Național pentru Traducere din partea Ministerului Italian pentru Bunuri și Activități Culturale.

Consiliul UE, măsuri de reducere a deşeurilor marine din plastic

*Au fost luate în considerare zece articole din plastic de unică folosință care se găsesc cel mai frecvent pe plajele europene, echipamentele de pescuit abandonate, materialele plastice oxodegradabile *Ţările membre UE au la dispoziţie doi ani să transpună în legislaţia proprie Directiva care se va publica în curând

Având în vedere creşterea alarmantă a poluării apelor mărilor şi oceanelor cu materiale plastice (care se degradează în 200.. 400 ani!), Consiliul Uniunii Europene a adoptat în 21 mai 2019 câteva măsuri – propuse de Comisia Europeană – pentru reducerea deșeurilor marine provenite de la cele zece articole din plastic de unică folosință care se găsesc cel mai frecvent pe plajele europene, dar şi echipamentele de pescuit abandonate, materialele plastice oxodegradabile.

Nota red. Adevărul este că, dacă nu ne deranjează personal, nu prea ne interesează subiectul, nu-i aşa? Dar ne-am întrebat vreodată ce se întâmplă cu paharele, pungile de plastic, resturi de plase de pescuit etc. „uitate” pe plajă? Am privit mai mult de o secundă o imagine cu o pasăre sau un peşte morţi din cauza ingerării acestor obiecte sau bucăţi din ele?!?

    Noile norme sunt proporționale și adaptate pentru a da cele mai bune rezultate, ceea ce înseamnă că unor produse diferite li se vor aplica măsuri diferite. Noile norme vor introduce: o interdicție privind anumite articole de unică folosință fabricate din plastic, în cazul cărora există alternative pe piață: bețișoarele pentru urechi, tacâmurile, farfuriile, paiele, agitatoarele pentru băuturi, bețișoarele pentru baloane, precum și paharele, recipientele pentru alimente și băuturi fabricate din polistiren expandat și toate produsele fabricate din materiale plastice oxodegradabile; suri de reducere a consumului de recipiente pentru alimente și pahare pentru băuturi fabricate din plastic, precum și aplicarea unei marcări și etichetări specifice în cazul anumitor produse; scheme de răspundere extinsă a producătorilor care să acopere costurile aferente eliminării deșeurilor, aplicate unor produse cum ar fi filtrele de tutun și echipamentele de pescuit; un obiectiv de colectare separată a sticlelor din plastic de 90 % până în 2029 (77 % până în 2025) și introducerea unor cerințe de proiectare pentru atașarea capacelor la sticle, precum și obiectivul de a include în proporție de 25 % plastic reciclat în sticlele PET începând cu 2025 și de 30 % în toate sticlele din plastic începând cu 2030. Foto stânga preluare de la huffpost.com. Foto drapta preluared e la nationalgeographic.com

Decizia Consiliului UE va fi urmată de publicarea textelor aferente în Jurnalul Oficial al UE. Directiva aferentă va intra în vigoare la 20 de zile de la publicarea textelor în jurnalul Oficial UE. Statele membre vor avea apoi la dispoziție doi ani pentru a o transpune în dreptul lor național.

Normele privind articolele din plastic de unică folosință și echipamentele de pescuit prevăd diferite măsuri care se aplică diferitelor produse și plasează UE în prima linie a luptei mondiale împotriva deșeurilor marine. În cazurile în care există alternative la îndemână și accesibile ca preț, se va interzice introducerea pe piață a articolelor din plastic de unică folosință, cum ar fi tacâmurile, farfuriile și paiele. În cazul altor produse, se pune accentul pe limitarea utilizării, prin reducerea consumului la nivel național, pe cerințele de proiectare și etichetare și pe obligațiile producătorilor în ceea ce privește gestionarea/eliminarea deșeurilor.

Prim-vicepreședintele Frans Timmermans, responsabil cu dezvoltarea durabilă: „Societatea europeană conștientizează tot mai mult faptul că trebuie să facă urgent tot ce îi stă în putință pentru a pune capăt poluării oceanelor și mărilor noastre cu articole din plastic. Uniunea Europeană răspunde acestei solicitări clare din partea cetățenilor săi. Am întreprins acțiuni ambițioase prin introducerea unor măsuri concrete menite să reducă utilizarea articolelor din plastic de unică folosință. Noile norme adoptate astăzi ne vor ajuta să protejăm sănătatea cetățenilor și mediul, promovând în același timp un model mai durabil de producție și de consum. Putem fi cu toții mândri că Europa stabilește standarde noi și ambițioase, deschizând calea pentru restul lumii”.

Comisarul pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella: „Paiele sau tacâmurile din plastic sunt obiecte care, deși sunt mici, pot provoca daune grave, pe termen lungLegislația privind articolele din plastic de unică folosință va elimina 70% din deșeurile marine, evitând daune asupra mediului care, în caz contrar, s-ar ridica la 22 de miliarde EUR până în 2030. UE a acționat în mod rapid și eficace în privința propunerii prezentate de Comisie cu doar un an în urmă. În concluzie, această directivă ilustrează în mod optim rolul legislației europene: răspunde cererii cetățenilor, aduce beneficii planetei și dă tonul unor acțiuni la nivel mondial”.