România, avertismente de la Comisia Europeană referitoare la calitatea aerului

*Legislația noastră încă nu transpune obiectivele privind calitatea datelor pentru măsurarea particulelor fine de materie,, particule care au efecte negative asupra sănătății * De asemenea, Comisia transmite României că trebuie să reglementeze mai strict instalațiile industriale 

    România și-a revizuit rețeaua de monitorizare a calității aerului, dar nu destul. Comisia Europeană a transmis în 25 iulie 2019 scrisori de punere în întârziere României și Croației, solicitând autorităților să asigure conformitatea legislației naționale cu normele UE privind calitatea aerului înconjurător (Directiva 2008/50/CE CELEX_32008L0050_RO_TXT), fiind constatate numeroase lacune în ceea ce privește numărul și tipul corespunzător de puncte de prelevare pentru măsurarea calității aerului. Aceste deficiențe constituie o nerespectare sistemică a obligațiilor de monitorizare a poluării atmosferice.

Deficiențele constatate în legislația națională includ transpunerea incorectă a definiției „aerului înconjurător” și a „contribuțiilor din surse naturale”, ceea ce influențează domeniul de aplicare a directivei. În plus, legislația națională nu transpune obiectivele privind calitatea datelor pentru măsurarea particulelor fine de materie (PM2,5) în zonele rurale și prevede cerințe mai puțin stricte în ceea ce privește numărul de puncte de prelevare pentru măsurarea ozonului. PM2,5 pot rămâne în atmosferă între câteva zile și o săptămână, având astfel efecte negative semnificative asupra sănătății umane. Obligația de a coopera cu țările învecinate din afara UE în caz de poluare atmosferică transfrontalieră nu a fost transpusă pe deplin și lipsesc unele cerințe cu privire la asigurarea informării eficace a publicului Statele membre în cauză au la dispoziție două luni pentru a răspunde la aceste scrisori. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

Totodată, Comisia a trimis o scrisoare suplimentară de punere în întârziere României, solicitând autorităților să își îmbunătățească transpunerea normelor UE privind autorizațiile acordate instalațiilor care funcționează în temeiul Directivei privind emisiile industriale (Directiva 2010/75/UE CELEX_32010L0075_RO_TXT). Directiva reglementează emisiile, inclusiv dioxidul de sulf, oxizii de azot și praful din aer, în scopul reducerii emisiilor respective și a riscurilor pentru sănătatea umană și mediu pe care acestea le pot cauza. Ca urmare a unor plângeri din partea cetățenilor și ONG-urilor, Comisia a constatat că mai multe instalații, inclusiv patru instalații mari de ardere și o fermă mare de porcine, nu dispun de autorizații care să stabilească condiții de funcționare în conformitate cu legislația UE. În absența unei autorizații, conformitatea cu valorile-limită de emisii nu poate fi verificată, iar riscurile pentru mediu nu pot fi evitate în mod eficace. Comisia a aflat, de asemenea, că două instalații mari de ardere care au făcut inițial parte din planul național de tranziție al României, dar care au fost de atunci retrase, nu respectă valorile-limită de emisii aplicabile pentru dioxidul de sulf, oxidul de azot și praf. România are la dispoziție două luni pentru a răspunde la scrisoare. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.

** * Prin pachetul lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, Comisia Europeană urmărește acționarea în justiție a statelor membre care nu și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în temeiul legislației UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare și domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislației UE, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor.

Premiile USR filiala Cluj pentru anul literar 2018

*Între laureaţi Ion Pop, Mircea Petean şi Editura Limes pe care o conduce, Hanna Bota, Florina Ilis, Horea Poenar, Constantin Cubleşan 

    Sediul Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România a fost în 25 iulie 2019 locul de întâlnire al autorilor şi al cititorilor la evenimentul de acordare a Premiilor Filialei Cluj pentru anul literar 2018. Juriul ediţii a fost următorul: Constantina Raveca Buleu – preşedinte, Victor Cubleșan, Olimpiu Nușfelean, Andrei Moldovan, Răzvan Voncu, membri. Pentru minorități: Balász József Imre şi Karácsonyi Zsólt.

Palmares

Premiul Opera omnia și Cartea anului Critică și istorie literară: Ion POP

Cartea anului Poezie, ex aequo:
Hanna BOTA, „Imperfecțiunea perfectă”, Triade (Premiul A.E Baconsky)
Mircea PETEAN, „Nerostitele”, Limes (Premiul George Coșbuc)

Cartea anului Proză, ex aequo
Florina ILIS, „Cartea numerilor”, Polirom (Premiul Liviu Rebreanu)
Horea POENAR, „Locuri blânde pentru Aura”, Polirom (Premiul Pavel Dan)

Cartea anului Debut: Marius POPA, „Exerciții de irealizare”, Casa Cărții de Știință (Premiul Marian Papahagi)

Cartea anului Minorități, ex aequo:
VAJDA Anna Noémi, „Hámozottak”/ „Descojiţi”, nuvele. Sétatér (Premiul Páskándi Géza)
GAAL György, GAAL György – „Keresztül-kasul a nagyvilágban”/ „În jurul lumii”, jurnale de călătorie. Polis (Premiul Kacsó Sándor)

Mențiuni speciale:
Premiul Nicolae Drăganu/ Premiul Primarului: Constantin CUBLEȘAN, „Tribuna și tribuniștii”. Editura Tribuna
Diplomă de excelență pentru Proiectul Echinox 50: Editura Limes și Editura Școala Ardeleană

Premii speciale pentru Traduceri:
Rodica BACONSKY și Alina PELEA, Geneviève Damas, „De te duci peste râu”, Şcoala Ardeleană (Premiul Henry Jacquier)
Alexander BAUMGARTEN, Aristotel, „Fizica”, Univers Enciclopedic Gold (Premiul Ștefan Bezdechi)
Gabriela LUNGU, Lorenzo Marone, „Tentația de a fi fericit”, Humanitas (Premiul Eta Boeriu)

Premiul „Mongolu” pentru debut: BARAZSULY Eta, „Vacanță la Kyoto”, Argonaut

Premiul special al revistei „La Mongolu”: Marcel MUREȘEANU