Pagini de istorie. Mănăstirea Cotrocenilor

*Actualmente ea este Biserica Cotroceni, parte a Muzeului Naţional Cotroceni * În 1984 a fost demolată la dorinţa dictatorului Ceauşescu * Timp de 10 ani a fost reconstruită şi refăcută, folosindu-se inclusiv însemnările reginei Maria   

      La Muzeul Naţional Cotroceni (http://www.muzeulcotroceni.ro/) a fost în 7 octombrie 2019 sărbătoare, una religioasă, fiind hramul (Sfinții Serghie și Vah) de toamnă al Bisericii Cotrocenilor – parte din patrimoniul muzeal (foto dreapta, interior în Biserică, azi). Pornind de la acest eveniment care ar putea interesa mai degrabă pe cei evlavioşi, putem să schiţăm pagini de istorie ale locului, o istorie fabuloasă începând chiar cu momentele dinainte de construcţia lăcaşului de cult, la început Mănăstire a Cotrocenilor, cea mai importantă ctitorie a domnitorului Şerban Cantacuzino. Legenda spune că locul a fost hărăzit astfel după ce domnitorul a făcut rugăciune la Maica Domnului (Sf. Fecioară Maria este celălalt hram) să nu fie pradă uneltitorilor care-i doreau moartea, aşa cum se zvonea. Scăpând cu viaţă, şi fiind ziua Sfinţilor Serghie și Vah momnetul când s-a rugat, mănăstirea şi biserica aferentă au primit hramurile sfinţilor şi Maicii Domnului.  La acea vreme, evident că era mult în afara Bucureştilor.

Mănăstirea Cotroceni era înconjurată de ziduri și avea în centru frumoasa biserică în stil brâncovenesc cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” (15 august) și „Sfinții Serghie și Vah” (7 octombrie), hramuri alese în relaţie cu evenimente din viaţa personală a domnitorului Şerban Cantacuzino. Asemănătoare arhitectonic cu cea a deosebitei ctitorii a strămoşului său, Neagoe Basarab, de la Curtea de Argeş, biserica de la Cotroceni ocupa poziţia centrală, pe laturi ridicându-se palatul domnesc, casele egumeneşti (stăreţia), clopotniţa, chiliile, trapeza, cuhniile şi un paraclis. În 1682, Şerban Cantacuzino a închinat mănăstirea Cotroceni întregii comunităţii monastice de la Muntele Athos, stabilind ca egumenul să fie trimis de la Sfântul Munte, călugării de acolo primind ca ajutor anual o parte din veniturile acestei mănăstiri. Şerban Cantacuzino a fost înmormântat în cripta din biserica de la Cotroceni, ulterior mănăstirea devenind o necropolă a Cantacuzinilor” – din istoricul muzeal. 

Pe întreaga perioadă a domniei sale (1678 – 1688) Șerban Cantacuzino și-a avut reședința în casele domnești de la mănăstirea Cotroceni. Acestea se găseau pe latura nordică a curții și aveau: „patru camere la parter, iar prin intermediul a două scări se făcea legătura cu etajul care avea zece camere ce duceau spre două săli. La subsol se afla pivnița de mari dimensiuni care servea la depozitarea unor mari cantități de alimente și vinuri și ocazional ca temniță”. La fel de interesantă este şi atenţia pe care a dat-o domnitorul ctitor înzestrării Mănăstirii Cotroceni:  „Un inventar din 1716, arăta ca mănăstirea poseda 20 de mari moșii (în Ilfov, Dâmbovita, Muscel, Teleorman, Ialomița), 10 sate de ţigani, 18 prăvălii în București, hanul Șerban Vodă și apoi primea și vama de sare, băuturi, pește și lemne din diferite locuri. Pe lângă acestea se mai adaugă și veniturile de la 20 de mănăstiri și schituri de pe întreg cuprinsul țării, care i-au fost închinate. Toate veniturile de la aceste metocuri și moșii se colectau la Cotroceni şi de acolo erau duse la Sfântul Munte”.

Spaţiul ecleziastic la care ne referim este important inclusiv pentru că aici s-au tipărit, între altele „Evanghelia” din 1682, „Apostolul” din 1683, celebra Biblie de la Bucureşti (1688). De-a lungul timpului, mănăstirea a fost deteriorată de timp, intemperii, războaie, cutremure. Dar cel mai grav a fost că în 1984 regimul ceauşist, pornit să refacă faţa Bucureştiului la ideile stupide ale dictatorului Nicolae Ceauşescu, a demolat lăcaşul (foto stânga). După 1989, a existat voinţă pentru reconstrucţia şi restaurarea spaţiului bisericesc. Acestea a durat 10 ani, fiind folosite penru detalii şi pagini memorialistice ale reginei Maria care a iubit foarte mult Cotrocenii – de altfel, regele Carol I este realizatorul reconstrucţiei moderne a Cotrocenilor, transformând fostele case domneşti în Palatul Cotroceni – în stil arhitectural eclectic francez – de aceea îl şi îndrăgim azi atât de mult. În octombrie 2009 biserica a fost sfinţită ca lăcaş de cult, intrând deopotrivă în traseul de vizitare al Muzeului Cotroceni.

„Satul – oglinda sufletului românesc”, festival la Liceul „Edmond Nicolau”

*Până în 25 octombrie 2019 * Un proiect al asociaţiei elevilor, finanţat de Ministerului Tineretului prin DJST Brăila  

La Liceul Tehnologic „Edmond Nicolau” din Brăila se desfăşoară în perioada 23 septembrie – 25 octombrie 2019, activități în Festivalul „Satul – oglinda sufletului românesc”.

Având scop cultural, dar mai ales instructiv și educativ – în contextul modernismului, lumea satului păstrând cu greu tradițiile și reînnodând sfios prezentul cu trecutul – echipa de festival a concretizat un program având următoarele secţiuni: ”Cultură și tradiții din satele românești”, ”Bucate alese din străbuni”, ”Valoarea tradițiilor și obiceiurilor din satele românești”. De altfel, scopul proiectului este promovarea și conservarea tradițiilor satului românesc în societatea contemporană.

Proiectul este derulat de Asociația de Tineret Edmond Nicolau (ATEN) în parteneriat cu Direcția Județeană pentru Sport și Tineret (DJST) Brăila și Liceul Tehnologic „Edmond Nicolau” Brăila și a primti finanțare prin programul de susţinere a acţiunilor de tineret 2019 al Ministerului Tineretului şi Sportului prin DJST Brăila.

Turneul „Doamnele muzicii româneşti”, popas şi la Brăila

*În 7 noiembrie 2019, la Teatrul „Maria Filotti” de la ora 19.30 – acces gratuit * Invitaţii, la agenţia de bilete a teatrului * Se oferă şi CD-ul realizat prin cofinanţare AFCN

    În perioada 10 octombrie – 8 noiembrie 2019, violonista Diana Jipa şi pianistul Ştefan Doniga (iniţiator proiect) susțin un turneu național de promovare recentului proiect cultural și produs discografic care le aparține, intitulat „Doamnele muzicii românești”. În data de 7 noiembrie 2019 va fi recital şi la Brăila, în sala mare a Teatrului „Maria Filotti” de la 19.30. Intrarea este liberă. Accesul se face în baza unei invitaţii care se poate obţine de la Agenţia Teatrului.

Proiectul este consacrat celebrării importanței și valorii prezenței feminine în evoluția culturii românești, o prezență care, prin remarcabile personalități  – creatoare de act cultural, artiste, compozitoare, oameni de știință, sportive inegalabile – a dăruit istoriei noastre modele profesionale, artistice și umane de excepție. Înregistrările au fost realizate în sala Radio, între 23 şi 27 septembrie 2019, în timpul turneului urmând a fi oferite, gratuit, 500 de compact-discuri imprimate cu creații semnate Felicia Donceanu, Hilda Jerea, Violeta Dinescu (aranjament semnat de Vlad-Răzvan Baciu), Carmen Petra Basacopol, Laura Manolache și Liana Alexandra. De altfel, acesta va fi şi programul recitalurilor din turneu. Proiectul este realizat de Asociația Heart-Core cu partener Radio România Muzical, cofinanțat de la Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).

La Iaşi, preşedintele Iohannis a ascultat plângeri referitoare la lipsa unei autostrăzi

*Preşedintele nu s-a întâlnit numai cu participanţii la adunarea regională a filialelor PNL din Nord-Est, ci şi cu ieşenii care i-au spus fără ocolişuri nemulţumirile şi l-au îndemnat să ia toate măsurile posibile pentru a se păstra în ţară buna orânduială 

Președintele Klaus Iohannis (https://iohannis.ro/) a mers la Iaşi, împreună cu soția sa, Carmen, unde a fost invitat de liderul liberalilor, Ludovic Orban, la Adunarea regională a filialelor PNL din Nord-Est. Șeful statului a fost întâmpinat cu căldură de ieşeni care nu s-au sfiit să-şi exprime nemulţumirile, între acestea fiind şi lipsa unei autostrăzi București-Iași cauzată de proasta abordare a subiectului transporturi de echipa PSD de la guvernare. Klaus Iohannis a răspuns, date fiind condiţiile propice pentru căderea guvernului actual prin votarea moţiunii de cenzură depuse de PNL în parlament: „Sunt sigur că noul guvern va primi nişte mesaje foarte clare în acest sens şi atunci lucrurile se vor prezenta mult mai bine”.

   Unele întâlniri au fost cu tâlc. Un bătrân, sosit din judeţul Neamţ, i-a înmânat un toiag preşedintelui însoţindu-l de vorbe desprinse parcă din poveste: „Dacă altfel nu se poate, cu el să faceţi o regulă, o Românie normală. După atâtea tulburări şi atâta nelinişte, dacă nu puteţi cu vorba bună şi cu înţelegere, faceţi dreptate cu această unealtă. Dumnezeu să vă ajute!” Un ieșean a adus un steag tricolor și a dorit să se fotografieze cu Klaus Iohannis, Carmen Iohannis și Ludovic Orban împreună cu tricolorul. De altfel, foarte mulţi participanţi – de toate vârstele – la eveniment au dorit fotografii cu președintele și liderul PNL, mai cu seamă că acum tehnica o permite – un selfie cu preşedintele ţării nu mai e un vis imposibil.

Până la locul reuniunii liberale s-a mers pe jos. Mulţimea de oameni veniţi în zonă ştiind că va fi şi preşedintele Iohannis nu dădea de înţeles că tot aici în oraş liderii PSD au fost – dar au fost! – huiduiți la scenă deschisă. Klaus Ioahannis a înaintat cu greu printre ieșeni, fiind oprit des şi obligat să strângă măini, să asculte o vorbă. „O primire cu adevărat moldovenească”, spunea – încercând să explice întârzierea – secretarul general Robert Sighiartău celor 2.000 de liberali afaţi la Centrul de conferinţe Agora din Iaşi. În fine, în discursul ținut în fața delegaților, președintele Klaus Iohannis a invocat nevoia de infrastructură a României, cu referire specială la autostrada spre Moldova: „Dacă scăpăm de pesediști și ajungem, în final, să avem un Guvern liberal, această autostradă se va face!” Pentru că era de notorietate şi extrem de dramatic, preşedintele a făcut referire şi la tragicul accident în care au pierit mai multe persoane: „Azi dimineață am primit un mesaj cutremurător. Între Urziceni și Slobozia a avut loc un accident rutier groaznic, cu zece morți și aproape zece răniți grav. M-a întristat foarte mult. Ce poți să spui? Condoleanțe, îmi pare foarte rău! Ce să înțelegem de aici? Să înțelegem că lipsa de infrastructură ucide, precum și corupția ucide? Această nepăsare criminală a pesediștilor costă vieți, costă vieți de români. PSD este principalul motiv al rămânerii în urmă a României! Fără PSD, România ar fi fost mult, mult mai departe. Fără PSD, România ar fi fost în rând, cum se spune, cu celelalte națiuni europene. Acest decalaj, dragii mei, trebuie depășit. Acest decalaj trebuie depășit cu un guvern responsabil, cu un guvern liberal! Eu îmi doresc foarte mult ca moţiunea să treacă„.

Din discursul preşedintelui nu au lipsit îndemnurile pentru liberali la o campanie cu finalitate demnă: ”Drumul spre România normală se face pornind de la votul românilor de la alegerile parlamentare, Liberali, luptaţi ca să câștigăm alegerile împreună. În România normală trebuie să există o autostradă sau două care leagă Moldova de restul țării, hoții stau la pușcărie, nu în Parlament, românii se întorc în țară, statul funcționează pentru cetățean, „în fruntea instituțiilor ajung oameni pe merit, pe competențe, nu pe pile și cunoștințe din Republica PSD”. La capitolul nerealizărilor şi incompetenţei PSD, preşedintele s-a referit și la amânarea examenului de rezidențiat. „Păi, nu ți-ar fi rușine, PSD? Dar nici nu este nevoie de un alt ministru al educației propus de PSD, fiindcă vom avea de săptămâna viitoare alt guvern”.

Şi Ludovic Orban a vorbit despre „relaţia” dintre șeful statului şi „acest PSD, cel mai puternic, cel mai perfid și cel mai ticălos adversar care a existat în ultimii 30 de ani”, dar şi despre câteva activităţi care au repus România pe harta normalităţii în ceea ce priveşte imaginea externă. Liderul PNL a precizat: „Faptul că astăzi nu e în vigoare Ordonanța 13 se datorează președintelui României, în spatele căruia au venit toți românii corecți, toți românii cinstiți, toți românii educați, toți românii care vor binele României. Faptul că astăzi în fruntea Parchetelor nu stau politrucii din magistratură ai PSD-ului, gen politrucul care este desemnat să conducă Secția specială, i se datorează rezistenței președintelui Klaus Iohannis. Faptul că astăzi instituțiile statului nu sunt capturate și nu sunt folosite ca filiale de partid împotriva cetățenilor se datorează președintelui Klaus Iohannis”, a punctat Ludovic Orban. El a enumerat și realizările din politica externă, precum Reuniunea celor trei Mări, Summitul de la Sibiu sau faptul că România a dat procurorul șef european,  reușită care „se datorează în primul rând președintelui Klaus Iohannis”.

** * PNL îl sprijină în campania electorală pe preşedintele României Klaus Iohannis pentru a fi reales în al doilea mandat la conducerea ţării.