Festival internațional de jazz “Johnny Răducanu” 2019, la Brăila

*A VII-a ediţie * Participă în concurs tineri din România, Marea Britanie, Irlanda, Spania, Polonia, Olanda, Germania, Italia, Lituania * În 18, 19 şi 20 octombrie, în Teatrul „Maria Filotti” 

   O nouă ediţie a Festivalul internațional de jazz „Johnny Răducanu”, a VII-a,  aduce la Brăila unde s-a născut contrabasistului, compozitorului, aranjorului Johnny Răducanu (1 decembrie 1931, Brăila – 19 septembrie 2011, Bucureşti) oameni de jazz şi tineri care doresc să-i calce pe urme marelui jazman (un ţigan deştept şi hâtru, un mare om de scenă, care nu se ruşina de originea sa, de altfel una ilustră muzical prin strămoşul Petrea Şolcanu) în perioada 18 – 20 octombrie 2019. Evenimentele, concurs şi recitaluri, au loc la Teatrul „Maria Filotti” (TMF). Bilete, la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brăila (Piaţa Traian nr. 2). Preţul unui bilet este de 32,40 lei/ seară.

Ca de fiecare dată, este şi concurs de jazz. Anul acesta în juriul se află Ionel Tudor – preşedinte, Michael Crețu, Florian Lungu, Mircea Tiberian, Johnny Bota, Danila Satragno, Dan Spînu. Prezintă Cristi Marica – realizator emisiuni radio. Trofeul festivalului este realizat de Mihai Hlihor – membru UAP România. Concurenţii vor fi acompaniaţi de Andrei Tudor Band: Andrei Tudor – Bandleader, Sebastian Burneci – trompetă, Laurențiu Zmău – percuție, Adrian Flautistu – bass/contrabas, Liviu Negru – chitară bass.

 PROGRAM   Vineri, 18 octombrie 2019  ora 17.30 recital solo contrabas şi lansare CD cu Michael Creţu în foaier TMF; ora 19.00 deschiderea Festivalului, Concurs, Concert Bohém Ragtime Jazz Band (Ungaria): József Lebanov – trompeta, Zoltán Mátrai – clarinet, tenor saxophone, alto saxophone, baritone saxophone, flaut, Zsolt Bera – trombon, Tamás Ittzés – piano, violin, Stroh violin, vocal, compozitor, band leader, Miklós Lázár – vioara, vocal, Csaba Hegedüs – banjo, chitara, József Török – tuba, corzi, Alfréd Falusi – baterie.
sâmbătă, 19 octombrie 2019 ora 19.00 concurs, concert Michael Creţu Trio: Michael Crețu (Marea Britanie) – contrabas, Ed Barnwell (Marea Britanie) – pian, Myke Wilson (Marea Britanie) – baterie.
duminică, 20 octombrie 2019 ora 19.00 decernarea premiilor și Gala Laureaților, concert Big Band Radio – dirijor Ionel Tudor. Bandul de acompaniament: Silviu Albei (trompeta), Laurentiu Moise (trompeta), Silviu Groaza (trompeta), Adrian Cojocaru (Trombon), Ciprian Partenie (trombon), Vlad Leahu (trombon), Andrei Bolbocean (trombon), Diana Suciu (saxofon), Paolo Profeti (alto saxofon), Cătălin Milea (saxofon bariton), Marin (Dan) Ioniţă (alto saxofon).

       În concurs vor intra 14 tineri interpreţi (vocal, la instrumente) şi formaţii din România, Marea Britanie, Irlanda, Spania, Polonia, Olanda, Germania, Italia, Lituania.
categoria Formație/ Band: 1) Act (Irlanda, Marea Britanie, Spania); 2). Light Blue Quartet (Spania, Olanda); 3). Aleksandra Kutrzepa Quartet (Polonia); 4). Soular Quartet+ (România); 5). Playground Quartet (Germania)
categoria Solist instrumentist/ Instrumental performer: 1). Vittorio Cuculo (Italia) – saxofon; 2). Alexandru Olteanu (România) – pian; 3). Francesco Fratini (Italia) – trompeta; 4). Eleonora Strino (Italia) – chitară; 5). Alexandru Huțanu (România) – saxofon
categoria Solist vocal/ Soloist: 1). Marta Popovici (România); 2).Viktorija Pilatovic (Lituania); 3). Chiara Izzi (Italia); 4). Judyta Anna Pisarczyk (Polonia).

Se oferă premii substanţiale: Trofeul Johnny Răducanu – 5.000 euro; Cel mai bun solist instrumentist – 2.500 euro; Cel mai bun solist vocal – 2.500 euro; Cea mai buna formație – 3.000 euro; Premiul pentru cel mai promițător tânăr interpret – 2.500 euro; Premiul pentru cea mai bună compoziție – 2.500 euro.

** * Organizatorii festivalului sunt Consiliul Judeţean Brăila prin Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale (pe scurt, Centrul de Creaţie) Braila cu sprijinul Primariei municipiului Brăila prin Teatrul „Maria Filotti” gazdă. Benefică este şi prezenţa sponsorilor: Farmaciile Iris, VARD – a Fincantieri company (Şantierul Naval), Grande Gloria Production: Grande Dolceria, Grande Natura, Gloria Market. Între partenerii media (aşa cum aţi văzut… pe pagina noastră… de mult) este şi revista de cultură şi informaţie Braila Chirei.

Mâncăm prea multă pâine, deci suntem prost hrăniţi

*Ziua mondială a alimentaţiei (16 octombrie) este un bun motiv să privim cu mai multă atenţie obiceiurile alimentare şi să eliminăm de aici pe cele proaste * Sunt mulţi copii supraponderali, prea mulţi diabetici etc.

   Românii au fost adesea ridiculizaţi cu apelativul „mâncător de mămăligă”, evident în anumite conjuncturi… dar adevărul e mai trist decât atât. Acum mâncăm pâine multă, deci tot prost ne hrănim, cu toate că industriile ne-ar putea oferi o calitate sporită a produselor alimentare şi am avea de unde alege. În realitate, mulţi preferă să cumpere ce este ieftin, în detrimentul a ceea ce este sănătos, nutritiv, benefic pentru sănătate.

Ziua Mondială a Alimentaţiei (16 octombrie – aleasă la a XX-a sesiune a Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO www.fao.org) de la Roma, din 10 – 28 noiembrie 1979, reprezentând ziua înfiinţării FAO în 1945, la Quebec) este un bun prilej să lămurim puţin lucrurile. Conform ultimelor date de la Institutul Naţional de Statistică, românii consumă prea multă pâine şi produse de panificaţie – întreg comunicatul se poate consulta la http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/comunicat_ziua_alimentatiei_2019.pdf

Prin comparaţie, europenii din vest consumă mai multă carne, mai multe brânzeturi, lapte, fructe şi legume. Este adevărat şi că politicile guvenamentale sunt acolo mai bune şi mai axate pe viaţa (mai bună) cetăţenilor.

Dar să nu uităm (şi uităm sau, şi mai grav, nu ştim!) că pâinea oferă cele mai puţine principii nutritive…. De ce nu consumăm mai multe salate şi fructe, de ce nu ştim să folosim făina pentru produse dulci realizate în casă – plăcinte, tarte, checuri, rulade etc – nu înţeleg. De ce consumăm atât de puţin peşte când se ştie că este foarte hrănitor şi se digeră bine? De ce nu fac oamenii supe şi ciorbe acasă, că doar nu e greu, nu e scump, nu e mult de lucru în bucătărie…

La fel de grav este. nu doar în România. că mulţi tineri suferă de obezitate, copiii supraponderali sunt din ce în ce mai mulţi. Nimeni nu ia atitudine împotriva prezenţei magazinelor de patiserie din staţiile de autobuz şi de lângă şcoli, în contnuare copiii primesc pachet la şcoală sau bani de buzunar cu toate că europenii şi americanii au renunţat de mult la ideea gustărilor de la ora 10.00 – există studii care demonstrează ineficienţa lor, mai ales când nu conţin vitaminele necesare învăţării şi creşterii.

Sunt tot mai mulţi (între ei şi copii, şi tineri) bolnavi de diabet, semnul clar al unei nutriţii anapoda, mulţi adulţi sunt cardiaci – şi aici contează calitatea vieţii, deci şi a alimentaţiei. Una peste alta, se poate spune fără să greşim că trăim prost din punctul de vedere al alimentării. Preferăm procesatele – salamurile sunt preferate, ceea ce este o prostie, doar nu ne hrănim cu gustul… Ar trebui să fim mult mai atenţi la ceea ce punem de masă ori la pachet, dacă ne pasă de viaţa noastră.  Ar trebui… dar câte facem din cele necesare?