Turneul ”Cartea de identitate”, şi la Brăila


*Întâlnire publică în 22 octombrie 2019, de la ora 16.00 la Muzeul Brăilei „Carol I” cu Nicu Alifantis, Silviu Angelescu, Mircia Dumitrescu * În 23 octombrie, echipa în aceeaşi formulă va fi la Galaţi

Turneul ”Cartea de identitate” ajunge marți, 22 octombrie 2019, la Brăila fiind a patra secvenţă. Proiectul ”Cartea de identitate”, sponsorizat de Loteria Română, constă în donație de carte realizată de APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România către zece comunităţi. De la ora 16.00, în sala ”Regele Ferdinand și Regina Maria” a Muzeului Brăilei ”Carol I” (Piața Traian nr.3) evenimentul public din turneul presupune şi o conferință susținută de cantautorul Nicu Alifantis, acad. Mircia Dumitrescu și prof. univ. dr. Silviu Angelescu, Moderator va fi Loreta Popa. Proiectul este iniţiat de scriitorul şi jurnalistul Dan Mircea Cipariu (http://www.agentiadecarte.ro). 

Turneul Cartea de identitate nu ar fi fost posibil fără sprijinul Loteriei Române. Donația de cărți pe care APLER o face către 10 biblioteci, însumând peste 1000 de titluri de la editurile membre ale asociației nu este doar un dar, este, în Anul Cărții, un îndemn spre lectură. Poezie, proză, teatru, studii culturale sau albume de artă, dicționare, iată ce conțin cele 1000 de titluri. Dar, într-o lume globalizantă și o Europă unită ele mai conțin ceva- identitatea artistică. Creația artistică de orice tip duce și un mesaj al originilor, al identității și diversității”, a declarat scriitorul Ioan Cristescu – președintele APLER, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române (MNLR) din Bucureşti (al cărui fondator este brăileanul Dumitru Panaistescu Perpessicius). 

În 23 octombrie 2019, a doua zi, echipa menţionată – în aceeaşi formulă – va fi la Galaţi, la sediul Bibliotecii Judeţene „V. A. Urechia” de la ora 16.00.

Prezentarea invitaţilor (realizată de organizatorii turneului)

Nicu Alifantis

 Nicu Alifantis, născut la 31 mai 1954, la Brăila, se trage dintr-o familie cu o frumoasă împletire de rădăcini grecești, aromâne și românești. Primul instrument la care a învățat să cânte a fost acordeonul. Debutul său a avut loc în 1973, la TVR, în emisiunea TeleTop. Intrarea sa în Cenaclul Flacăra nu a fost tocmai ușoară, câțiva dintre artiștii deja prezenți obiectând asupra stilului său care nu ar fi fost folk. Susținut de oameni ca Gelu Colceag, Tudor Gheorghe și de liderul cenaclului, Adrian Păunescu, își câștigă locul în grup, dar și respectul și prietenia colegilor. Nicu Alifantis este unul dintre cei mai prolifici compozitori de muzică de teatru, compunând coloana sonoră pentru peste 100 de piese și lucrând cu mari regizori români precum Alexandru Tocilescu, Sanda Manu, Silviu Purcărete, Cristian Hadji Culea, Gelu Colceag, Cătălina Buzoianu și mulți alții. Nu s-a limitat la a compune muzică de teatru, ci a și jucat mici roluri. A realizat, de asemenea, coloana sonoră pentru 17 filme. De-a lungul anilor, a fost recompensat pentru activitatea sa muzicală cu numeroase premii. Concertele lui Nicu Alifantis în Grădina MNLR au devenit deja tradiție, mai ales că artistul are o legătură de lungă durată și deosebit de strânsă cu poezia și cei călăuziți de inspirație, cu alte cuvinte, poeții. „Aveam deja câteva piese pe versurile lui când m-am întâlnit prima oară cu Nichita Stănescu, la ziua actorului Florin Zamfirescu. Atunci i-am aflat părerea despre ele. Am fost impresionat de faptul că era un om normal, prietenos, generos, amabil, foarte cald. Nichita era deosebit de normal. Asta m-a marcat; mai ales în noaptea în care s-a întâmplat să strige către mine: «Să smulgem fildeşii din Alifantis». Faptul că un munte uriaş cum era Nichita și-a întors privirea către mine mi s-a părut absolut remarcabil. A fost o întâmplare fericită că am scos un album pe versurile lui”, recunoaște artistul.

Silviu Angelescu s-a născut la 24 ianuarie 1945, în București.

Silviu Angelescu

Folclorist, etnolog, antropolog, teoretician literar, eseist şi prozator, eminent profesor al Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti. Studii: Facultatea de Filologie a Universității din București, între 1967 și 1972. Doctor în filologie, în 1983, cu o teză despre portretul literar. Profesor universitar la Catedra de Etnologie și Folclor, Facultatea de Litere a Universității București; a fost directorul Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române. Lucrări publicate (selectiv): Portretul literar, Editura Univers (1985) – Premiul „G. Călinescu” al Academiei Române pentru critică literară; Calpuzanii, Editura Cartea Românească (1988) – Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române; Mitul și literatura, Editura Cartex (1995), ediția a II-a, Editura Univers (1999); Legenda, Editura Cartex (1995).

Mircia Dumitrescu

Mircia Dumitrescu s-a născut la 3 iulie 1941, în satul Căscioarele, județul Ilfov, fiind fiul Bălaşei (născută Dospina) şi al lui Atanase Dumitrescu. Între anii 1955-1959 urmează ciclul gimnazial la Liceul „Ion Neculce” din Bucureşti. În perioada 1959-1965 urmează cursurile Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, la clasa Maestrului Vasile Kazar. Din 1965 până în 1978 este profesor de desen la Liceul Nr. 6 din Bucureşti, luându-şi definitivatul, în 1968, gradul II, în 1971, şi gradul I în 1975. În 1967, devine membru stagiar al Uniunii Artiştilor Plastici din România şi, în 1969, membru definitiv. În 2006, devine membru al Uniunii Gravorilor şi Litografilor Maghiari din Budapesta, Ungaria. Între anii 1975-1990 este secretar al secţiei de grafică al U.A.P. din România. Din anul 1979 până în anul 1989 – desenator artistic la editura Sport-Turism din Bucureşti. Din 1990 – lector universitar la Academia de Artă din Bucureşti, catedra de grafică. Din anul 2011 – profesor universitar titular. În anul 2005, devine doctor în arte vizuale, cu lucrarea „Invenţia oculocentrică sau ispitirea Sfântului Antonie”. În perioada 1990-2008, este şeful catedrei de grafică. În anul 2005, colaborează cu Academia Română și Fundația Națională pentru Știință și Artă la proiectul lansat de academicianul Eugen Simion pentru salvarea manuscriselor eminesciene, proiect iniţiat de Iorga, Perpessicius, G. Călinescu şi Noica. Propune pentru reeditarea acestora o formulă inovatoare de tipărire, prin care reproducerea manuscriselor lui Mihai E minescu devine, în sfârşit, posibilă, instituind un reper cultural prezervat viitorilor cercetători şi colecţionari. În luna aprilie 2013 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, secţia Arte, Arhitectură şi Audiovizual.

** *  ”Cartea de identitate” este un program cultural-artistic, educativ, social și comunitar prin intermediul căruia comunitățile din 10 orașe ale României au un acces la resurse și opere culturale, artistice și identitare, de patrimoniu cultural național și din categoria operelor fundamentale. Partenerul turneului ”Cartea de identitate” este asociația Euro CulturArt. Bibliotecile publice din cele 10 orașe ale programului – Craiova, București, Bacău, Brăila, Timișoara, Galați, Arad, Dumbrăveni din Suceava, Buftea și Odorheiul Secuiesc – primesc în dar peste 1000 de cărți din categoria operelor fundamentale, volume publicate de Fundația Națională pentru Știință și Artă a Academiei Române – FNSA, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Tracus Arte și alte edituri membre APLER. 

Lasă un comentariu

Niciun comentariu până acum.

Comments RSS TrackBack Identifier URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.