2020 Erasmus+: peste 3 miliarde euro pentru tinerii europeni ca să studieze în UE

*Bugetul este în creştere cu 12 la sută faţă de 2019 * Se vor creea şi 35000 oportunităţi pentru studenţii şi personalul african * Se acordă atenţie universităţilor, dar şi educaţiei pentru adulţi

   Mai multe oportunități se oferă tinerilor europeni pentru a studia, a se pregăti sau câștiga experiență profesională în străinătate prin intermediul pentru programul Erasmus+ deoarece Comisia Europeană anunţă (în 5 noiembrie 2019, când s-a publicat «Ghidul programului Erasmus+» *în toate limbile oficiale ale UE) că solicitarea de propuneri pe anul 2020 este mai mare. Astfel, pentru 2020 – ultimul an al actualului program al Uniunii Europene pentru mobilitate și cooperare în educație, formare, tineret și sport – bugetul estimat de peste 3 miliarde euro, în creștere cu 12% față de cel din 2019. Ca parte a solicitărilor de propuneri pentru anul 2020, Comisia va lansa un al doilea pilot pentru ,,Inițiativa privind Universitățile Europene”.  Orice instituție publică sau privată – ce activează în domeniile educației, tineretului, formării și sportului – poate solicita finanțare în această rundă de propuneri. În plus, pot aplica grupuri de tineri active în domenii pentru tineret, dar care nu sunt constituite oficial drept organizații de tineret. De asemenea, la nivelul UE se vor creea 35.000 de oportunități astfel încât studenții și personalul african să poată participa în program prin intermediul Alianței Africa-Europa pentru investiții și locuri de muncă durabile.

Tibor Navracsics – comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport: ,,Sunt foarte mulțumit că în 2020 Uniunea Europeană va investi peste 3 miliarde de euro în programul Erasmus+. Ne va permite să creăm mai multe oportunități pentru tinerii europeni să studieze sau să se pregătească în străinătate, permițându-le să învețe și să-și dezvolte o identitate europeană. În plus, ne va ajuta să promovăm Inițiativa privind Universitățile Europene, prin continuarea investiției noastre în spațiul educațional european. Sunt mândru să văd că instituțiile de învățământ superior formează noi alianțe puternice, deschizând calea pentru universitățile viitorului, care funcționează în beneficiul studenților, a personalului și a societății europene„.

Marianne Thyssen comisarul european pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă: „Noile oportunități de finanțare Erasmus pentru sectorul educațional și al formării profesionale vor consolida Comunitatea Educației și Formării Profesionale; creând o punte de legătură între sectoare, regiuni și țări. Consolidarea ErasmusPro va stabiliza aceste legături, oferind în același timp mai multe oportunități pentru educație și formare profesională”.

*Ghidul furnizează solicitanților detalii despre toate oportunitățile puse la dispoziție în învățământul superior, în educația vocațională și formare profesională, în educația școlară și educația adulților, dar și în domeniile tineretului și sportului din cadrul programului Erasmus + în 2020.

Universități europene

            Primele 17 universități europene au fost selectate în iunie 2019 și sunt în curs de a-și începe activitățile. A doua solicitare de propuneri lansată acum pleacă de la această primă fază de testare. Inițiativa va fi tema principală a unui eveniment al Comisiei Europene din 7 noiembrie 2019, unde toate universitățile europene selectate până acum se vor reuni pentru prima dată pentru a face schimb de informații și pentru a discuta cu studenții, rectorii și ministerele responsabile pentru învățământul superior despre următorii pași. Și alte universități vor fi reprezentate la dezbaterile despre viitorul învățământului superior în Europa.

Educație, formare profesională și învățare pentru adulți

           Acesta va fi al treilea an al Parteneriatelor de schimb interșcolar – o acțiune Erasmus + care oferă oportunități școlilor din Europa de a face schimburi de experiență (elevi și profesori). În ultimii doi ani, au participat peste 15.000 școli, iar în 2020, alte 9.000 școli vor beneficia de această oportunitate. În educația și formarea profesională, investițiile se concentrează pe ErasmusPro – oportunități pentru studenți și ucenici de a petrece între trei luni și un an în străinătate, dezvoltându-și competențele profesionale și lingvistice. De la lansarea sa în 2018, ErasmusPro a reușit să crească interesul pentru plasamentele pe termen lung în educația vocațională și formare și a sprijinit anual peste 12.000 de cursanți.  Sprijinul va contribui, de asemenea, la înființarea Centrelor de Excelență transnaționale pentru educație vocațională și formare profesională, integrate în strategiile de dezvoltare locale și regionale. Centrele vor colabora cu alte sectoare de educație și formare, cu mediul de afaceri și comunitatea științifică pentru a dezvolta o programă de înaltă calitate axată pe abilități sectoriale. În sectorul instruirii adulților, sprijinul financiar va contribui la înființarea sau consolidarea rețelelor regionale sau naționale ale furnizorilor de programe de educație pentru adulți, astfel încât aceștia să poată oferi un număr crescut de proiecte de calitate pentru următorul program Erasmus.

Nouă rundă DiscoverEU – pentru tineri, care pot călători gratuit prin Europa

*Înscrierile în a IV-a rundă au loc până în 28 noiembrie 2019, ora 12:00 (CET) * Tinerii selectaţi pot călători cel mult 30 de zile, între 1 aprilie 2020 și 31 octombrie 2020 * De la lansarea DiscoverEU, în iunie 2018, aproape 50.000 (din România – 2.000) de tineri au primit permise de călătorie

    Tinerii din ţările membre UE se pot înscrie în a patra rundă a programului DiscoverEU care a început joi, 7 noiembrie 2019, ora 12:00 (CET) și încheie joi, 28 noiembrie 2019, ora 12:00 (CET). Tibor Navracsics – comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport: „De peste un an și jumătate, DiscoverUE oferă noi posibilități tinerilor din Europa de a-și descoperi continentul. Sunt foarte mulțumit să constat entuziasmul cu care au răspuns tinerii, care formează o adevărată comunitate împreună cu tovarășii lor de călătorie și cu alții. Invit tinerii din fiecare regiune a Europei să profite de această șansă de a experimenta libertatea de mișcare în Uniune, de a-și dezvolta aptitudini importante, de a descoperi bogatul nostru patrimoniu cultural și de a-și face noi prieteniˮ. Înscrierea se face la https://europa.eu/youth/discovereu/apply_ro

Pentru a fi eligibil, beneficiarii trebuie

  • să fie născuţi între 1 ianuarie 2001 (inclusiv) și 31 decembrie 2001 (inclusiv);
  • să aibă cetățenia uneia din țările membre în Uniunea Europeană la data luării deciziei de atribuire;
  • să completeze corect formularul de înscriere online, indicând numărul cărții de identitate sau al pașaportului.

Cei care suferă de un handicap sau de probleme de sănătate care le îngreunează călătoria, voe primi asistență și sprijin. După aceea, trebuie să răspundă la un quiz (cu excepția cazului în care s-a înscris ca membru al unui grup). Dacă e selectat, tânărul poate călători gartuit prin UE pe o perioadă de cel puțin 1 zi și cel mult 30 de zile, între 1 aprilie 2020 și 31 octombrie 2020.

        Persoanele interesate de inițiativa DiscoverUE pot participa, de asemenea, la o serie de întâlniri și evenimente în timpul călătoriei și pot primi un jurnal de călătorie pentru a-și nota experiențele. În fiecare an, activitățile DiscoverEU sunt organizate în jurul unei teme specifice legate de prioritățile Uniunii Europene. Tema pentru 2019 este „Să învățăm despre Europa”, iar tema pentru 2020 va fi „O Europă verde și durabilă”.

** * Comisia Europeană a lansat inițiativa DiscoverEU (ce oferă şansa descoperirii Europei prin intermediul unor experiențe inedite, călătoria fiind în special cu trenul – există și excepții pentru a permite participarea tinerilor care locuiesc pe insule sau în zone îndepărtate) în iunie 2018, în urma unei propuneri a Parlamentului European pentru o acțiune pregătitoare cu un buget inițial de 12 milioane EUR; bugetul pentru 2019 este de 16 milioane euro, iar bugetul estimat pentru 2020 este de 25 de milioane euro. DiscoverEU reunește mii de tineri, care formează o adevărată comunitate în întreaga Europă. Participanți care nu se cunoșteau până atunci au intrat în contact pe platformele de comunicare socială, au făcut schimb de informații sau au oferit sfaturi privind atracțiile locale, au format grupuri pentru a călători dintr-un oraș în altul sau au locuit acasă la alți participanți. De la lansarea DiscoverEU, în iunie 2018, aproape 50.000 de tineri au primit permise de călătorie. Din România, aproape 2.000 de tineri au primit permise de călătorie.

Principalele motive pentru a vota Klaus Iohannis – Președinte

*În următorii 5 ani, președintele Klaus Iohannis va construi ”România normală”, alături de Guvernul PNL

În primul mandat de președinte al României, Klaus Iohannis (https://iohannis.ro) a blocat capturarea României de către PSD, punând bazele ”României normale”. În următorii 5 ani, președintele Klaus Iohannis va construi ”România normală”, alături de Guvernul PNL.

Klaus Iohannis are experiența necesară și stie ce are de făcut pentru a fi un președinte care să reprezinte eficient interesele românilor. Șeful statului a dovedit în primul mandat că are capacitatea de a ține România pe drumul drept, chiar și în condiții vitrege.

Imediat după alegerile din 2016, PSD a început războiul cu România, pregătind ordonanța 13 privind amnistia și grațierea, prin care ar fi fost salvați mai mulți inculpați, inclusiv Liviu Dragnea, acuzat de abuz în serviciu. Klaus Iohannis a câștigat o primă bătălie, alături de români. Pe baza Constituției, șeful statului a mers la ședința Executivului și a vorbit despre cei „doi elefanți”, solicitând ca cele două acte normative să nu fie adoptate. PSD a aprobat ordonanța într-o altă ședință de guvern, de data aceasta ținând secret faptul că subiectul era pe ordinea de zi. Președintele Klaus Iohannis a ieșit în stradă, alături de sute de mii de români indignați, iar Guvernul PSD a abrogat ordonanța 13. Au urmat alte bătălii, pentru a proteja legislația anti-corupție, atacată de PSD pe toate fronturile, fie că vorbim de legile justiției, Codul Penal, Codul de procedură penală sau de legea ANI.

Blocarea legilor în favoarea infractorilor

        Klaus Iohannis a fost președintele care a folosit, cel mai des, atribuțiile constituționale de a superviza corectitudinea unor acte normative. Constituția îi oferă președintelui dreptul să ceară reexaminarea unor legi și Klaus Iohannis și-a exercitat această atribuție de 85 de ori, mai mult decât în mandatul anterior al fostului președinte. Președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională (CCR) în legătură cu  75 de acte normative, aprobate de majoritatea parlamentară. 52 din sesizări au fost admise. Anterior, fostul președinte Traian Băsescu a avut, în 10 ani de mandat, 32 de sesizări ale CCR, dintre care 18 respinse și 14 admise.

Președintele Klaus Iohannis a sesizat, alături de PNL, Comisia de la Veneția în privința modificărilor aduse Legilor justiției și Codurilor penale.  Președintele Klaus Iohannis, a convocat, potrivit atribuțiilor constituționale,  Referendumul din 26 mai 2019, pentru interzicerea amnistiei și grațierii, a modificărilor aduse prin ordonanțe legislației din justiție și a legilor penale și introducerea posibilității sesizării CCR și de alte instituții decât Avocatul Poporului. Peste 6 milioane de români au răspuns afirmativ la întrebările președintelui și, ca un prim efect, la propunerea PNL, Parlamentul a respins legea amnistiei și grațierii, pe care PSD o ținea la sertar.

România normală

          Rezultatelele de la euroalegeri și de la referendum au dus la pierderea majorității de către PSD. Parlamentul a aprobat moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă, iar Klaus Iohannis l-a putut desemna premier pe Ludovic Orban, inaugurând un parteneriat cu Guvernul pentru construirea ”României normale”.  Klaus Iohannis este preocupat și de drepturile românilor din afara granițelor. A solicitat și a obținut reforma sistemului electoral pentru a permite votul românilor din străinătate, fără cozi și alte umilințe la care au fost supuși cetățenii români de guvernările PSD. Noua legislație prevede simplificarea votului prin corespondență, program de vot extins pe trei zile, înființarea de noi secții, menținerea programului de vot și după ora 21 în cazul în care sunt cozi la vot.

În al doilea mandat, Klaus Iohannis își propune să continue pe bazele puse deja în primul mandat. De data aceasta, în parteneriat cu Guvernul PNL. Un amplu proces de audit al instituţiilor din sfera administraţiei publice este indispensabil pentru reconstrucţia credibilităţii și modernizarea instituţiilor publice.

Lupta împotriva corupţiei trebuie să continue. Susținem independența justiției, promovăm profesionalismul, corectitudinea și integritatea funcției publice, se afirmă în programul președintelui Klaus Iohannis.  Revizuirea legilor din domeniul justiţiei este obligatorie pentru a se elimina intervenţiile nocive din ultimii trei ani. Aceste acte normative trebuie să fie puse în acord cu avizele Comisiei de la Veneţia, ale Consiliilor Consultative ale Judecătorilor și Procurorilor Europeni, precum și cu rapoartele Comisiei Europene și GRECO.

Pentru ca actul de justiţie să fie unul de calitate, profesioniștii direct implicaţi trebuie să beneficieze de toate condiţiile necesare, de la infrastructura instanţelor și parchetelor, a poliţiei judiciare, până la aspecte care ţin de claritatea și de predictibilitatea legislaţiei.

România normală este o țară în care primează legea și unde demnitatea umană este respectată. O țară unde nu sunt eliberați zeci de mii de infractori înainte de termen și unde nu se intenționează eliberarea marilor corupți. Una dintre prioritățile noului Guvern PNL este abrogarea Legii recursului compensatoriu, care a făcut posibile aceste eliberări înainte de termen.

** * PNL îl sprijină în campania electorală pe preşedintele României Klaus Iohannis pentru a fi reales în al doilea mandat la conducerea ţării.