Deținuți politici, premiu, literatură

*Asociația Echalier-Pirleazu’ oferă, începând din acest an, Premiul testamentar pentru experiment literar ”Gheorghe Iova” – Textuare * Suma de bani reprezintă pensia lunară primită de plasticianul Cătălin Guguianu de la Asociația Foștilor Deținuți Politici * Primul laureat este poetul Răzvan Țupa

Pensia plasticianului Cătălin Guguianu primită de la Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, pentru trei ani de domiciliu forţat, a devenit din acest an Premiul testamentar pentru experiment literar ”Gheorghe Iova” – Textuare. Cătălin Guguianu a înființat, la Paris, asociația culturală Echalier-Pirleazu’ și evenimentul a fost susținut de acest ONG.

Răzvan Țupa, poet

Primul laureat este poetul Răzvan Ţupa (foto preluare de la banatulazi.ro). Evenimentul a coincis cu finisajul (https://mnlr.ro/finisajul-expozitiei-iovadis-70va/) expoziției comemorative Gheorghe Iova de la Muzeul Național al Literaturii Române din București. Premiul este o diplomă-stampă numerică, creație a artiștilor plastici Cătălin Guguianu sș Valerie Touzet și suma 1801 lei, respectiv valoarea pensiei lunare a lui Cătălin Guguianu, de la Asociația Foștilor Detinuți Politici.

Răzvan Țupa: „Cred că este primul premiu oferit pentru o nereușită. Ne-am dorit să lansăm o distincție pentru experiment în literaturî în direcția inițiată de Gheorghe Iova în perioada în care acordă acest tip de premiu din partea Asociatiei Scriitorilor Profesioniști. Toate discuțiile pentru stabilirea juriului cu scriitori interesați și activi azi în zona experimentală a literaturii au fost întâmpinate cu răspunsul „păi, dacă sunt în juriu eu nu mai pot să iau premiu”, explicit sau sugerat. Am vrut să renunț dar Doina Iova, soția scriitorului, a propus această formulă de premiu testamentar. Astfel că premiul a ajuns la mine ca o obligație de a institui de-a lungul anului care urmează un sistem prin care nominalizații să fie cei care votează câștigătorul premiului pentru experiment în literatura 2021. Până la urmă, Premiul „Gheorghe Iova” textuare este, în primul an, un experiment în literatură„.

** * Expozitia „IOVAdis 70VA” a fost deschisă între ziua care marchează data de naștere reală a lui Gheorghe Iova și data de naștere declarată în acte pentru scriitor. Douăzeci și una de zile au reprezentat spațiul deschis pentru dialogul inițiat de grupul celor nouă artiști plastici. Cuvintele și materiile plastice au constituit topologia activă a acestui eveniment.

** * Răzvan Cosmin Tupa (născut la Brăila în 1975) a publicat poeme în „fetis” (2001, 2003), „corpuri romanesti” (2005), „poetic. cerul din delft” (2011) și „Poeticile cotidianului de la seri de literatură în mișcare la Republica Poetică” (2015), monografie. A participat la festivaluri, ateliere si lecturi de poezie in Bucuresti, Brasov, Constanta, Timisoara, Cluj Napoca, Sibiu, Buzau si in strainatate (Berlin, Bratislava, Budapesta, Chisinau, New York, Paris, Praga, Roma, Rotterdam, Stockholm, Tel Aviv si Zagreb). Scrie pe poetic.ro si este reporter al agentiei Mediafax.

** * Gheorghe Iova (29 ianuarie 1950 – 29 iunie 2019) a fost cel mai radical textualist underground al „generatiei 80”. S-a nascut pe 8 ianuarie 1950 la Sahateni, judetul Buzau, dar a fost declarat in acte, pe 29 ianuarie. Un unchi al sau, fizician, l-a atras catre stiintele exacte; a facut totusi Literele in perioada maximei destinderi poststaliniste, alcatuind, alaturi de prietenii Mircea Nedelciu, Gh. Craciun, Gh. Ene, Emil Paraschivoiu, Ioan Flora, gruparea neo-avangardista si experimentala „Noii”. Boem si marginal, avizat in materie de textualism german (Helmus Heisenbutell) si francez (Tel Quel), wittgensteinian de cursa lunga si pasionat al filosofiei limbajului, a fost un anarhist subversiv pur sange; a incercat sa dejoace conventiile textului literar si ale „textului social”, situandu-se ex-centric atat fata de canoanele literare cat si fata de canoanele socialismului real. A lucrat, decenii de-a randul, ca liber profesionist si a fost (inainte de orice) liderul informal, maestrul din umbra al optzecismului teoretic. Un „om din subterana” care a iesit rar la suprafata – bunaoara, in antologiile de grup „Desant `83” si „9 poeti” (inainte de 1989). Abia in 1992 a debutat cu volumul experimental „Texteiova” (1992) recupereaza scrieri vechi (uneori) de cateva decenii, ca si seminalul, definitoriul „Actiunea textuala”. Va simula, mai tarziu, romanul („De cati oameni e nevoie pentru sfarsitul lumii”) si poezia, in carti de fapt inclasabile, unde cuvintele de ordine sunt „textul” si „textuarea”. Pe rand, scrierile sale au fost solicitate pentru antologiile dedicate generatiei 80 si generatiei 90 din literatura romana, fiind citate ca modele de vitalitate si de autori debutati dupa 2000. A primit premiul Frontiera Poesis, pentru „Cartea de poezie a anului”, pentru volumul „1973. Sintaxa libertatii de a spune”, editura Axa, 1998. In 2000 a fost distins cu premiul Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania pentru roman, pentru „De cati oameni e nevoie pentru sfarsitul lumii”, publicat la editura Paralela 45, in 1999. Pentru anul 1999 a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania pentru eseu, pentru volumul „Actiunea textuala. Bunul simt vizionar” apărut la Paralela 45.

** * Asociația Echalier-Pirleazu’ a fost înființată, la Paris, de artistul plastic Cătălin Guguianu (mai multe la http://www.catalin-arts.com). Se defineste ca „metafora a metisajului cultural, a mixitatii de genuri; este pasajul dintre doua lumi distincte, Est si Vest, trecutul si prezentul, inaltul si abisul.”Pirleazu'” isi propune, de asemenea, sa fie o platforma de idei si dezbateri, asupra artei si tendintelor culturale contemporane.