Ședință cu scandal în Consiliul Județean Brăila. Liberalii au ieșit din plen

*Toți consilierii PNL, la fel, și Viorel Botea de la PMP, au părăsit sala la subiectul referitor la creșterea prețului apei în județ, urmare a unui proiect cu finanțare europeană * Alexandru Dănăilă-Zaharia, liderul PNL Brăila, a subliniat că în patru ani prețul apei se va dubla dacă se urmează planul propus de social-democrați 

((UP DATE. Am descoperit detaliile lipsă… proiectul e încă în lucru. Încă nu a fost depus… urmează. Am notat detalii la https://brailachirei.wordpress.com/2020/02/15/braila-vrea-proiect-european-pentru-reteaua-de-apa-canal-chiar-e-nevoie-de-el/))

Ședința de plen de la Consiliul Județean (CJ) Brăila din 13 februarie 2020 (ordinea de zi, cu toate proiectele de hotărâri propuse, la ORDINE de zi FEBRUARIE 2020 (1) – click pe documentul în format DOCX pentru detalii) a avut cel puțin un punct fierbinte, după care consilierii de la PNL dar și Viorel Botea, PMP, au păsăsit sala, moment în care se supunea la vot creșterea prețului per metru cub de apă furnizat prin intermediul Companiei de Utilități Publice ”Dunărea” Brăila. Subiectul a intervenit ca urmare a proiectului de hotărâre privind derularea Proiectului Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apa și Apă Uzată din județul Brăila.

Francisk Iulian Chiriac – președintele CJ – a precizat, după ce deja toată lumea se inflamase, că proiectul în valoare de 240 milioane euro riscă să nu poată fi dus la bun sfârșit (N. red. Oare de ce? a fost trecut acolo un preț al apei fără un studiu prealabil, fără ca oamenii să fie înștiințați?) mai ales că alte primării din județ au votat creșterea de preț la apă.

Consilierii liberali Ovidiu Nechita și Alexandru Dănăilă-Zaharia (președintele PNl Brăila) au luat cuvântul și au susținut că solicitarea de creștere a prețului este nefondată și neavenită. ”Astăzi plătim 4,8 lei pe metru cub de apă și peste patru ani vom plăti 7,6 lei pe metru cub. Bravo PSD…” – Ovidiu Nechita. ”Efectul acestor investiții, pe care dvs, cei care conduceți acum CJ, spuneți că le faceți… va fi că – în următorii patru ani – se va dubla prețul apei” – a afirmat Alexandru Dănăilă-Zaharia, enervat că în documentele de la mapa consilierilor nu au fost menționate cifrele discutate la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ”Dunărea” (condusă de Didina Stănescu; nu a răspuns la criticile liberale, nu a explicat nici de ce se cere creșterea prețului apei, a spus doar că e o creștere graduală și că în primul an ae ar fi doar de 40 de bani), structură asociativă din care fac parte doar primarul municipiului și președintele CJ.

Și dacă consilierii județeni liberali, cum am precizat, au ieșit din ședință și nu au votat proiectul de hotărâre, le fel făcând și Viorel Botea de la PMP, ceilalți consilieri au votat cum li s-a cerut. Inclusiv colegul lui Botea din PMP, Ionel Adetu.

N.red. Am căutat pe net unde ar putea fi postat, în detalii, acest proiect, să aflăm exact ce se va dezvolta și cum… din finanțarea europeană la care făcea referire Chiriac. Nu l-am găsit. E doar menționat, într-o notită pe site-ul ADI Dunărea, după o ședință AGA. Acolo se face referire doar la un studiu de fezabilitate și la indicatori tehnico-economici… repet, sunt doar referiri. În momentul când îl găsim, postăm detalii… poate vom înțelege mai mult despre acest proiect! Deocamdată, mai mulți brăieni din județ beau apă din puțuri și fântâni decât cei care beau apă de la robinet. Și tot așa… canalizarea e ceva mai degrabă fictiv (sau pe hârtie) prin județ. De ce? Întrebăm și noi, așa… după 30 de ani de la decembrie 1989…

Weekendul filmului cehoslovac, la Brăila

*În 14 – 16 februarie 2020 * Ofertă Cinefeel & Centrul Cultural Ceh & Centrul de Creație 

    Centrul Ceh (Czech Centre Bucharest), Cinefeel și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (Centrul de Creație) Brăila invită iubitorii celei de-a țaptea arte la patru priuiecții deosebite, din cinematografia cehoslovacă, în perioada 14 – 16 februarie 2020. Intrarea este liberă – în limita locurilor. Spațiul de proiecții: Cinefeel (Cinematograful de artă – Piața Traian nr. 2. etajul 1, în fosta sală Pro Arte a Centrului de Creație).

Vineri, 14 februarie ora 18:30
”Balul pompierilor”, regia Miloš Forman. 1967. 71 min. Filmul „Balul pompierilor” este ultimul regizat de celebrul Miloš Forman, înainte de a părăsi țara. Filmul a fost interzis după ce a rulat o scurtă perioadă, fiind o satiră evidentă la adresa sistemului politic. Nominalizat pentru cel mai bun film străin la Premiile Oscar în 1969.

Sâmbătă, 15 februarie ora 17:00
”Trenuri bine păzite”, regia Jiří Menzel. 1966. 96 min. Acțiunea se petrece într-o gară izolată din Cehoslovacia ocupată de germani, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și urmărește maturizarea adolescentului timid pe nume Miloš, proaspăt angajat al gării. Grija cea mai mare a tânărului, în ciuda turbulențelor create de război și a furiei reprimate a oamenilor din jurul său, este să scape de virginitate. Premii: Premiul Oscar pentru cel mai bun film strain, nominalizat la Globul de Aur pentru cel mai bun film străin

Sâmbătă, 15 februarie ora 19:00
”Margarete”, r.egia Věra Chytilová. 1966. 76 min.) Două tinere încearcă să înţeleagă sensul lumii şi al vieţii lor prin cele mai extravagante mijloace. „Margarete” a fost descris de critică drept „una dintre cele mai uimitoare realizări stilistice şi psihedelice ale anilor `60” şi posibil „cel mai radical film al deceniului, atât ideologic, cât şi formal”. Un film emblematic pentru avangarda cehoslovacă, acesta este o comedie neagră construită în buna tradiție a dadaismului. Îmbrăcate în costume negre ți machiate strident cu aceeași culoare, Marie și Marie fac tot posibilul să intre în bucluc. Înscenează cine cu bărbați bogați și bătrâni, mănâncă și beau, iar apoi se fac pierdute într-o manieră tipică filmelor lui Chaplin. În epocă, filmul a fost interzis, iar regizoarei Vera Chytilová i-a fost interzis să mai facă filme timp de 10 ani.

Duminică, 16 februarie ora 18.00
”Sătucul meu drag”, regia Jiří Menzel. 1985. 100 min. Inima comunității este o cooperativă agricolă. Pavek este șoferul de camion al fermei și, de asemenea, partenerul-protector al lui Otik, care are tendința să dea greș și când vine vorba de lucruri simple. Ca toți ceilalți săteni, Pavek a avut grijă de blândul Otik, asumându-și responsabilitatea pentru greșelile lui, dar în ultimele săptămâni situația a devenit intolerabilă și cere să lucreze cu un nou coleg. Cu toate acestea, pe măsură ce Otik se pregătește să fie relocat la Praga, unde poate începe o viață nouă, independentă, observăm că toate firele narative duc la aceeași concluzie: oamenii satului își dau seama că depind unul de altul mult mai mult decât ar fi crezut, iar Otik a fost întotdeauna „lipiciul” care a ținut comunitatea împreună.

”Florin și prietenii”, folk la Școala Populară ”Vespasian Lungu”

*Evenimentul, din seara de 14 februarie 2020, are loc cu prilejul Zilei Îndrăgostiților * La sediul instituției de la ora 18.00 * Intrare liberă

      Elevi și foști elevi ai Școlii Populare ”Vespasian Lungu”, dar și alți invitați, fac parte din programul evenimentului ”Florin și prietenii” coordonat de Florin Lazăr – profesor de chitară la instituția menționată.

Seara de folk are loc vineri, 14 februarie 2020, începând cu ora 18.00 la sediul Școlii Populare, în sala de festivități. Este a IV-a ediţie, Valentine’s Day Special.

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Nota red. Pe afiș apar nume și de prieteni ai noștri, cum sunt Ionuț și Cristian Piron. Mihnea Poitașu, Andrada Robea – pe care i-am premiat la Festivalul concurs ”Seară de Mai” organizat de Casa de Cultură a municipiului Brăila și Asociația Clubul de turism ”Proilavia”, dar și trupa Chroma Project în care cântă Mircea Cărbunaru.

Legea scutirii de impozit pentru jurnaliști: imorală; poate finanța propaganda politică

*Avertismentul vine de la ActiveWatch, asociația care trimite astăzi o scrisoare deschisă președintelui Iohannis în care îi cere să nu promulge legea (propusă de social-democrați mai demult, dar introdusă și votată abia acum) * Ne raliem acestei doleanțe întrucât legea este discriminatorie și, în plus, induce ideea (deja s-a vehiculat în spațiul public…) că unii jurnaliști ar putea să facă și concesii în profesie în favoarea unora dintre cei care au propus legea

Pe data de 11 februarie 2020, Camera Deputaților a votat un proiect de lege care contribuie la compromiterea profesiei de jurnalist. Proiectul de Lege PL-x 270/ 2019 pentru completarea Legii nr. 227/ 2015 privind Codul fiscal propune scutirea jurnaliștilor de plata impozitului pe veniturile din salarii și drepturi de autor.

Situația, plus luarea de poziție a unor jurnaliști cunoscuți (între ei, Cosmin Prelipceanu de la Digi tv care a spus în emisunea sa de știri că el vrea să plătească impozit) care și-au experimat idignarea, l-a determinat pe Mircea Toma și echipa de la ActivWatch (https://www.facebook.com/ActiveWatch/) să ia atitudine. Așa s-a ajuns la următoarea csrisoare.

Domnule Președinte,

vă solicităm să nu promulgați această lege și să solicitați Parlamentului reexaminarea ei. Proiectul a fost inițiat în baza unei expuneri de motive care nu oferă nicio informație de substanță. O colecție de figuri de stil îmbracă propoziția pe care se sprijină întregul document: “mass-media din România se află într-o situație economică foarte dificilă”. Niciun argument empiric nu sprijină această concluzie. Soluția propusă pentru salvarea mass-media – de asemenea, în absența oricăror date care să o susțină – este scutirea de la plata impozitelor a două categorii profesionale: jurnaliștii și, respectiv, tehnicienii în radiodifuziune și televiziune. În primul din cele două articole ale Legii este redefinită profesia de jurnalist, într-un mod care prezintă suficiente ambiguități pentru a fi considerat o invitație la abuz. Pe traseul parlamentar, proiectul de lege a fost avizat negativ de guvern și de toate comisiile parlamentare în care a fost dezbatut. Ajuns în plenul Camerei Deputaților (camera decizională), proiectul a fost întors în Comisia pentru buget, finanțe și bănci. Aici, aceiași deputați care îl respinseseră la prima dezbatere, la a doua încercare, i-au acordat, în unanimitate, aviz pozitiv.

Dincolo de argumentele invocate pentru respingerea Legii în diferitele instanțe de pe acest circuit parlamentar, argumente pe care le considerăm juste, adăugăm următoarele: 1). Legea este imorală; ea include jurnaliștii în familia profesiilor beneficiare ale unui tratament preferențial. Această condiție de “speciali” este de natură a altera imaginea publică a profesiei, imagine aflată deja în declin sever; 2). Legea îi pune pe ziariști într-o poziție de conflict de interese. Condiția de privilegiat poate să genereze, pe de o parte, autocenzură iar pe de altă parte, poate să altereze credibilitatea jurnalistului pus în situația de a investiga sau comenta condiția de privilegiați a altor categorii de persoane. Vă invităm să vă imaginați cum ar fi arătat dezbaterea din mass-media, în măsura în care ar mai fi existat, despre pensiile speciale, dacă această lege ar fi fost deja în vigoare; 3). Declinul vertiginos al încrederii în mass-media este interpretat de specialiști ca fiind cauzat de calitatea îndoielnică a actului jurnalistic, de “angajarea partizană și de discursul violent al unor redacții” care a dominat discursul din media în ultimul an. Sunt binecunoscute performanțele unor instituții mass-media ai căror angajați fac propagandă politică nu jurnalism. Or, Legea scutirii de impozit nu face nicio diferență între jurnaliștii care își respectă meseria și cei care o trădează. Cu alte cuvinte, în mass-media din România, raportul dintre minciună și adevăr, dintre propagandă și jurnalism va rămâne neschimbat, iar declinul de credibilitate al presei nu se va reduce în ciuda eventualului confort economic generat de Lege; 4). Promovarea acestei Legi în pragul unui an electoral care se anunță a fi extrem de tensionat poate să stârnească suspiciuni privind un eventual troc între instituții media și politicieni. Pe de o parte, inițiatorii legii aparțin unor partide care, împreună, constituie majoritatea parlamentară. În piața media, între televiziunile de știri – cele care sunt relevante în dezbaterea politică – , există două canale ale căror audiențe cumulate sunt estimate de ultimele măsurători ca fiind de 840.000 de telespectori, mai mult decât dublul audienței cumulate a celorlalte televiziuni de știri (378.000 telespectori). Cele două canale care domină audiența sunt principalele cutii de rezonanță pentru partidele care domină Parlamentul. Așa cum a fost croită Legea, este vizibil că autorii au avut în vedere în primul rând mass-media audiovizuală, pentru că pe lângă jurnaliști, de scutirea de impozit beneficiază și masa de tehnicieni care, în cazul mass-media online – fosta presă scrisă, platformele independente etc. – nu există. Scutirea de 10% devine, așadar, un combustibil bugetar suplimentar consistent în primul rând pentru televiziunile mari, cu mulți angajați, iar între acestea, celor mai puternice li se oferă posibilitatea să-și consolideze poziția dominantă. Dacă aceste premise sunt corecte, Legea poate să contribuie la accentuarea unui dezechilibru existent deja în spațiul comunicării politice audiovizuale. În ciuda dimensiunii sale, considerăm acest ultim argument ca fiind doar unul de conjunctură. Principalul motiv rămâne cel de la primul punct: faptul că jurnalistul este forțat să apară public ca fiind beneficiarul imoral al unor privilegii. De altfel, există deja ziariști care au declarat că vor refuza să folosească acest privilegiu și vor continua să își plătească impozitele la fel ca orice cetățean și care v-au cerut să nu promulgați legea. Ne exprimăm speranța că veți decide să protejați jurnaliștii din România, atâția câți mai există ei cu adevărat, de această degradantă inițiativă legislativă și să cereți Parlamentului să reexamineze legea.

ActiveWatch

Contact: Mircea Toma mircea@activewatch.ro