Premiile senatului UNITER și nominalizările pentru Gala UNITER 2020

*Premiile Senatului: FNT, Rodica Mandache, Mircea Rusu, Dragoș Galgoțiu, Constantin Ciubotariu, Mya Liontescu

  Tradițional, Uniunea Națională a Teatrală UNITER (https://www.uniter.ro/) oferă, prin votul Senatul UNITER, în Gala Premiilor UNITER (care va avea loc în luna martie) mai multe premii. Acestea au fost stabilite pe baza propunerilor primite din partea teatrelor şi a propunerilor membrilor Senatului UNITER, în şedinţa din 24 februarie 2020.

Premiul de Excelență: FESTIVALUL NAȚIONAL DE TEATRU (FNT) pentru calitatea excepţională a ultimelor șase ediții

Premiul pentru întreaga activitate actriță: RODICA MANDACHE

Premiul pentru întreaga activitate actor: MIRCEA RUSU

Premiul pentru întreaga activitate regie: DRAGOȘ GALGOȚIU

Premiul pentru întreaga activitate scenografie: CONSTANTIN CIUBOTARIU

Premiul pentru întreaga activitate critică și istorie teatrală: MYA LIONTESCU

 PREMII SPECIALE

Premiul special pentru promovarea teatrului-dans: LINOTIP – CENTRU INDEPENDENT COREGRAFIC

Premiul special pentru teatru de păpuși și marionete: FESTIVALUL „PUPPETS OCCUPY STREET” / „PĂPUȘILE OCUPĂ STRADA”, EDIȚIA 2019 cu tema „Evoluție prin Revoluție” organizat de Teatrul pentru copii și tineret Colibri Craiova

Premiu special pentru video mapping: ANDREI COZLAC

Premiul special pentru o activitate de șase decenii în editarea cărții de teatru: VIORICA MATEI

Premiul special pentru machiaj de scenă: MINELA POPA

Premiul Președintelui: TEATRUL NAȚIONAL „MARIN SORESCU” DIN CRAIOVA pentru 170 de ani de istorie în teatrul românesc

 

NOMINALIZĂRILE PENTRU PREMIILE GALEI UNITER 2020

Pentru a XXVIII-a ediție a Galei Premiilor UNITER, juriul de nominalizări a fost alcătuit din criticii de teatru Ludmila Patlanjoglu, Maria Zărnescu, Călin Ciobotari. Spectacolele care au intrat în atenţia juriului sunt cele care au avut premiera în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2019.

categoria Debut   Andrei Chifu, pentru rolul El din spectacolul „Casa de pe graniţă” de Sławomir Mrožek, un spectacol de Ada Lupu Hausvater la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara; Tamás Jakab, pentru rolul George Gibbs din spectacolul „Oraşul nostru” de Thornton Wilder, regia Vladimir Anton la Teatrul „Tomcsa Sándor” Odorheiu Secuiesc; Constantin Radu Tudosie, pentru regia spectacolului „A douăsprezecea noapte” la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroşani

Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic  „Hamlet” de William Shakespeare, adaptarea radiofonică şi regia artistică Mihai Lungeanu, producție a Societății Române de Radiodifuziune; „Jos comunismul – joc pe calculator de strategie şi RPG” de Ema Stere,  regia artistică Attila Vizauer, producție a Societății Române de Radiodifuziune; „Frumoasa adormită şi trezită” de Alexandra Ares, regia artistică Diana Mihailopol, producție a Societății Române de Radiodifuziune

Cel mai bun spectacol de teatru TV    „Furtuna” de William Shakespeare, regia Alexandru Lustig, producție a Societății Române de Televiziune și a Fundației Teatru Contemporan; „Scrisoare către un prieten şi înapoi către ţară” de Ruxandra Cesereanu, regia Cornel Mihalache, producție a Societății Române de Televiziune (Casa de Producție a TVR)

Premiul pentru critică de teatru  Oana Cristea Grigorescu; Raluca Rădulescu; Irina Zlotea

Cea mai bună scenografie  Carmencita Brojboiu şi András Rancz, pentru scenografia spectacolului „Nora” de Henrik Ibsen, regia Botond Nagy la Teatrul Maghiar de Stat Cluj; Cristina Milea, pentru scenografia spectacolului „Legături primejdioase” de Christopher Hampton, după romanul lui Choderlos de Laclos, regia Cristi Juncu la Teatrul Mic Bucureşti; Irina Moscu, pentru scenografia spectacolului „Casa cu suricate” de David Drábek, regia Radu Afrim la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova

Cea mai bună actriță în rol secundar  Puşa Darie, pentru rolul Mama din spectacolul „Dansul Delhi” de Ivan Vîrîpaev, regia Radu Afrim la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi; Elena Popa, pentru rolurile din spectacolul „Dragonul de aur” de Roland Schimmelfenning, regia Catinca Drăgănescu la Teatrul „Andrei Mureşanu” Sfântu Gheorghe; Alina Rotaru, pentru rolul Madame de Tourvel din spectacolul „Legături primejdioase” de Christopher Hampton, după romanul lui Choderlos de Laclos, regia Cristi Juncu la Teatrul Mic Bucureşti

Cel mai bun actor în rol secundar  Andrei Cătălin, pentru rolurile din spectacolul „Emisie: Titanic Vals”, după Tudor Mușatescu, regia Matei Lucaci-Grunberg la Teatrul „Anton Pann” Râmnicu Vâlcea; Cristian Grosu, pentru rolul Caliban din spectacolul „Furtuna” de William Shakespeare, regia Gábor Tompa la Teatrul Naţional Cluj-Napoca; Răzvan Vicoveanu, pentru rolul Joshua din spectacolul „Creştini” de Lucas Hnath, regia Radu Iacoban la Teatrul „Regina Maria” Oradea

Cea mai bună actriță în rol principal    Anca Hanu, pentru rolul Chiritza Bârzoi din spectacolul „Chiritza în concert”, după Vasile Alecsandri și Matei Millo, un spectacol concert de Ada Milea la Teatrul Naţional Cluj-Napoca; Ofelia Popii, pentru rolul Martha din spectacolul „Cui i-e frică de Virginia Woolf?” de Edward Albee, regia Andrei și Andreea Grosu la Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu; Oana Predescu, pentru rolul Morticia Addams din spectacolul „Familia Addams”, regia, coregrafia și costumele Răzvan Mazilu la Teatrul Excelsior Bucureşti

Cel mai bun actor în rol principal   Lucian Ionescu, pentru rolul Gomez Addams din spectacolul „Familia Addams”, regia, coregrafia și costumele Răzvan Mazilu la Teatrul Excelsior Bucureşti; Sorin Leoveanu, pentru rolul Barry Champlain din spectacolul „Radio” de Eric Bogosian, regia Bobi Pricop la Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova; Marius Turdeanu, pentru rolul George din spectacolul „Cui i-e frică de Virginia Woolf?” de Edward Albee, regia Andrei și Andreea Grosu la Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu

Cea mai bună regie    Eugen Jebeleanu, pentru regia spectacolului „Itinerarii. Într-o zi lumea se va schimba” la ARCUB – Centrul Cultural al municipiului București și Compagnie des Ogres; Alexandru Mâzgăreanu, pentru regia spectacolului „Steaua fără nume” la Teatrul Tineretului Piatra Neamţ; Botond Nagy, pentru regia spectacolului „Nora” la Teatrul Maghiar de Stat Cluj

Cel mai bun spectacol  „Chiritza în concert”, după Vasile Alecsandri și Matei Millo, un spectacol concert de Ada Milea la Teatrul Naţional Cluj-Napoca; „Familia Addams”, regia, coregrafia și costumele Răzvan Mazilu la Teatrul Excelsior Bucureşti;„Oraşul nostru” de Thornton Wilder, regia Vladimir Anton la Teatrul „Tomcsa Sándor” Odorheiu Secuiesc.

COVID-19. Peste 232 milioane euro pentru combaterea epidemiei în UE

*Comisia Europeană a anunțat alocarea acestei sume cu scopul dezvoltării măsurilor de prevenție, dar și pentru industria farma în vederea descoperirii unui vaccin, pentru Africa – diagnosticare rapidă și supraveghere, pentru OMS, pentru pregătirea situațiilor de urgentă, pentru repatrierea cetățenilor europeni din Wuhan 

     În vederea aplicării măsurilor de prevenție și izolare a virusului COVID -19 (noul coronavirus depistat recent în China) la nivel mondial, Comisia Europeană anunță, în 24 februarie 2020, un nou pachet de ajutoare pentru țările membre UE în valoare de 232 milioane de euro. O parte a acestor fonduri vor fi alocate imediat diferitelor sectoare, iar restul în următoarele luni. Intensificarea eforturilor de sprijinire a statelor membre UE vine și ca urmare a evoluțiilor epidemiologice din Italia. Acum chiar sunt necesare măsuri sporite de pregătire, planificare pentru situații neprevăzute și planificare a răspunsului.

        Stella Kyriakides, comisar european pentru sănătate și siguranță alimentară: „Având în vedere evoluția rapidă a situației, suntem pregătiți să intensificăm măsurile de asistență. În acest sens, o misiune comună de experți ai Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor și ai Organizației Mondiale a Sănătății va pleca spre Italia săptămâna aceasta, pentru a sprijini autoritățile italiene”.

* * * Noile fonduri UE vor fi folosite în dezvoltarea măsurilor de detectare și diagnosticare a bolii, la îngrijirea persoanelor infectate și la prevenirea infectării altor persoane în acest moment critic. Din pachetul de ajutor de 232 mil. euro, 114 mil. euro merg Organizația Mondială a Sănătății (OMS), pentru planul global de pregătire și de răspuns la nivel mondial – pregătirea pentru situații de urgență și răspuns în caz de urgență în țările cu sisteme de sănătate slabe și cu reziliență limitată (o parte din această finanțare se obține cu acordul autorităților bugetare ale UE); 15 mil. euro merg în Africa, inclusiv la Institutul Pasteur Dakar din Senegal, în vederea diagnosticării rapide și supravegherea epidemiologică; 100 mil. euro (din care 90 mil. euro sunt destinate unui parteneriat public-privat cu industria farmaceutică) pentru dezvoltarea unui vaccin; 10 mil. euro pentru proiecte de cercetare în epidemiologie, diagnosticare, terapii și gestionarea clinică a izolării și prevenției; 3 mil. euro pentru Mecanismul de protecție civilă al UE, pentru zborurile de repatriere a cetățenilor UE din regiunea Wuhan (unde a izbucnit epidemia), China.

Dragobetele sărută fetele… la Etnografie, Muzeul Brăilei ”Carol I”

*Eveniment sub genericul ”Întâlnirile interculturale de la Etnografie” marți, 25 februarie 2020, de la ora 13.00 * Cu un spectacol oferit de elevii clasei a X-a D, clasă Arta actorului, de la Liceul de Arte ”Darclee” – director Nicoleta Brânzia

    Apropierea primăverii este motorul schimbării în mediul vegetal, în comportamentul animalelor, ba chiar și la oameni. Ne simțim altfel, aparent nu știm de ce… dar înțelegem în subconștient cum pulsează energia seminței gata să încolțească, recunoaștem creșterea puterii energiei soarelui și instinctiv ne pregătim să recucerim teritoriile părăsite vremelnic în timpul iernii. Dragobetele este tocmai acea sărbătoare populară românească în care se aduce o reverență naturii care renaște, nu întâmplător mai este numită și Cap de primăvară. dar și Ziua Îndrăgostiţilor, Logodnicul Păsărilor, Sânt Ion de primăvară, Dragomiru-Florea, Năvalnicul sau Granguru’. O legendă spune că Dragobetele ar fi fost fiul Dochiei și al zeului local al păsărilor, Lăzărică. Practic, sărbătoarea are legătură cu schimbarea anotimpurilor, în mai multe zone din ţară data acceptată fiind 24 februarie. Alte elemente ale sărbătorii amintesc, de asemenea, de legătura cu mediul natural, perioada fiind aceea în care iese ursul din bârlog, iar oamenii care lucrează câmpul își pregătesc uneltele și semințele. 

Muzeul Brăilei „Carol I” – Secția Etnografie  organizează marți, 25 februarie 2020, de la ora 13.00, la sediul din Strada Polonă nr. 14, un eveniment cu tema ”Dragobetele sărută fetele”, o nouă activitate în proiectul ”Întâlnirile interculturale de la Etnografie” inițiat de Secția Etnografie și realizat în parteneriat cu Armanda Filipine și site-ul „Brăila Chirei”. Am ales pe afis o fotografie semnificativă din România a unor vremuri mai vechi, imagine de autor, semnată Adolph Cevallier.

Vom asista la un atractiv spectacol oferit de elevii clasei a X-a D, secția „Arta Actorului” de la Liceul de Arte „Hariclea Darclée” Brăila, partener al întâlnirii prin bunăvoința directorului Nicoleta (Leti) Brânzia – profesor coregraf. Moderator va fi muzeograf dr. Brîndușa Ilie – coordonatorul proiectului.

** * ”Întâlnirile interculturale de la Etnografie” se adresează publicului, elevilor și cadrelor didactice din orașul și județul Brăila, tuturor iubitorilor de tradiții și are ca scop promovarea patrimoniului material și imaterial specific zonei noastre etnoidentitare. Sub acest aspect, vor avea loc întâlniri, tururi muzeale și dialoguri despre tradițiile românești, precum și ale tuturor etniilor din Brăila (îndeletniciri casnice, meșteșuguri tradiționale, meșteșuguri artistice, port popular, sărbători și obiceiuri cu dată fixă și dată mobilă, gastronomie tradițională, tradiția văzută din perspectivă literară și muzicală, fotografia/ cartea poștală ca document etnografic). O parte importantă a proiectului va fi dedicată lansărilor de carte, lecturilor publice, întâlnirilor cu scriitori și specialiști din muzee.

** În precedenta întâlnire de la Etmografie – detalii în film la https://www.youtube.com/watch?v=UZ4DUFMqP2E- am redesenat, în formula biografică a unor personaje din Brăila de altădată, zona centrului istoric – mai precis Piața Traian și câteva obiective culturale, turistice și monumentale pe care le admirăm, le îndrăgim – spunând câteva povești adevărate care ne fac bine pentru că reprezintă transpunerea în realitate a unei caracteristici umane rarisime și demne de toată lauda; generozitatea, caritatea, dăruirea către ceilalți și, mai ales, către oraș.

** Detalii de la eveniment veți găsi la https://www.youtube.com/user/Aaarmanda

și, ca de obicei, în formate foto & video pe paginile https://www.facebook.com/ArmandaFilipine şi

https://www.facebook.com/BrailaChirei/ unde vă invit să fiţi la curent (cu un simplu LIKE infomaţia ajunge mai uşor la dumneavoastră).