Ziua Mondială a Teatrului 2021

*Ediția din acest an e încă una tristă, din pricina pandemiei de COVID-19 cele mai multe teatre fiind închise nu doar în România – dar multe instituții teatrale vor păstra prin intermediul mediului online legătura cu publicul

Ca în fiecare an, din 1962 de când se serbează la 27 martie Ziua Mondială a Teatrului, Institutul Internațional de Teatru (ITI înființat în 1948 la inițativa UNESCO) transmite un mesaj către întreaga lume – oamenilor din interiorul artei Thaliei și deopotrivă publicului – prin intermediului unui om special al artei scenice.

În 2021, încă un al pandemiei de COVID-19 și un motiv de tristețe pentru că multe teatre sunt închise din motive de securitate pentru sănătate, mesajul este adresat de Helen Mirren (foto prezentă și pe site-ul UNITER) – actriță de teatru și film: ”Au fost timpuri atât de dificile pentru reprezentațiile cu public și mulți artiști, tehnicieni, artizani le-au înfruntat din interiorul acestei profesii, marcate deja de sentimentul de nesiguranță. Poate că tocmai această perenă stare de insecuritate i-a făcut mai apți să supraviețuiască acestei pandemii cu inteligență și curaj. În aceste circumstanțe noi, mulțumită în mare măsură internetului, imaginația lor s-a tradus deja în moduri de comunicare inventive, amuzante și emoționante. De când au apărut pe lume, ființele și-au spus unele altora povești. Frumoasa cultură a teatrului va rămâne vie atâta timp cât vom exista. Imboldul creator al scriitorilor, designerilor, dansatorilor, cântăreților, actorilor, muzicienilor, regizorilor nu va fi niciodată înăbușit și va reînflori curând, cu o nouă energie și cu un nou mod de înțelegere a lumii în care trăim cu toții. Abia aștept!” – traducerea în limba română de Ozana Oancea.

Și Centrul Român ITI are un mesaj de Ziua Mondială a Teatrului, adresat de actorul Ion Caramitru (foto) – președintele UNITER – sub genericul ”Teatrul văzut din cușca sufleorului”: De-a lungul istoriei universale a Teatrului s-au mai petrecut evenimente care l-au trimis în adormire: epidemii, pandemii, războaie, guverne de un bigotism aparte, dictatori. Dacă stau să mă gândesc, de cele mai multe ori aceste sincope nu l-au îngenunchiat, ci l-au întărit, i-au dat motive în plus de a supraviețui ca, apoi, să reapară mai viu și mai puternic. Prizonier al conjuncturii, Teatrul evadează de sub escortă și-și găsește libertatea în respectul față de cuvânt și dragostea față de public. Unde trebuie căutat teatrul când este interzis? Ce se întâmplă cu el când e părăsit? Cine-l conservă în așteptarea unor vremuri mai bune? Nu cumva beneficiarii școlii de interpretare, purtători de haine vii ai personajelor etalon? Nu actorii? Nu speranța lor de a fi urmăriți? Vânați sau adulați? Rezervați sau protestatari? Intrați pe scena goală și deschideți cușca de sufleur. Textul e acolo. Șoapta e în așteptare. Discursul incendiar. Mai lipsește un amnar și voința de a pune capăt nepăsării. Teatrul oferă lecții de dicțiune, de atitudine, de respect față de rostire, de civilizație. În fapt, ceea ce încerc să spun aici este un apel la calm, la studiu, la răbdare. Aveți încredere în noi, oamenii de teatru care, alături de un public credincios, asigurăm permanența unei insule a libertății, a unui altar laic al cunoașterii de sine. La Mulți Ani, cu sănătate!

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Trei miliarde euro pentru domeniul sănătății în Planul Național de Redresare și Reziliență

*Sublinierea aparține europarlamentarului Cristian Bușoi care aduce detalii despre proiectele și investițiile sanitare care vor primi bani europeni

Medicul Cristian Bușoi (foto) – președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, dar și președintele Intergrupului de Luptă împotriva cancerului din PE și negociatorul PE pentru programul de sănătate al UE, vicepreședinte PNL – a făcut astăzi, 26 martie 2021, declarații referitoare la Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) într-o dezbatere organizata de un grup media:

Sunt două direcșii. Unu: Programul Operațional Sănătate (POS) 2021-2027. Pentru el există un prim draft de lucru din 2020 – pe POS intră screening și tot ce înseamnă prevenție. Bugetul estimat al POS este 3.8 miliarde euro (spitale regionale, cercetare, prevenție dar screening și investiții în spitalele deja existente în România). Doi: Partea de sănătate din interiorul PNRR, plan care ână la sfârșitul lunii aprilie trebuie trimis la UE. Timp de implementare: 4 ani. În PNRR vorbim de investiții ce se pot finaliza în 4 ani și de infrastructură. Buget estimat PNRR pe pilonul V – domeniul sănătate – 3 miliarde euro. Partea de digitalizare intră și ea în PNRR, inclusiv digitalizarea CNAS. Deci, vestea bună: avem 3 miliarde euro pentru sănătate care vor veni din bugetul UE. Probabil că o mică parte va fi folosită pentru construcția acelor centre multifuncționale. Știu că e o idee a lui Vlad Voiculescu. Sunt un pic rezervat referitor la cum va funcționa în practică. Din acești bani, cam 2,5 miliarde vor fi pentru spitale existente și construirea de spitale noi. Prioritate e spitalul C.C. Iliescu. Mai sunt pe listă și spitale din Brașov, Sibiu, Fundeni, Spitalul Universitar de Urgență și sunt și alte spitale pe listă. Va fi un concurs de proiecte și vedem câte vor putea fi finanțate. Important e să fie finalizate în cei 4 ani, altfel putem pierde 30% din banii din PNRR. Vor fi proiecte pilot pentru cancerul pulmonar. E nevoie de dosar electronic – care va fi accesat cu ajutorul cardului de sănătate. Programul „EU4Health” va face conectarea între dosarele electronice naționale de sănătate. Urmează să primim aprobarea”.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Noul Erasmus+ are peste 28 miliarde euro pentru proiecte de mobilitate și educație

*Bugetul este aproape dublu față de cel aferent perioadei 2014-2020 * Noul program va finanța proiecte de mobilitate în scopul învățării și de cooperare transfrontalieră de care se estimează că vor beneficia 10 milioane de europeni

Comisia Europeană a adoptat astăzi, 25 martie 2021, primul program de lucru anual Erasmus+ aferent perioadei 2021-2027. Are un buget de 26,2 miliarde euro (comparativ cu 14,7 miliarde euro alocate pentru 2014-2020), completat cu 2,2 miliarde euro din instrumentele externe ale UE. Noul program revizuit va finanța proiecte de mobilitate în scopul învățării și de cooperare transfrontalieră de care se estimează că vor beneficia 10 milioane de europeni de toate vârstele și din toate mediile sociale.

Programul de lucru anual, publicat și el astăzi, pregătește calea pentru primele cereri de propuneri din noul program Erasmus+. Poate solicita finanțare orice organism public sau privat care își desfășoară activitatea în domeniile educației, formării, tineretului și sportului. Ca de obicei, va fi util sprijinul agențiilor naționale Erasmus+ din statele membre UE și din toate țările terțe asociate la program.

Mariya Gabriel – comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret: „Faptul că bugetul Erasmus+ pentru următorii șapte ani aproape că s-a dublat demonstrează importanța acordată în Europa educației, tineretului și învățării pe tot parcursul vieții. Erasmus+, derulat în 33 de țări și accesibil restului lumii prin intermediul activităților sale internaționale, rămâne un program unic din punctul de vedere al dimensiunii, al sferei sale de aplicare și al recunoașterii de care se bucură la nivel mondial. Invit toate organizațiile publice și private care își desfășoară activitatea în domeniile educației, formării, tineretului și sportului să consulte noile cereri de propuneri publicate și să solicite finanțare. Grație programului Erasmus+, vom face din Spațiul european al educației o realitate”.

Noul program Erasmus+ oferă oportunități de studiu în străinătate, a unor stagii, ucenicii și schimburi de personal în toate domeniile educației, formării, tineretului și sportului. El este deschis elevilor, studenților, elevilor din învățământul profesional, cursanților adulți, schimburilor de tineri, lucrătorilor de tineret și antrenorilor sportivi.

Pe lângă proiectele de mobilitate, care reprezintă 70 % din buget, noul program Erasmus+ investește și în proiecte de cooperare transfrontalieră. Acestea pot fi realizate cu parteneri instituții de învățământ superior, școli, instituții de educație și formare a cadrelor didactice (de exemplu, academiile Erasmus+ pentru cadrele didactice), centre de învățământ pentru adulți, organizații de tineret și sport, furnizori de educație și formare profesională (de exemplu, centrele de excelență profesională) și alți actori din domeniul educației.

Principalele caracteristici ale programului Erasmus+ pentru perioada 2021-2027 1) Erasmus+ favorabil incluziunii, care oferă șanse mai mari persoanelor cu mai puține oportunități, inclusiv persoanelor din medii culturale, sociale și economice diverse, precum și celor care locuiesc în zone rurale sau îndepărtate. Printre noutăți se numără schimburile individuale sau de clase pentru elevi și activitățile de mobilitate pentru cursanții adulți. Grație parteneriatelor la scară mică și utilizării unor granturi simplificate, organizațiilor mai mici, precum școlile, asociațiile de tineret și cluburile sportive, le va fi mai ușor să solicite finanțare. De asemenea, programul ăși dezvoltă și mai bine caracterul internațional prin consolidarea cooperării cu țările terțe, bazându-se pe succesele înregistrate de programul anterior datorită schimburilor și proiectelor de cooperare derulate în întreaga lume, care vor fi extinse în prezent și la sectorul sportului și al educației și formării profesionale; 2) Erasmus+ digital Pandemia a evidențiat necesitatea de a accelera tranziția digitală a sistemelor de educație și formare. Erasmus+ va sprijini dezvoltarea competențelor digitale, în conformitate cu Planul de acțiune pentru educația digitală, va oferi formare și schimburi de înaltă calitate în domeniul digital prin intermediul unor platforme precum eTwinningplatforma School Education Gateway și Portalul european pentru tineret și va încuraja stagiile în sectorul digital. Noi formate, precum programele intensive hibride, vor permite completarea perioadelor de mobilitate fizică pe termen scurt în străinătate cu activități de învățare și de colaborare online. Punerea în aplicare a programului va fi digitalizată și simplificată și mai mult, Odată cu implementarea integrală a legitimației europene de student programul va fi digitizat, simplificat; 3) Erasmus+ ecologic: Prin Pactul verde european, programul va oferi stimulente financiare participanților care utilizează moduri sustenabile de transport. De asemenea, acesta va investi în proiecte de promovare a sensibilizării cu privire la problemele de mediu și va facilita schimburile legate de atenuarea crizei climatice; 4) Erasmus+ pentru tineriDiscoverEU devine acum parte integrantă a programului Erasmus+ oferind tinerilor de 18 ani șansa permisului de călătorie prin Europă, ocazia să învețe alte culturi și să întâlnească alți tineri europeni. Se deschid și oportunități de schimb și de cooperare prin noi activități de tineret, pentru a ajuta tinerii să se angajeze și să învețe mai multe despre valorile europene comune.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Mai multe bilete de tratament pentru pensionari

*Pensionarii și alți asigurați ai sistemului public de pensii pot solicita aceste bilete de tratament

După cum se știe, an de an este așteptat de pensionari momentul când se decide conținutul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru că poată avea acces la bilete de tratament în stațiunile balneare. Conform legii, pensionarii care suferă de invaliditate primesc gratuit, în cadrul programului de recuperare întocmit de medicul expert al asigurărilor sociale, bilete de tratament balnear. De asemenea, se bucură de biletele de tratament și ceilalți pensionari dar și alți asigurați ai sistemului public de pensii – cu plata unei contribuții financiare din bugetul propriu.

Liberalul Cătălin Boboc (foto) – secretar de stat în Ministerul Muncii și Protecției Sociale, fostul prefect al județului Brăila: ”Guvernul a alocat 200 milioane de lei pentru biletele la tratament balnear din acest an, cu 60% mai mult decât s-a cheltuit în anul 2020 cu acest scop. Pot solicita deja bilete de tratament pensionarii și asigurații sistemului public de pensii!.

Conform legii, din numărul total de bilete contractate cam 15% dintre ele se alocă unor categorii de persoane care beneficiază de gratuitate în baza unor legi cu caracter reparatoriu.

Foarte curând, vaccinare împotriva COVID-19 și la medicul de familie

*De asemenea, o altă noutate este prezentarea (la vedere, pe site) a tipului de vaccin care este disponibil în centre * Vor fi deschide 120 cabinete noi pentru vaccinul BioNTech/Pfizer * Din aprilie încep activitatea și cabinetele mobile de vaccinare pentru mediul rural și localitățile fără medic de familie

Medicul militar Valeriu Gheorghiţă (foto) – președintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 – a prezentat astăzi, 24 martie 2021, căteva noutăți din campania națională de vaccinare.

Astfel, începând cu data de 1 aprilie 2021 fiecare centru de vaccinare configurat în platforma de programare (https://vaccinare-covid.gov.ro/platforma-programare/) va avea afișat tipul de vaccin. În acest fel, persoanele care își fac programare într-un centru de vaccinare, sau care optează pentru lista de așteptare, vor ști de la început ce fel de vaccin se distribuie în acel centru.

O altă noutate constă în faptul că va crește numărul de persoane vaccinate în fiecare cabinet, începând cu 16 aprilie; în cele douăsprezece ore ale programului de lucru, capacitatea de vaccinare a fiecărui centru se va majora de la 60 la 90 persoane pe zi. Din data de 13 aprilie, vor fi deschide alte 125 cabinete de vaccinare cu produsul BioNTech/Pfizer.

Tot în luna aprilie începe activitatea de vaccinare cu centre mobile în localitățile cu incidență cumulată crescută a cazurilor de infectare cu SARS-CoV-2, respectiv localități din mediul rural, localități defavorizate care nu au medic de familie.

Nu în ultimul rând, încep pregătirile pentru includerea medicilor de familie în campania de vaccinare, prin cabinetele proprii de medicină de familie unde vor fi distribuite vaccinuri de la Johnson&Johnson și AstraZeneca. Fiecare medic de familie își va evalua lista proprie de pacienți pe care îi are în arondare și va prelua cu prioritate persoanele în vârstă, persoanele cu boli cronice.

** Conform raportării de pe site-ul oficial privind vaccinarea ancovid, până la data de 24 martie 2021 au fost vaccinate în România 1.831.477 persoane (cele mai multe cu serul BioNTech/ Pfizer) – în Brăila 27.336 persoane vaccinate până acum – și au fost anunțate peste 9.000 de reacții adverse (majoritatea, minore – cefalee, amețeli, dureri musculare)

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Platforma „Open Research Europe”, cu acces gratuit la cele mai noi descoperiri științifice

*Lansată de Comisia Europeană pentru ca oricine să poată urmări rezultatele activităților de cercetare finanțate prin programul Orizont Europa

Comisia Europeană a lansat (în 24 martie 2021) platforma „Open Research Europe” în vederea publicării rezultatelor activităților de cercetare finanțate prin programul Orizont Europa, programul UE pentru cercetare și inovare pentru perioada 2021-2027, și prin programul Orizont 2020. Astfel, platforma „Open Research Europe” oferă tuturor, fie cercetători sau simpli cetățeni, acces gratuit la cele mai recente descoperiri științifice. În jur de 40 lucrări științifice au fost deja publicate la https://open-research-europe.ec.europa.eu – lucrări din diverse domenii ale cercetării (Natural Sciences, Engineering and Technology, Medical and Health Sciences, Agricultural and Veterinary Sciences, Social Sciences, Humanities and the Arts).

Mariya Gabriel – comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret: „Trebuie să accelerăm descoperirile științifice prin practici de cercetare mai colaborative și mai deschise. Ajutând cercetătorii să publice în regim de acces liber, platforma „Open Research Europe” elimină barierele din calea fluxurilor de cunoștințe și încurajează dezbaterea științifică. Acesta este doar începutul. Treptat, vom consolida reputația platformei ca loc predilect de publicare pentru cercetătorii beneficiari ai programelor Orizont 2020 și Orizont Europa și ne vom asigura că aceasta devine parte integrantă a Spațiului european de cercetare”.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei