Banii europeni cu utilitate concretă la Brăila: 17 proiecte ale Primăriei municipiului și 4 la CJ

*Acestea de mai jos (mai sunt și altele, dar acestea sunt în faze cât de cât avansate, având siguranța intrării în lucru într-un timp cât de cât apropiat) având ADR Sud-Est organism intermediar

Așa cum știm, dar e bine să reamintim, apartenența României la Uniunea Europeană are multiple avantaje. Este adevărat și că țara noastră, ca fiecare alt stat membru, plătește o contribuție la bugetul UE. Dar acești bani se întorc (mult mai mulți… să fiți siguri!) înapoi prin diverse formule, iar cea mai accesibilă – dacă scriem proiecte deștepte, utile și coerente – este cea de accesare a căilor de finanțare. Dintre aceste proiecte, de mare impact rămân cele care au beneficiar (pe hârtie) administrația publică, pentru că este proprietar al clădirilor, drumurilor etc. În realitate, aici beneficiarul direct este cetățeanul și tot aici se vede cât de inteligent au fost gândite, în așa fel încât obiectivele proiectelor să se apropie de nevoile locului – reabilitări, dezvoltare, modernizare ș.a.m.d.

De aceea am fost la Agenția de Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR S-E http://www.adrse.ro, cu acces direct și din pagina noastră web – click pe siglă), organismul intermediar care gestionează proiecte europene în zonă. Și astfel, Luminița Mihailov (foto) – directorul general ADR Sud-Est – ne-a listat proiectele (sunt mai multe) care sunt în faze destul de avansate (e adevărat că tot faze scriptice… încă nu se lucrează efectiv pe teren!), mai precis 17 cu beneficiar Primăria municipiului Brăila și 4 cu beneficiar Consiliul Județean (CJ) Brăila se află în diferite faze de lucru despre putem afirma cu certitudine că vor conduce la o punere în practică în termeni de timp rezonabili.

Le expun, în ordinea în care se află pe listele ADR S-E, deocamdată fără să dau prea multe detalii (ele vor urma în zilele următoare!) cu precizarea că despre unul – reabilitare Castel de apă – deja am scris la momentul la care era semnat (https://brailachirei.wordpress.com/2018/10/17/castelul-de-apa-din-braila-reabilitare-pe-bani-europeni/ și cred că am spus și atunci, repet și acum, nu îmi place – nu e original și nici în stilul pe care l-aș fi ales pentru o așa construcție).

1) Eficientizare energetică la Grădinița cu program prelungit ”Pinochio”;

2) Reabilitarea Castelului de apă (foto) din parcul Grădina Publică;

3) Eficientizare energetică la Grădinița cu program prelungit nr. 48 ”Luceafărul” (director Daniela Ionescu, unitatea din str. Școlilor nr. 83);

4) Eficientizare energetică la Grădinița cu program prelungit nr. 36 ”Furnicuța” (str, Oborului nr. 10 – în apropierea Școlii ”D. Cantemir”);

5) Eficentizarea energetică Corp C3 la Grădinița cu program prelungit nr. 60 și internat Liceul cu Program Sportiv;

6) Regenerare zone urbane degradate sector 2;

7) Consolidare, reabilitare, extindere și dotare la Grădinița cu program normal nr. 18;

8) Reabilitarea unei creșe în cartierul Buzăului;

9) Modernizarea transport electric Parc Monument – Radu Negru;

10) Reabilitare și dotare corpurile C1, C2, C3 – Colegiul Tehnic ”Costin D. Nenițescu”;

11) Modernizare transport electric Bulevardul Independenței;

12) Regenerare în zone marginale din municipiul Brăila, respectiv investiții în facilități de agrement și parcuri de joacă pentru copii;

13) Modernizare transport electric Șoseaua Baldovineși;

14) Regenerare zone urbane degradate sector 1;

15) Reabilitare, modernizare și dotare la Școala Gimnazială ”Mihai Viteazul”;

16) Modernizare transport electric Calea Galați;

17) Reabilitare, modernizare și dotare Școala Gimnazială ”Mihai Eminescu”.

  Cu mențiunea că transportul electric reprezintă tramvaiul, iar spațiile urbane de regenerat înseamnă transformarea în spații similare parcurilor – unul este terenul (acum viran) din imediata apropiere a Muzeului Brăilei ”Carol I”, altul este la Zona Liberă. Deci, aceasta de mai sus este lista proiectelor cu bani europeni aproape gata de lucru de la Primăria municipiului Brăila, repet – doar cele coorddonate în calitate de organism intermediar de ASR S-E. Dintre acestea, 9 au și executant – deci procedura este avansată.

  Lista proiectelor europene de la CJ Brăila cu ADR S-E organism intermediar este mult mai scurtă, dar are și ea importanță în măsura în care sunt, așa cum am menționat, benefiari direcți cetățenii brăileni.

1) Modernizarea infrastructurii de transport județean pe traseul Gulianca – Ianca – Viziru, asigurând conectivitatea directă cu coridorul TEN-T Buzău și linia Dunării;

2) Asigurarea accesibilității directe pe traseul Silistraru – Unirea – Gropeni către coridorul TEN-T Buzău și linia Dunării;

3) Reabilitarea Secției Unitate Primire Urgențe din Spitalul Județean de Urgență Brăila;

4) Reabilitare și refuncționalizare clădire administrativă din Piața Independenței nr. 1 (cea unde funcționează și birourile Primăriei municipiului și ale Prefecturii).

Notă. Transportul este cel cu mijloace auto.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

PEN România, solidaritate cu scriitorii & jurnaliștii închiși abuziv în Turcia

*Scrisoarea a doua

Proiectul ”PEN România – Solidaritate cu scriitorii & jurnaliștii închiși abuziv în Turcia” (detaliat la https://brailachirei.wordpress.com/2021/04/05/pen-club-romania-solidaritate-cu-scriitori-si-jurnalisti-inchisi-abuziv-in-turcia/) continuă. Astăzi, 6 aprilie 2021, cu scrisoarea a doua care aparține scriitoarei și criticului de artă Magda Cârneci și este către Hatice Duman.

Stimată doamnă Hatice Duman,

Am aflat despre dumneavoastră din diverse campanii mass-media pe online legate de detenția jurnaliștilor kurzi în Turcia lui Erdogan. Știu acum că sunteți în închisoare din 2002, de aproape 20 de ani, și sunteți considerată „jurnalista cu cea mai îndelungată detenție din întreaga lume”. Ați fost editorul-șef al ziarului socialist kurd Atilim, v-ați bătut prin cuvinte și atitudini publice pentru libertatea poporului din care faceți parte. Ați fost arestată pentru false motive și ați fost condamnată la închisoare pentru întreaga viață. Dar nu sunteți uitată. Miile de jurnaliști arestați și închiși din Turcia lui Erdogan nu sunt uitați de comunitatea liberă din restul lumii. Fotografia și informații despre dumneavoastră circulă pe Facebook, Twitter și pe diverse site-uri jurnalistice internaționale. Din 2020 încoace există din nou o campanie mai susținută în jurul numelui dvs astfel încât cazul dvs să rămână viu în memoria colectivă și să fiți eliberată. Ca președintă de onoare a PEN România, vă rog să rezistați și să nu vă pierdeți speranța. Sper ca într-o bună zi să fiți liberă și să ne cunoaștem personal. Sper ca acest lucru să se întâmple cât mai curând ! Sus inima! Cu solidaritate, Magda Cârneci (datată 28 martie 2021, București)