UE, către un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient

*Astăzi, spațiul Schengen înseamnă o zonă a libertății pentru 420 milioane de cetățeni și 26 țări * Reamintim că nu fac parte din acest spațiu Bulgaria, Croația, Cipru, Irlanda, România, dar sunt parte (țări care nu sunt în UE) Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein

Comisia Europeană a prezentat în 2 iunie 2021 o nouă stategie al cărui rol e să facă mai puternic și mai rezilient spațiul Schengen, această mare zonă a libertății care înseamnă peste 420 milioane de persoane și 26 țări. De altfel, eliminarea controalelor la frontierele interne între statele Schengen face parte integrantă din modul de viață european: aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-un stat Schengen și lucrează în altul, alte 3,5 milioane de persoane tranzitând zilnic un stat Schengen către altul.

Pentru a promovarea încrederii comune în aplicarea normelor Schengen și pentru asigurarea, identificarea și remedierea rapidă a eventualelor deficiențe, Comisia a propus și revizuirea mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen. Printre modificări, accelerarea procesului de evaluare și o procedură accelerată în cazul unor deficiențe semnificative care ar putea pune în pericol întregul spațiu Schengen. De asemenea, se va pune un accent politic mai puternic pe evaluările Schengen, întrucât rezultatele acestora vor fi incluse în raportul anual privind situația spațiului Schengen și vor fi discutate cu Parlamentul European și cu Consiliul. Mecanismul revizuit include o monitorizare sporită a respectării drepturilor fundamentale. Deocamdată, Bulgaria, România, Croația, Cipru și Irlanda nu fac parte din spațiul Schengen, în schimb Islanda, Norvegia, Eleveția și Liechtenstein (care nu sunt membre UE) fac parte.

Ursula von der Leyen – președinta Comisiei Europene: ”Libertatea de a circula, de a trăi și de a lucra în diferite state membre este o libertate la care europenii țin mult. Aceasta este una dintre cele mai mari realizări ale UE, dar diversele crize și provocări ne-au arătat că nu putem considera Schengen ca fiind de la sine înțeles. Astăzi, prezentăm o cale de urmat care garantează că spațiul Schengen poate rezista în timp, care va asigura libera circulație a persoanelor, a bunurilor și a serviciilor, indiferent de circumstanțe, pentru a ne reconstrui economiile și pentru a ieși mai puternici din situații de criză”.

Buna funcționare a spațiului Schengen se bazează pe trei piloni: (1) gestionarea eficace a frontierelor externe ale UE, (2) consolidarea măsurilor interne pentru a compensa absența controalelor la frontierele interne, în special în ceea ce privește cooperarea polițienească, securitatea și gestionarea migrației și (3) asigurarea unei pregătiri și a unei guvernanțe solide, inclusiv integrarea tuturor statelor membre în spațiul Schengen.

Strategia adoptată are următoarele obiective: a) asigurarea gestionării eficace a frontierelor externe ale UE, prin constituirea corpului permanent al Poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european, prin asigurarea interoperabilității sistemelor de informații pentru gestionarea frontierelor și a migrației până în 2023 și printr-o viitoare propunere privind digitalizarea cererilor de viză și a documentelor de călătorie; b)

Strategia adoptată are următoarele obiective: a) asigurarea gestionării eficace a frontierelor externe ale UE, prin constituirea corpului permanent al Poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european, prin asigurarea interoperabilității sistemelor de informații pentru gestionarea frontierelor și a migrației până în 2023 și printr-o viitoare propunere privind digitalizarea cererilor de viză și a documentelor de călătorie; b)

Strategia adoptată are următoarele obiective: a) asigurarea gestionării eficace a frontierelor externe ale UE, prin constituirea corpului permanent al Poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european, prin asigurarea interoperabilității sistemelor de informații pentru gestionarea frontierelor și a migrației până în 2023 și printr-o viitoare propunere privind digitalizarea cererilor de viză și a documentelor de călătorie; b) consolidarea spațiului Schengen pe plan intern, întrucât cooperarea strânsă dintre statele membre în ceea ce privește prevenirea și combaterea amenințărilor la adresa securității este esențială pentru a susține și a compensa absența controalelor la frontierele interne; c) îmbunătățirea gradului de pregătire și a guvernanței, Comisia propunând revizuirea mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen, dar și extinderea în viitorul apropiat al granițelor acestui spațiu al libertății în UE.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Festival Internațional de Muzică Ușoară ”George Grigoriu” 2021, Brăila, ediția XVI

*Înscrieri, pentru tineri între 16 – 30 ani, până pe 6 iunie

Se reia, la Brăila (aici s-a născut regretatul compozitor George Grigoriu), Festivalul Internațional de Muzică Ușoară ”George Grigoriu” care va avea loc în perioada 16 – 18 iulie 2021; acum va fi ediția a XVI-a organizată ca și până acum de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT sau Centrul de Creație) – instituție în subordinea Consiliul Judeţean Brăila, cu parteneri Primăria Brăila, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România (care oferă și premii), Societatea Română de Radiodifuziune (care transmite tv evenimentele). Ca de fiecare dată, acompaniamentul, aranjamentele muzicale sunt asigurate de o formație condusă de pianistul și compozitorul Ionel Tudor; cum știm, familia sa cuprinde pe Andreea Andrei – textieră, fiica lui George Grigoriu, băiatul – Andrei Tudor, la rândul său pianist și compozitor. Așa că bucuria noastră va fi din nou la cote maxime nu doar pentru că vom audia pe scena brăileană (anul trecut nu s-a putut… din motive de pandemie!) tineri talentați, ci și pentru că regulamentul competiției include prezentarea – obligatoriu – a unei piese din creația lui George Grigoriu (multe au fost șlagăre îndrăgite și azi de amatorii genului: ex. ”Eternitate”, ”Și cântau mandolinele”, ”Broscuța oac” etc).

Înscrierile au loc până în data de 6 iunie 2021. Preselecția concurenţilor se va efectua online în baza Dosarului de înscriere transmis prin e-mail la adresa instituției organizatoare (festival.braila@gmail.com) – toate detaliile în Regulament la https://centruldecreatiebraila.ro/wp-content/uploads/Regulament-George-Grigoriu-16-18-iulie-2021-1.pdf. Sunt așteptați tineri cu vârsta între 16 – 30 ani, împliniți până la data Galei evenimentului. Înscrierea se desfăşoară cu acompaniament orchestral (live).

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

La Școala ”Alecsandri” Brăila, un 1 iunie special

*“Fă-te suflete copil/ Și strecoară-te tiptil…” altfel spus, activități care s-i facă pe micuți să uite de pandemie * Veselia și jocul au fost la ordinea zilei

Putea să fie 1 iunie 2021 și elevii Școlii Gimnaziale “Vasile Alecsandri” din Brăila să nu serbeze Ziua Internațională a Copilului împreună cu doamnele învățătoare, profesoare? Evident că așa ceva iese din discuție. Astfel că putem să-i felicităm pentru activitățile în care bucuria și veselia au fost la ordinea zilei. S-au conectat la distracția educativă elevi din ciclul primar și elevi din ciclul gimnazial, surprinși și de mascotele unor personaje îndrăgite de ei, cu baloare colorate, ritm de dans, surprize dulci care i-au însoțit în sărbătoarea atât de așteptată.

Cadrele didactice, coordonate de profesor Alina Adriana Tudor – directorul Școlii ”Alecsandri”, au desfășurat la clasă activități prin care au subliniat că cea mai frumoasă perioadă din viața unui om este copilăria, vârsta inocenței, a jocului, a prieteniilor.

La clasa I B, învățătoarea Gabriela Vlad și elevii au cântat, au vizionat filme, au primit diplome. În mod deosebit, au fost evidențiați elevii care s-au evidențiat la Concursul “Brăila prin ochi de copil”.

La a III-a A, învățătoarea Cristina Băceanu a lecturat o scrisoare în care elevii clasei au identificat elemente caracteristice copilăriei, făcând o paralelă între spațiul cosmic și universul candorii și jocului. Finalul, după discuții pe teme aminite, a fost realizarea unui lapbook.

La clasa I B, micuții elevi au sugerat – nu oricum, și după un adevărat brainstorming – ce înseamnă a fi copil, dar au vizionat și secvențe din filme artistice celebre și au admirat lucrări plastice realizate de artiști români inspirați de copii și copilărie. Totodată, au completat fișe de lucru pregătite de învățătoarea Camelia Chirchiboi și au desenat cu plăcere.

Pentru că 1 Iunie este o sărbătoare a copiilor din lumea întreagă, elevii clasei a II-a indrumați de profesor Alina Grigoriță au redactat mesaje pentru copii de alte naționalități și au realizat o expoziție cu lucrări plastice ilustrând universul copilăriei.

Nota red. Cum s-ar spune, a fost o zi plină a copilăriei care învață jucându-se. Așa e bine să fie la școală! Bravos!

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei