Împăduririle, temă de dialog interministerial


*Miniștrii Mediului și Agriculturii identifică terenuri care pot fi împădurite, mai ales că prin PNNR există bani europeni în acest sens * Nu doar Oltenia, așa cum subliniază oficalii – cu mari probleme de deșertificare în parte și ca urmare a agriculturii – are nevoie de împăduriri, ci și Brăila, deputatul liberal Alexandru Popa va face demersuri în acest sens

Astăzi, 28 iulie 2021, ministrul Barna Tánczos de la Mediu s-a întâlnit cu Adrian Oros, ministrul Agriculturii, în vederea identificării unor categorii de terenuri care pot fi împădurite, cum ar fi cele administrate acum de ADS, terenurile degradate, terenuri aflate în proprietate privată.
Cele mai mari probleme în acest moment sunt în zona de sud a țării, în Oltenia, unde fenomenul deșertificării a luat amploare în ultimii ani și unde agricultura intensivă a contribuit, de asemenea, la degradarea acestor suprafețe. Beneficiarii terenurilor degradate din aceste județe deficitare în păduri vor fi sprijiniți pentru ca aceste suprafețe să poată fi împădurite cât mai repede din fondurile Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR) depus la UE. România s-a angajat să împădurească peste 55.000 hectare de terenuri prin PNRR și să planteze alte circa 9 milioane de arbori în interiorul orașelor, prin înființarea de păduri-urbane” – din comunicarea referitoare la întâlnire.

Deputatul liberal Alexandru Popa va avea, de asemenea, cel puțin o discuție pe această temă cu unul sau cu cei doi miniștri întrucât și in județul Brăila se manifestă fenomenul deșertificării și ar fi utilă mărirea suprafeței împădurite (n. red. Amenințarea este subliniată de zeci de ani! Afectează, de altfel și zona agricolă, foarte puternică în Brăila, în special de când s-a desfiintat Balta Brăilei – în perioada comunistă – prin formarea Insulei Mari a Brăilei, cam 59.000 hectare din fosta Balta Brăilei devenite teren agricol) așa că ar fi utilă și aici activitate de împădurire. De altfel, există cel puțin două zone de acest fel în județul Brăila, ambele spații protejate. Unul este Pădurea Camenița – arie protejată de interes național (categoria IV IUCN, rezervație naturală, tip forestier), situată în partea nordică a satului Șuțești, cu suprafață de 1,30 hectare; zonă forestieră, acoperită cu vegetație din categoria pădurilor de foioase.

Alt spațiu brăilean este Pădurea Viişoara (foto via Gabriel Lâlă) de foioase și stejar aparținând de localitatea Berteștii de Jos. Este Rezervație naturală, din 1979 protejată prin lege datorită stejarilor seculari (câțiva au patru secole). Unii au și nume sau legende; spre exemplu, „Stejarul prințesei” care ar fi fost plantat de voievodul Ștefan Voievod. Pe lângă stejari, în pădurea Viișoara mai sunt și frasini sau arțari. Se întindea pe aproximativ 1.900 hectare. Pădurea Viișoara se află la 10 kilometri de localitatea Însurăței, în drum spre satul Spiru Haret.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.