Ceremonie de decorare a pompierilor militari participanți la stingerea incendiilor în Grecia

*Toți cei peste 100 s-au inscris voluntar, în timp record, pe lista de participare

Astăzi, 16 august 2021, pe platoul Centrului Național de Coordonare și Conducere a Intervenției – Ciolpani la festivitatea prilejuită de întoarcerea din misiune a celor peste 100 de pompieri salvatori, plecați să intervină în sprijinirea colegilor greci din structuri similare pentru stingerea incendiilor de vegetație a avut loc și decorarea acestor militari care au participat voluntar (s-au înscris fără să stea pe gânduri, plecarea fiind a doua zi după inregistrarea pe listă – și sunt din toată țara). Video la https://fb.watch/7q6zCW_cdu/

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a trimis pompierii în 6 august 2021, după ce Grecia a solicitat ajutor internațional de urgență – prin Mecanismul de protecție civilă al UE – pentru stingerea incendiilor de vegetație. Marea echipă de pompieri din România s-a întors ieri acasă din misiune.

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei

Expoziția ”50 de ani de la dispariția lui Max Hermann Maxy”, la ICR Lisabona

*Artistul născut, în 1895, la Brăila va fi prezentat la galeria spaniolă prin panouri care să ilustreze calitățile sale de plastician inovator și, deopotrivă, de ilustrator de carte

În perioada 19 august și 10 septembrie 2021 la Galeria ICR Lisabona/ Instituto Cultural Romeno Lisboa poate fi admirată expoziția „50 de ani de la dispariția lui Max Hermann Maxy“ curatoriată de Lucian Pricop – istoric și cercetător. La vernisajul de joi, 19 august, de la ora 19.00 curatorul va avea o intervenție online. Afiș- via ICR (https://www.icr.ro/)

Prezentarea gazdelor ”Expoziția comemorativă cuprinde 27 panouri prin care se face posibilă regândirea problemei multidisciplinarității și a proteismului lui M. H. Maxy, a felului în care transgresează granițele diferitelor practici artistice. Artistul își „împrumută“ desenul poemelor și cărților congenerilor, se lasă ispitit de „cealaltă față“ a formelor, creând obiecte, se distanțează de cubismul occidental, favorizând afectivul”.

M. H. Maxy (26 octombrie 1895, Brăila – 19 iulie 1971, București) s-a născut într-o familie germană cu origini evreiești. Ca plastician și-a adjudecat apartenența la răsunătoare mișcări plastice ale epocii, fiind unul dintre reprezentanții avangardei. Mai mult, a înființat Academia de artă modernă și decorativă prin care s-a dezvoltat în România (artistul a studiat în Germania) învățământul plastic în consonanță cu evoluția domeniului pe plan internațional. În calitate de scenograf poate fi menționat și că este un ilustru reprezentant al Teatrului Evreiesc pe care l-a și condus o vreme, iar ca profesor universitar rămâne un model pe care orice student strălucitor și-l dorește: excelent artist, inovator și bun pedagog. M. H. Maxy a fost și editor, revista sa „Integral” fiind spațiul prin excelență al avangardei la noi. Ilustrând deopotrivă și cărți ale colegilor de generație avangardiști, Maxy rămâne și un nume de rezonanță în spatiul literar de la noi, îngemănarea dintre cele două arte – a picturii și a scrisului – fiind căutată încă de la primele apariții tipărite, sporind elaborarea de sensuri, completându-se adesea reciproc în evidentul avantaj al publicului cosumator. Foto 2: autoportret M. H. Maxy

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei 

De admirat/ vizitat și protejat: Parcul Național Retezat

*Nu doar frumusețea peisajului, ci și bogăția viețuitoarelor – unele din categoria speciiilor amențate în Uniunea Europeană – fac din Munții Retezat o atracție reală pentru iubitorii naturii

Ministerul Mediului atrage atenția, astăzi (pe pagina sa din rețeaua Facebook) 16 august 2021, asupra Parcului Național Retezat publicând câteva fotografii realizate în zonă de Lucia Ursu – angajată APNR (care cuprinde mai multe arii protejate: peștera Zeicului, Gemenele, Retezat; site la https://www.retezat.ro/). Este adevărat că peisajul este minunat, iar turiștii pasionați de munte au de ce se bucura, dar în același timp e bine de (re)amintit că aria protejată Munții Retezat cuprinde și câteva specii de plante deosebite și de păsări, animale din categoria celor amenințate cu dispariția (din cauza vânătorii excesive în trecutul apropiat, a dispariției sau schimbării habitatului natural) în Uniunea Europeană – ex. ierunca, acvila de munte, şoimul călător, minunița, ciuvica, buha mare, ciocănitoarea de munte, muscarul mic.

Cu alte cuvinte, vizităm, admirăm și protejăm – deci, ne comportăm civilizat. Nicidecum așa cum au făcut recent unii care au amplasat o bancă (da! o bancă, din cele care se montează în parcuri!) la peste 2.500 metri altitudine, pe vârful Călțun din Munții Făgăreș (ceea ce dă de treabă salvamontiștilor care vor trebui să ia mobilierul urban de acolo, de unde nu îi este locul).

Este la fel de adevărat și că administrația trebuie să facă mai mult pentru speciile pe care le-a numit protejate, pentru că – spre exemplu – dacă lasă lucrurile să devină aidoma falsei probleme a urșilor (și el, ursul, specie protejată… dar acum a fost emisă o lege prin care animalul poate fi ucis dacă atacă oamenii…. de parcă ursul atacă degeaba omul…. de fapt, ursul a ieșit din pădure pentru că omul i-a distrus pădurile… și ne prefacem că nu vedem asta! și nu luăm măsuri… )

Armanda Filipine Armanda Filipine, revista de cultură și informație Braila Chirei