Miruna Runcan, laureata premiului PEN România pe 2020

*Juriul a ales dintre cărți semnate și de Moni Stănilă, Corin Braga (coord.), Laszlo Alexandru, Ruxandra Novac, Alina Purcaru & Paula Erizanu, Adrian Mureșan, Simona Sora, Romulus Bucur, Ana Blandiana

Miruna Runcan este laureata premiul acordat de PEN România și care a avut în vedere cărți apărute în 2020. Juriul a fost format din Magda Carneci, Ruxandra Cesereanu, Claudiu Komartin, Miruna Vlada & Radu Vancu.

Cărțile dintre care s-au ales premiul (altfel spus, sugestii de lectură!) au fost în numă de zece: Moni Stanilă, „Ale noastre dintru ale noastre” (Casa de Editură Max Blecher); Corin Braga (coord.), „Enciclopedia Imaginariilor din România” (Polirom); Laszlo Alexandru, „Lectura lui Dante” (Cartier); Ruxandra Novac, „Alwarda” (Pandora M); Alina Purcaru & Paula Erizanu (ed.), „Un secol de poezie română scrisă de femei, vol. II (1945-1989)” (Cartier); Adrian Mureşan, „Vârstele subversiunii. N. Steinhardt și deconstrucția utopiilor” (OMG); Simona Sora, „Complezență. Înălțarea la ortopedie. Musafir pe viață” (Polirom); Romulus Bucur, „despre prieteni & singurătate” (Tracus Arte); Miruna Runcan, „Teatru în diorame. Discursul criticii teatrale în comunism. Amăgitoarea primăvară (1965-1977)” (Tracus Artehttps://edituratracusarte.ro/produs/teatru-in-diorame-discursul-criticii-teatrale-in-comunism-amagitoarea-primavara-1965-1977-miruna-runcan/ ); Ana Blandiana, „Soră lume” (Humanitas).

***Miruna Runcan este scriitor şi critic de teatru, profesor la Facultatea de Teatru şi Televiziune a Universităţii „Babeş-Bolyai”, membru al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru şi al Federaţiei Internaţionale a Cercetătorilor Teatrali. A publicat: ”Odaia de asediu” (Editura Dacia, Cluj, 1983), ”Hermandria” (Cartea românească, 1986), Modelul Teatral Românesc (Unitext, Bucureşti, 2001), Teatralizarea şi Reteatralizarea în Romania. 1920-196 (Eikon, Cluj, 2003), ”Pentru o semiotică a spectacolului teatral” (Editura Dacia, Cluj, 2005), ”Fotoliul scepticului spectator” (Unitext, Bucureşti, 2007), ”Actori care ard fără rest” (Cheiron/Fundaţia Camil Petrescu, 2011), ”Signore misterioso. O anatomie a spectatorului” (Unitext, 2011) etc.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Sorin Grindeanu, declarații la Podul peste Dunăre de la Brăila – Tulcea: ”Zona urbană Brăila – Galați se poate dezvolta cu un plus de infrastructură”

*Lucrările la Pod, acum gata la mai mult de 50%, ar putea fi finalizate la termenele din contract, respectiv finalul anului 2022

Sorin Grindeanu – ministrul Transporturilor și Infrastructurii, deopotrivă și viceprim-ministru, a efectuat (cum am anunțat https://brailachirei.wordpress.com/2021/12/03/noul-ministru-al-transporturilor-vizita-de-lucru-in-braila-si-galati/) o vizită de lucru în Brăila și Galați astăzi, 4 decembrie 2021.

Foto de grup (delegația de la București, oficialii locali, parlamentari) la Podul peste Dunăre, în zona brăileană

Prima etapă a vizitei s-a derulat la Brăila, fiind o întâlnire la sediul administrației cu oficiali locali – foarte mulți colegi de partid (PSD): deputați, senatori, europarlamentarul Miahi Tudose, primarii celor două orașe, conducerile Consiliilor Județene – dar și cu reprezentanți ai firmelor care efectuează lucrări de infrastructură (drumuri comunale, județene ș.a.). Aici a fost prezent și prefectul brăilean Florin Sergiu Dobrescu.

Următoarea etapă a vizitei a fost o deplasare la Podul peste Dunăre (face legătura între Brăila și Tulcea), de asemenea alături de colegii de partid înainte de a merge la Galați.

Câteva dintre declarațiile lui Sorin Grindeanu (foto) în fața presei de la șantierul Podulului peste Dunăre (Brăila – Tulcea) au vizat și acest amplu proiect care se execută cu fonduri europene și care are termen de finalizare (cu tot cu drumurile adiacente) finalul anului viitor. Ministrul Transporturilor a spus că acest obiectiv poate fi atins, la fel cum și alte investiții din transport (ex. pasajul de la Drajna) pot fi terminate la datele menționate în contracte – dar pentru asta trebuie făcute anumite relocări de utilități (în principal TransElectrica are de lucru aici), mai precis acele operațiuni care înseamnă și birocrație, deci motive de întârzieri. În plus, a mai afirmat Grindeanu, zona Brăila – Galați ar mai avea nevoie de ajutor pentru a se dezvolta economic – deci, ajutor pe viitor și în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii.

De asemenea, Grindeanu a afirmat că așteaptă de la președinții de Consilii Județene și de la primarii celor două orașe-municipii (care împreună formează cea mai mare zonă urbană, după București, din țară) propuneri de solicitare a urmăririi directe a lucrărilor de interes local, lucrări unde sunt beneficiari direcți – aceasta fiind o acțiune binevenită de descentralizare.

La o întrebare referitoare la eliminarea în viitorul apropiat a taxei de pod, ministrul a afirmat că deocamdată nu e posibil pentru că absența taxei ar însemna un minus de circa 30 milioane euro în bugetul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Grindeanu îl are alături pe Cristian Pistol – director general CNAIR în prezentare – video mai jos cu declarațiile ministrului:

Lucrările la Podul suspendat peste Dunăre sunt la mai mult de 50% finalizate, fiind posibilă respectarea termenelor contractuali – finalul anului 2022 să însemne și darea în folosință a podului (al treilea la mărime în Europa). Detalii oferite de reprezentantul contructorilor în video:

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

„Monumente dispărute, strămutate, salvate”, expoziție foto-documentară la Muzeul Cotroceni

*Până pe 9 februarie 2022 pot fi admirate lucrări de artă monumentală care, în mare parte, rămân doar în amintirea peliculei foto

În perioada 9 decembrie 2021 – 9 februarie 2022, Muzeul Național Cotroceni (https://www.facebook.com/muzeulcotroceni) prezintă în Spațiile Medievale, sub genericul „Dispărute, strămutate, salvate”, imagini ale unor lucrari plastice de factură monumentară cu caracter comemorativ care, de-a lungul timpului, au fost îndepărtate de regimurile politice din secolul trecut. Practic, vor fi mai mult de 30 panouri pe care publicul va vedea câteva creații artistice din patrimoniul național și universal care au fost demolate, topite sau, în rare situații, strămutate sau ascunse. Statuile ecvestre ale regelui Carol I (foto, amplasată inițial între Palatul Regal și Palatul Cărții – Fundația Universitară, a fost dată jos de comuniști în 1947)

și a regelui Ferdinand I – ambele creații ale sculptorului croat Ivan Meštrović, „Monumentul reîntregirii neamului” – grup statuar evocator al Marii Uniri de la 1918, opera sculptoriței Olga Sturdza-Mavrocordat, statuia lui Vasile Lucaciu – luptător pentru drepturile românilor ardeleni – sunt doar o mică parte a monumentelor considerate în trecutul mentionat „necorespunzătoare ideologic și politic”, distruse și „scăzute din inventar pe bază de proces-verbal”. Expoziția „Dispărute, strămutate, salvate” va putea fi vizitată de marţi până duminică, în intervalul orar 9.00 – 17.00. Vizitarea se face pe bază de programare, la mail vizitare@muzeulcotroceni.ro sau la telefon 021.317.31.07 / 0725.518.381, doar cu respectarea măsurilor speciale (certificat verde obligatoriu) care au ca scop prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei