Expoziție foto, itinerantă, despre personalitățile grecești importante pentru spațiul românesc

*Vernisată în 10 decembrie 2021 la Brăila, la teatrul dramatic și la instituția muzeală în prezența unor oaspeți de prestigiu * De asemenea, tot în 10 decembrie, expoziția s-a vernisat și la Biblioteca ”V. A. Urechia” Galați

Nici nu era nevoie de vreo expoziție care să ne spună un adevăr confirmat istoric: spațiul românesc are multe legături cu spațiul grec, iar această conexiune benefică a început mult înainte de domniile fanariote (hulite de unii români naționaliști – care însă uită că nicio națiune nu este pură din punct de vedere etnic). Dar pentru a sărbători cei 200 ani de la revoluția greacă, Uniunea Elenă din România sub egida Ambasadei Greciei la București, la iniţiativa Asociaţiei Culturale a Grecilor din România „NOSTOS” a organizat expoziția ”Personalități grecești care au jucat un rol în istoria românilor, din antichitate până în zilele noastre” – eveniment care face parte din programul menit să serbeze cei 200 ani de la revoluție. Expoziția este itinerantă și în 10 decembrie 2021 s-a vernisat, la ore diferite, la Brăila și Galați – la Biblioteca Județeană ”V. A. Urechia”. Rămâne disponibilă celor interesați până în 10 ianuarie 2022.

La Brăila, panourile foto-documentare pot fi admirate la Teatrul ”Maria Filotti” și la Muzeul Brăilei ”Carol I” – Centrul Diversității Culturale (care s-a dezvoltat în colaborare cu grecii brăileni – a fost un proiect în acest sens). La vernisaj au fost prezenți și importanți oaspeți: ES Sofia Grammata – ambasadoarea Greciei, deputatul Dragoş Gabriel Zisopol – președintele Uniunii Elene din România. Bineînțeles că au fost prezenți oficiali locali, dar și Adrian Mavrochefalos – președintele Comunității Elene din Brăila, Veronica Macri – secretarul Comunității Elene.

De fapt, nici brăilenilor nu ar trebui să li se amintească (ar trebui să știe) că istoria locală are destui greci (sau pe jumătate greci) care au sporit prestigiul locului: fam Portocală (de care provine Radu – primar în 1922-1926), Hariclea Darclee, Iannis Xenakis, Dumitru Panaitescu Perpessicius, Panait Istrati, Edmond Nicolau, George Cavadia, N. Carandino, Jean Moscopol, Nicu Alifantis, armatorii și alți oameni de afaceri care au ridicat Biserica ”Buna Vestire” Greacă și multele clădiri frumoase din centrul vechi – una dintre ele (casa Embiricos) este acum Centrul Cultural Nicăpetre (parte a secției Artă din muzeu), afaceriștii care au ridicat morile Violatos și Lykiardopol (două splndide edificii industriale care ar merita altă soartă… deocamdată sunt lăsate la voia sorții…). Chiar și clădirea teatrului dramatic a fost inițial a unui grec, în lista Monumentelor istorice fig urând cu numele primului proprietar – casa Rally. Și i-am menționat doar pe cei cu nume foarte sonore – mai sunt mulți alții ale căror biografii ar merita și ele mențiuni.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Deputat Alexandru Popa: ”PNL nu susține creșteri de taxe sau taxe noi”

*Liderul brăilean al PNL reafirmă faptul că TAXA de SOLIDARITATE nu are nici temei economic și nici nu ar fi corectă față de marile firme străine care au investit masiv la noi în țară

Parlamentarul liberal Alexandru Popa – președinte al PNL Brăila – transmite că după recentele negocieri din coaliția (PNL, PSD și UDMR) de la putere există șanse să se renunțe la taxa numită ”de solidaritate” (nota red. Până și denumirea e din gama de expresii socialiste!) pe care a propus-o echipa PSD anume de la firmele multinaționale (care au, e adevărat, cifre foarte mari de afaceri) cu scopul de a mai aduna bani de la buget. Deputatul liberal brăilean reamintește (comunicatul mai jos) argumentele liberale ale unei taxări mai lejere, unul dintre ele fiind apetența mediului de afaceri pentru taxe clare, schimbate rar și cu temei economic. Nota red. De altfel, și în străinătate (Europa vestică, America de nord) lumea economică s-a dezvoltat bine când legile au rămas în vigoare în așa fel încât oamenii de afaceri să își poată face planuri pe termen mediu și lung (altfel nu te dezvolți, nu ai cum într-un mediu imprevizibil – știe orice elev de liceu care a studiat economia).

Alexandru Popa (foto): ”PNL a înregistrat o victorie de etapă prin faptul că, cel mai probabil, taxa de solidaritate nu va fi introdusă. PNL a exprimat o poziție foarte clară: nu este normal să penalizăm companiile care au plătit taxe în avans în perioada stării de urgență, ajutând bugetul. În plus, premierul a anunțat că în 2022 nu se vor introduce taxe noi.

PNL susține mediul de afaceri și investițiile și nu va fi de acord cu introducerea unor taxe noi, cum ar fi taxa de solidaritate, despre care s-a discutat foarte mult în spațiul public în ultimele zile. După ultimele negocieri din coaliție este foarte posibil ca această taxă să nu mai fie instituită. PNL a insistat și dat toate argumentele economice care susțin ideea că această taxă de 1% nu se justifică. PNL nu susține creșteri de taxe sau taxe noi, iar partidul nostru nu își poate trăda electoratul și rămâne fidel principiilor liberale: susține mediul de afaceri și investițiile autohtone și străine.

În plus, dacă „penalizăm” prin fel de fel de taxe companiile care investesc în România, riscăm să constatăm că acestea pleacă din țară. PNL este întotdeauna atent la semnalele care vin dinspre mediul de afaceri, iar Asociația Marilor Rețele Comerciale din România a solicitat Guvernului Ciucă să nu introducă suprataxa de 1% din cifra de afaceri, firmele respective atrăgând atenția că au venit în sprijinul României, plătind în avans taxe și impozite. Guvernările PNL au dovedit că doar prin investiții putem avea o creștere economică; după ce am scos taxele și supraaccizele introduse în perioada 2017-2019, s-a văzut că s-au încasat mai mulți bani la buget”.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei