Deputat Alexandru Popa: ”Cresc pensiile, alocațiile, salariul minim pentru că PNL a asigurat creștere economică sănătoasă”

*Măririle anunțate de guvern vor deveni realitate din ianuarie 2022

Guvernul Nicolae Ciucă a aprobat, cu începere din 2022, creșteri ale punctului de pensie, mărirea salariului minim (nu foarte pe placul mediului de afaceri, dar presiunea sindicatelor și comparația frecventă cu salariile din vest au condus la asta) și mărirea alocațiilor pentru copii.

Parlamentarul Alexandru Popa (foto) – președinte PNL Brăila – oferă câteva explicații ale acestor creșteri care sunt posibile, nu forțate.

Deputat liberal Alexandru Popa: ”Majorarea salariului minim, a alocațiilor și a pensiilor de la 1 ianuarie 2022 sunt posibile pentru că guvernele PNL au asigurat o creștere economică sănătoasă, capabilă să susțină toate aceste măsuri fără a crește taxele existente sau impune noi taxe. Ca urmare a măsurilor liberale ce au avut ca rezultat o creștere economică sănătoasă putem susține următoarele majorări: majorarea salariului minim net cu 10% de la 1 ianuarie 2022; majorarea pensiilor cu 10%; pentru copiii sub 2 ani se va asigura plata a 600 lei lunar; majorarea alocaţiei pentru copii la 243 de lei. Aceste măsuri s-ar fi luat indiferent dacă PNL asigura guvernarea într-un executiv minoritar. Noi, liberalii, am promis că vom mări pensiile cu 10%. Nu am aruncat tot felul de promisiuni goale pe piață, numai pentru imagine, pentru că nouă nu ne place să ne mințim părinții și bunicii, doar de dragul unor procente în plus, așa cum fac alte partide care au promis majorări de 40%. Din opoziție e ușor să ceri majorări de 40%, dar când ajungi la putere constați că nu este posibilă decât o majorare cu 10% a pensiilor, fiindcă atât permite bugetul. Și mie mi-ar fi plăcut să le mărim pensiile nu cu 40%, cu 90%, pentru că părinții și bunicii noștri ar merita asta, dar atât este posibil astăzi. Sperăm ca pe viitor, când condițiile economice vor fi altele, să reușim să oferim un trai mai bun pensionarilor și nu numai. În altă ordine de idei, tot ca urmare a creștere economice înregistrate, a fost posibil să facem investiții importante și în sănătate. Investițiile după primele nouă luni sunt de 33,7 miliarde lei, cu 3,9 miliarde mai mult față de perioada similară a anului trecut și dublu față de aceeași perioadă a lui 2018. De asemenea, creșterea economică ne-a permis să compensăm facturile la energie și să plafonăm prețurile la energie. Noi, liberalii, am promis la începutul anului o creștere economică record și un deficit bugetar mai mic ca urmare a creșterii veniturilor, fără să creștem taxe, precum și controlul cheltuielilor și am făcut acest lucru”.

Nota red. Explicațiile, mai ales în contextul guvernării alianței PNL-PSD-UDMR, sunt cu atât mai necesare cu cât destui nu știu prea multe din mediul politic, iar alții sunt încă șocați de această alianță. De altfel, și pentru electorat sunt utile explicațiile. Pentru că PSD s-a dovedit formațiunea politică gata oricând să promită, să cheltuie și să se împrumute – și apoi toate guvernele trebuie să se împrumute ca să acopere deficitul.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

„Gusturi în cupru”, expoziție la Muzeul Țăranului

*Rămâne deschisă până în 22 ianuarie 2022 * Cuprinde obiecte din colecție privată extrem de valoroasă, unică în peisajul de profil din România

„GUSTURI ÎN CUPRU. Bucătărie și fascinația formei” este noua expoziție (16 decembrie 2021 – 16 ianuarie 2022) care se verniseaza in sala „Irina Nicolau” la Muzeul Naţional al Ţăranului Român (MTR). Publicul va avea in fata o colecție de forme pentru copturi, jeleuri și aspicuri aparținând familiei Magda și Vlad Manoliu.

„În secolul al XVIII-lea încep să se folosească masiv la curțile imperiale și regale prăjituri făcute în forme de astea stranii, ciudate. Nu-s deloc simple, unele au o formă arhitecturală extraordinară. Eu, când am început să adun formele, am și zis, o parte din astea pentru copturi le voi băga într-o categorie care se va chema forme arhitecturale de copt. Exact așa arată” – colecționarul Vlad Manoliu.

Formele de acest tip s-au răspândit, spun istoricii, în Europa apuseană începând cu secolul al XVIII-lea, perioada lor de maximă înflorire fiind însă secolul al XIX-lea. Piesele sunt caracteristice pentru inventarul bucătăriilor nobiliare occidentale, fiind utilizate și în Transilvania, cu precădere de către sași, dar şi de landleri sau maghiari. Mesele de banchet tipice acestei perioade permiteau, prin forma și dimensiunea lor, punerea în valoare a bogăţiei și diversităţii de forme, culori şi texturi ale produselor culinare preparate, decorativ modelate şi asamblate în forme arhitecturale complicate. Toate aceste elemente contribuiau la crearea acelei atmosfere somptuoase și rafinate proprii curților regale și nobilimii din epocă, dar şi burgheziei de mai târziu. Bine conservată și documentată, colecția Magda și Vlad Manoliu include 125 forme de cupru de diferite dimensiuni și modele, datând din secolele XIX – XX. Fiecare piesă este unicat, printre acestea se află și un vas de gătit cu monograma regelui Carol I. De remarcat raportul dintre dimensiunea estetică a materialului (cuprul/arama) şi ansamblul formelor, frumusețea detaliilor (marca poansonată, decorurile cizelate, ştanţate, detaliile constructive).

Colecțiile de forme de cupru de o asemenea amploare sunt relativ rare pe teritoriul românesc. Nici muzeele nu dețin astfel de colecții.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei