Republica Moldova, cerere de aderare la UE

*Președinta Maia Sandu a semnat actul oficial în 3 martie 2022

Maia Sandu – președinta Republicii Moldovei – a semnat cererea de aderare a țării la Uniunea Europeană într-un eveniment special desfășurat la reședința de stat în care i-a avut alături pe Natalia Gavriliță – premier și pe Igor Grosu – președintele parlamentului.

Dragi cetățeni, maturitatea unui popor se vede cel mai bine în vremuri grele. Ea se vede în decizii cumpătate, în echilibrul dintre libertate și respeonsabilitate (…) Acum, în zilele războiului din Ucraina, rămânem maturi și oferim ajutor vecinilor noștri. Ne păstrăm neutralitate și rămânem calmi, generoși. Maturizarea ne-a luat 30 de ani. Acum cu lecțiile învățate suntem gata să ne asumăm viitorul”, a afirmat Maia Sandu în discursul momentului special pentru Republica Moldova.

Nota red. Actul, adresat președintele francez Emmanuel Macron (Franța deține în această perioadă președinția rotativă a UE), va fi transmis la Br uxelles unde va fi procesat rapid (cel mai probabil în regim de urgență), la fel cum se va întâmpla și cu cererea de aderare la UE a Ucrainei (președintele Volodimir Zelenski a semnat-o în 28 februarie 2022) – de altfel, în recenta reuniune la nivel înalt la Comisia Europeană s-au subliniat aceste aspecte.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

La Notre Dame de Paris, și nu numai, bat zilnic clopotele pentru Ucraina

*La fel se întâmplă și în alte spații religioase ale Europei *Astăzi, 3 martie 2022, în a 8-a zi de atac armat rusesc asupra ucrainienilor, au bătut tot șapte minute clopotele la Notre Dame, iar francezii și turiștii aflați în preajmă au așteptat cu emoție începerea acestei emoționante secvențe sonore

La frumoasa catedrală Notre Dame de Paris (în reconstrucție, după cum știm, în urma incendiului din 2019 când o neglijență, pe când se lucra la refacerea acoperișului, a dus la un foc în care au ars turnul-fleșă, acoperișul, trei zone din boltă) bat clopotele zi de zi, câte șapte minute, de când Ucraina a fost atacată, în mod diabolic, la președintelui rus dictator Vladimir Putin. Este modul în care Franța spirituală își arată susținerea spirituală față de poporul ucrainian greu încercat în aceste crunte zile – este a 8-a zi de invazie/ atac/ război (care părea improbabil și imposibil, pentru că în realitate nu are o miză reală).

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Bucurii spirituale, în compania rușilor lipoveni brăileni

*Muzică și stihuri duhovnicești, lansarea unui CD în interpretarea corurilor reunite ”Tihii Dunai” și ”Dunaiskie rozî” ale CRL Brăila * Prezentare de tradiții din postul Paștelui, expoziție cu obiecte tradiționale la secția muzeală Etnografie Muzeul Brăilei ”Carol I” * Vineri, 4 martie 2022, ora 17.00

Comunitatea Rușilor Lipoveni (CRL) Brăila lansează un CD cu stihuri duhovnicesti în interpretarea ansamblurile folclorice reunite ,,Tihii Dunai” și ,,Dunaiskie rozî” ale Comunității sub coordonarea prof. Maria Milea – președintele CRL Brăila. Concomitent vor avea loc și alte evenimente, respectiv prezentări ale obiceiurile lipovenești din postul Paștelui, expoziție cu obiecte tradiționale – la secția muzeală Etnografie și artă populară (str. Polonă nr. 14) Muzeul Brăilei ”Carol I”, secție care are deja expuse două costume tradiționale rusești și un samovar. Este al treilea produs muzical sub formă de CD realizat de CRL Brăila, primele două fiind de factură laică.

Activitatea coincide și cu începerea postului Paștelui (știm că spațiul religios joacă un rol important în viața etnicilor ruși lipoveni). De asemenea, este și Săptămâna Brânzei – o sărbătoare populară a rușilor lipoveni în care de obicei are loc tradiționalul Haravod (dar acum atenția se concentrează pe emoția momentului – respectiv suferința semenilor din Ucraina).

Manifestare găzduită în frumosul sediu al Etnografiei vineri, 4 martie 2022, de la ora 17.00. Intrare liberă – se respectă condițiile de pandemie. Toți participanții vor primi în dar câte un album muzical.

Un frumos cântec rusesc (este pe unul din primele CD-uri înregistrare de etnicii lipoveni brăileni), în interpretarea ansamblului lărgit ”Tihii Dunai” la aniversarea a 25 ani de existență a Comunității Rușilor Lipoveni Brăila – eveniment desfășurat în noiembrie 2016 în somptuasă Sală a Oglinzilor (sala maură, sala de conferințe) de la Teatrul dramatic ”Maria Filotti”

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Despre Mărțișor, conferință CJCPCT susținută de un cercetător de la Institutul ”Brăiloiu”

*Corina Mihăescu este specialistul pe patrimoniu imaterial, invitată la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brăila vineri, 4 martie 2022, de la ora 12.00

Tradiția de 1 martie la români, Mărțișorul, este prilej de povești folclorice, dar și de revenire – măcar prin intermediul spațiului narativ – la epoci mai vechi, ale tradiției și obiceiurilor de primăvară care au legătură cu reinvierea naturii, cu unele credințe populare străvechi care transferau puteri magice șnurului alb-roșu (se credea și că felul în care el rămâne legat, sub formă rotundă, în jurul încheieturii umane, a coarnelor de animale, a pomilor etc. devine cerc magic care alungă răul și boala). Acest gen de informații vor fi aduse în fața celor interesați de dr. Corina Mihăescu – cercetător la Institutul de etnografie și folclor, invitată în Conferințele CJCPCT de Alina Sulicu – managerul CJCPCT Brăila, deci la sediul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (sau Centrul de Creație). Evenimentul are loc vineri, 4 martie 2022, de la ora 12.00 și vom fi cu atât mai interesați cu cât spațiul oralității populare este unul care se mișcă extarordinar și astăzi, din păcate nu în sensul dorit (acela de valorizare la superlativ și în parlametri culturii înalte a tradiției).

Trebuie să reamintim și că obiceiurile de Mărțișor, românești dar și bulgărești (s-a realizat dosar comun), au fost incluse – încă din 2017 – în Lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO.

Nota red. Noi (Armanda Filipine & revista BRAILA CHIREI) am desfășurat o activitate tematică, deci despre Mărțișor, la secția Etnografie și artă populară din Muzeul Brăilei ”Carol I” împreună cu muzeograful șef Gabriela Dorina Cloșcă și cu elevi de la Școala Gimnazială ”Vlaicu Vodă” în data de 1 martie 2022.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Ziua internațională a scriitorilor (International Writers’ Day)

*Din 1986, la propunerea PEN Club englez – an de an, în data de 3 martie * „La mulți ani!” frumoșilor truditori din lumea cuvântului

Astăzi, 3 martie, este Ziua internațională a scriitorilor. Nu cred că mai e cazul, dar să repetăm că este o celebrare a celor care transpun în cuvinte stări și sentimente, întâmplări și povești pe care poate că nici nu le-am fi privit dacă nu ar fi fost puse în pagină. Dau un singur exemplu în acest sens: până la Mihail Sebastian (scriitor, dramaturg, jurnalist de origine evreiască născut la Brăila, 1907 – 1945), in teatrul românesc nu fusese vreo piesă care să pună lumina reflectorului pe lumea de provincie (subliniere a lui N. Carandino in prima cronică la „Steaua fără nume” semnată… Victor Mincu, pentru că era vremea persecuțiilor la adresa evreilor).
Sărbătoarea a fost introdusă în calendarul evenimentelor în 1986, la propunerea PEN Clubului englez.

Notă. Am preferat o imagine referențială cu trimitere la scrisul de mână pentru că acesta are mari beneficii asupra sănătății creierului.

** PEN este abreviere de la poet, eseist, novelist (prozator). PEN Club are între membri nu doar scriitori, ci și jurnaliști. Este una dintre cele mai vechi organizații care se ocupă, pe tot globul, de protejarea drepturilor omului/ cetățenești (human rights) atât pentru membrii cât și pentru alți semeni cu îndeletniciri similare.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei