Trenul Regal, popas și în gara Brăila

*Primire organizată, cu oficiali, voluntari de la Crucea Roșie, elevi îmbrăcați în costume populare

A trecut Trenul Regal prin gara Brăila. Au fost și oficiali – nu a lipsit momentul cu ”pâine și sare” – în timpul opririi de 15 minute în gară, azi – 10 mai 2022, care au întâmpinat pe Alteța sa Margareta – custodele Coroanei, dar și brăileni care – sigur, sincer – apreciază ce a făcut regalitatea pentru istoria României. Și care au citit câte ceva din biografia minunatului Rege Carol I care la un 10 mai, dar în 1866, venea aici din spațiul german natal să construiască o Românie cu adevărat apropiată de Europa. Au fost și voluntari ai Crucii Roșii (Alteța Sa, Margareta este președintele Societății Naționale de Crucea Roșie din România), elevi – unii (membri ai grupurilor de dansuri) îmbrăcați în costume populare. Clipa festivă a trecut repede, iar trenul a plecat (foto via Instituția Prefectului) spre Galați – puntul final al călătoriei festive.

Nota red. Că acum Brăila nu devine mai frumoasă (nici după standardele de atunci, nici după cele de azi)… e altă poveste. Care însă va trebui spusă…

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei

Muzeul Satului „D. Gusti”, aniversare

*La împlinirea celor 86 ani de existență, evenimente în Zilele Muzeului Satului

Sub genericul „Tinerețe fără bătrânețe.. .și viață fără de moarte”, la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” a fost conceput un moment special aniversar, pentru cei 86 de ani și pentru a arăta o parte din colecțiile de lemn, ceramică, port, textile, de a prezenta încă o dată casele aduse din teren de cercetătorii epocii sub coordonarea lui Dimitrie Gusti (1880 – 1955), sperând că publicul va înțelege mai bine spiritul popular. Astfel, expoziția intitulată chiar „Tinerețe fără bătrânețe” prezintă aspecte din campaniile monografice cu echipe multidisciplinare conduse de Dimitrie Gusti, dar și activitățile din timpul achiziționării, demontarea caselor, transportarea și remontarea lor în muzeu. Sunt expuse fotografii de arhivă, aparatulul fotografic al lui Alexandru Tzigara Samurcaș, aparatul de fotografiat și carnetele de teren ale lui Gheorghe Focsa, costume tradiționale din colecțiile muzeului. Sunt puse în valoare pornind de la două „clipe” speciale din viața omului social: nunta și nașterea. În total, sunt peste 150 piese expuse in Zilele Muzeului Satului – vernisaj, în 10 mai 2022 de la ora 13.00.

** Dimitrie Gusti, discurs în 1936, la inaugurarea Muzeului Satului:„Sire,

După treizeci de ani de când marele vostru unchiu şi întemeietorul dinastiei, Regele Carol I, a adunat, într-o măreaţă expoziţie tot ceea ce putuse să împlinească România sub domnia lui, avem astăzi nemăsurata bucurie să întâmpinăm pe Maestatea Voastră în acest Muzeu al satului, de gospodării ţărăneşti, aduse din toate unghiurile ţării, ca să dea înfăţişarea adevărată a vieţii acelei pături din Neamul nostru, pe care cu toţii ne rezemăm. Este aici casa de piatră şi de grinzi de lemn a Românului de la munte, din Argeş şi Neamţu, ca şi din Şanţul Năsăudului, din Ţara Oaşului, de la moţi, din Bihor şi de pe plaiurile Sibiului; este locuinţa mai revărsată şi mai zâmbitoare, de cărămidă arsă sau chirpici, a omului de la şes, din marginea Bărăganului până-n părţile basarabene şi-n câmpia Banatului; este aşezarea de pe malurile Dunării, cu prispe ascunse sub stuf, între biserici cu turn ascuţit din Maramureş, moară de apă de pe Siret, mori de vânt din Basarabia, văiagă din Banat, cherhanea de peşte din Deltă, hanul din Ilfov, şi tot ce dă înţeles şi farmec satului românesc. Ele au crescut ca din pământ, în luna din urmă, sub ochii Maestăţii Voastre, care aţi venit de mai multe ori să le vedeţi, pe când lemnarii şi zidarii, meşteri aduşi fiecare din satul lor, erau căţăraţi încă pe schele şi acoperişuri şi nici nu puteau visa că însuş Regele țării se află între ei şi-i urmărea la lucru. Parcă satele româneşti se grăbeau de pretutindeni încoace, ca să se aşeze în jurul Maestăţii Voastre şi să vă îmbrăţişeze cu aceeaşi credinţă şi iubire pe care Maestatea Voastră le-o arată. Binevoiţi, Maestate, să priviţi şi să primiţi Muzeul Satului ca un semn al acestei credinţe şi iubiri”.

Armanda Filipine Armanda Filipine & revista de cultură și informație Braila Chirei