*Despre Mihail Sebastian, cu Nadia Ustinescu la Centrul Diversității Culturale – Muzeul Brăilei „Carol I”
Programul Noaptea Muzeelor (14 mai 2022) organizat de Muzeul Brăilei „Carol I” a cuprins și un moment dedicat scriitorului, dramaturgului, jurnalistului Mihail Sebastian – nume real Iosif Mendel Hechter (28 oct 1907, Brăila – 29 mai 1945, București). Excelent a fost că prezentarea a fost realizată de Nadia Ustinescu – președinta Comunității Evreilor din Brăila, care a răspuns astfel invitației șefei Biroului Relații Publice și coordonatoare a Centrului Diversității Culturale din muzeu, Camelia Hristian. Pentru că, astfel, calitatile de reprezentant al evreității se adaugă multiplelor calități ale lui Mihail Sebastian (vom continua să-l numim cum s-a semnat public, cum îl știm și l-am îndrăgit noi, toți cei care îi citim și recitim adesea proza, îi aplaudăm în diverse montări piesele de teatru care nu se demodează (e un adevăr!), îi revizităm din când în când scrierile din presa vremii). De altfel, toate aceste calități și-au pus amprenta pe opera lui Mihail Sebastian cu asupra de măsură – cine nu crede, să-i citească „Jurnal”-ul. La fel, cine vrea să și-l apropie pe Mihail Sebastian, evreul român sau românul evreu, minunatul om de cultură care a fost și va rămâne – pentru că niciodată nu va fi șters numele său din marea carte a oamenilor de valoare –, poate veni la Brăila să se plimbe pe bulevardele Cuza și Independenței (fostul Carol) și prin împrejurimi (prin centrul vechi – cu alte cuvinte), acolo unde a crescut, unde erau salcâmii din cartea „Orașul cu salcâmi” și să simtă (sigur va simți!) ecoul unei melancolii (ori tristeți) aparte, dar și ecoul unei lumi frumoase – cea a Brăilei din care face parte, pentru totdeauna, evreul român Mihail Sebastian.
. 
O lume frumoasă, aidoma și celei construite în jurul Comunității Evreilor din Brăila acestor zile, unde, la fel ca la sărbătoarea de Pesah, la Sederul din acest an (o reală plăcere, după pandemia care i-a ținut departe unii de alții pe membrii comunității), se adună oamenii laolaltă și, respectând obiceiurile și canoanele, se bucură împreună de sărbătoare, povestindu-și împlinirile, speranțele ori necazurile, dar mai ales fiind împreună – ceea ce este, cu adevărat, un semn al comuniunii, un sens bun al existenței comunitare. Și unde, ca de fiecare dată, Nadia Ustinescu a invitat și prieteni ai comunității, ceea ce iarăși înmulțește (cu plus) semnul bun al reuniunilor.
Foto: Nadia Ustinescu, în Centrului Diversității Culturale, și foto Mihail Sebastian
Revista Braila Chirei & Armanda Filipine