Festivalul internațional de poezie și muzică „Eminesciana” 2022, la Strășeni

*Biblioteca brăileană a donat (din nou) cărți Bibliotecii Raionale „Sadoveanu”

Centrul de odihnă și agrement pentru copii și tineret “Divertis” a fost locul de desfășurare a celei de-a XXXVI-a ediții a Festivalului Internațional de Poezie și Muzică „Eminesciana” organizat sub autoritatea Consiliul raional Strășeni – președinte Viorel Jardan. Oaspeți de onoare au fost Marius Ciprian Toth – însărcinat cu afaceri al Ambasadei României la Chișinău, membrii delegațiile oficiale din județele Brăila, Harghita, Maramureș. Festivalul a debutat cu traditionala paradă a portului popular și depuneri de flori la bustul poetului Mihai Eminescu în parcul care îi poartă numele, apoi s-a desfășurat programul artistic oferit de ansambluri, interpreți și meșteri populari.

Delegația din Brăila a fost compusă din reprezentanți ai Consiliului Județean (CJ) în frunte cu Ionel Epureanu – vicepreședinte CJ. A fost la Strășeni și Dragoș Adrian Neagu – directorul Bibliotecii Județene „Panait Istrati” – care a oferit Bibliotecii Raionale „Mihail Sadoveanu”, de fapt secției care se numește chiar filiala Brăila, o donație de carte românească în valoare de 200.000 lei moldovenești. Nu este prima donație; biblioteca brăileană are o relație de lungă durată cu instituția omonimă din Rep. Moldova.

În paralel, reprezentanții administrațiilor publice au participat și la un eveniment cu profil administrativ.

** Festivalul Internațional de Poezie și Muzică „Eminesciana” a avut prima ediție în 1986 și se desfăşoară anual, în ultima duminică a lunii iunie, în pădurea Scoreni din raionul Strășeni.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Evaluarea Națională a absolvenților din clasele a VIII-a, sesiunea 2022. Rezultate finale

*Au fost soluționate peste 21.000 de contestații * Procentul de promovare la nivel național este 86,1 la sută * Urmează completarea fișelor de înscriere, 4 – 11 iulie, iar în 14 iulie repartizarea computerizată

Ministerul Educației a publicat astăzi, 30 iunie, rezultatele finale înregistrate după soluționarea contestațiilor – sesiunea 2022 din 14 – 17 iunie – a examenului de Evaluare Națională a absolvenților de gimnaziu (EN VIII). Rata de participare a fost de 95,5%: 148.496 elevi prezenți (dintr-un total de 155.561 absolvenți înscriși). Dintre ei, 26.195 candidaţi (17,6 %) au obţinut medii sub 5 (cinci). Au fost eliminați pentru tentative de fraudă 6 elevi, lucrările lor fiind notate cu 1 (unu). Au fost rezolvate 21.854 contestații (7,12% din numărul total de lucrări), dintre care 13.324 la limba și literatura română, 265 la limba și literatura maternă și 8.265 la matematică. În cazul a 13.757 lucrări, contestațiile au schimbat nota prin creștere, iar pentru 5.906 lucrări notele au fost modificate prin scădere.În urma reevaluării lucrărilor contestate, ponderea elevilor cu medii mai mari sau egale cu 5 (cinci) este de 82,4% (122.301 elevi, cu aproape 28.000 mai mulți decât în anul 2021), în creștere cu 0,1% (135 de elevi) față de rezultatele inițiale (82,3%). A crescut, de asemenea, și numărul elevilor cu media generală 10: 237 (+ 16).

Procentual, la nivel național, 74% dintre notele contestate (16.262) au fost modificate cu diferențe mai mici de 0,5 puncte, 3.218 (15%) note au fost modificate cu diferențe între 0,5 și 1 punct, 166 de note cu diferențe între 1 și 2 puncte (sub 1%), iar 17 note au înregistrat diferențe mai mari de 2 puncte (16 la Limba și literatura română și 1 la matematică).

În județul Dâmbovița, unde în acest an a fost pilotată evaluarea digitalizată, calitatea evaluarii a fost mult îmbunătățită în raport cu media națională. La proba de matematică, 98,5% dintre notele contestate au rămas nemodificate sau au suferit modificări cu o diferență de cel mult 0,5 puncte. Doar 3 teze au avut diferențe mai mari de 0,5 puncte (cea mai mare diferență fiind de 0,6 puncte). Mai mult, 88,5% dintre teze nu au avut nota modificată sau au avut diferențe de cel mult 0,3 puncte. La proba de limba și literatura română niciun elev nu a avut nota modificată cu diferențe de 1 punct sau mai mult, cea mai mare diferență înregistrată fiind de 0,95 puncte. 81,5% dintre note au diferențe de evaluare de sub 0,5 puncte.

La nivel național, la proba de limba și literatura română, 128.159 de elevi (86,1%) au încheiat examenul cu note mai mari sau egale cu 5 (cinci), dintre aceștia, 824 elevi au obținut nota 10 (+ 14 în raport cu prima afișare). La matematică, 115.223 elevi (77,5%) au primit note mai mari sau egale cu 5 (cinci), iar dintre aceștia, 3.038 au obținut note de 10 (+ 72 în raport cu prima afișare).La limba și literatura maternă, 8.903 elevi (96,1%) au primit note mai mari sau egale cu 5 (cinci), iar 83 candidați au obținut note de 10 (numărul notelor de 10 a rămas nemodificat).

** Media de admitere constituie criteriu pentru admiterea în învățământul liceal de stat, fiind media ponderată între media generală obținută la Evaluarea Națională (cu o pondere de 80%) și media generală de absolvire a claselor din gimnaziu (cu o pondere de 20%). În prima etapă a admiterii în învățământul liceal de stat are loc completarea opțiunilor în fișele de înscriere. Absolvenții clasei a VIII-a împreună cu părinții, asistați de diriginți desfășoară această operațiune în perioada 4 – 11 iulie. Repartizarea computerizată (nota red. Noi tot sperăm să se renunțe la aceasta… fiind mult mai bună vechea metodă, cu examen organizat de fiecare liceu) a candidaților din seria curentă și din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului școlar 2022 – 2023 va avea loc în 14 iulie 2022.

Foto 1: Grafic privind rezultatelor finale obținute în perioada 2011 – 2022. Foto 2: Grafic privind evoluția, in 2011 – 2022, a numărului de candidați care au obținut note/ medii mai mari sau egale cu 5.

Revista BRAILA CHIREI & Armanda Filipine

Europafest 2022

*EUROPAfest este festivalul cu jazz, blues, muzică pop și muzică clasică * Sunt prezenți muzicieni din 23 de țări

EUROPAfest 2022, ediția cu numărul 29, din 1 în 9 iulie, aduce pe scena sălii Auditorium a Palatului Regal din București – Muzeul de Artă al României – muzicieni care interpretează jazz, blues, pop și muzică clasică. Sloganul editiei este „It’s all about live quality music!”. Sunt concerte, jam sessions, concursuri, workshop-uri. EUROPAfest are din 2015 titulatura Europe’s Finest Festivals.

Opening Gala Concert-Jazz ii are protagoniști pe Peter Autschbach din Germania și Samira Saygili din Turcia, dar și artiști din Italia, Statele Unite și Indonezia – recitaluri, sesiuni comune de jam session. Între 2 și 8 iulie, sala Auditorium găzduiește zilnic concerte cu două/ trei trupe de jazz din Europa, SUA, America de Sud și Asia. Pe 9 iulie are loc Gala EUROPAfest.

„Am selecționat artiști din 23 de țări. Va fi mai ales jazz în toate formele sale. Nouă seri de vară în care pasiunea artiștilor va trece dincolo de scenă ajungând la fiecare spectator. Ne vom bucura de momente interpretative inedite, născute chiar atunci, în fața publicului, într-o evoluție spontană, originală și de multe ori nonconformistă”, spune Luigi Gageos – directorul EUROPAfest (http://www.europafest.ro/)

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Seară de folk, la Centrul de Creație Brăila

*Cu Sorin Poclitaru, Ștefania Iacob, Viorica Mogoș * În 30 iunie 2022, de la ora 18.00

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT sau Centrul de Creație) Brăila – Alina Sulicu manager – organizează și prezintă (inclusiv online, LIVE pe pagina Facebook Centrul.de.Creatie.Braila), în sala Pro Arte, un nou eveniment din genericul Seară de folk – în 30 iunie 2022, începând cu ora 18.00. De această dată, protagoniștii recitalului – care va include și poezie – sunt Sorin Proclitaru (este și poet, bucovinean), Ștefania Iacob (din Bucovina), Viorica Mogoș (brăileancă).

** Evenimentele „Seară de folk” au început în aprilie acest an, primii invitați fiind Tatiana și Marius Ojog, grupul „Generații” coordonat de Dumitru Popescu la Casa de Cultură Brăila și grupul vocal instrumental „Trubadurii”. Invitații lunii mai au fost trupa brăileană „Antic” și solistul folk Florin Paul Camen. Recitaluri similare vor avea loc în fiecare ultimă zi de joi a fiecărei luni calendaristice.

*** Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile. Rezervări, la numărul de telefon 0239/614710 sau la sediul CJCPCT Braila (Piața Traian nr 2).

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Film în ziua Dunării, oferit de CineFeel

Ziua Dunării (29 iunie) a fost serbată de asociația culturală „CineFeel” prin prezentarea unui film (firesc, având în vedere profilul organizației neguvernamentale). Astfel, s-a putut viziona filmul „Taming the Garden”/ „Pădurea domestică” regizat de Salomé Jashi.

Gazda proiecției a fost Muzeul Brăilei „Carol I”, la sediul central.

În deschidere, Anca Andrei – biolog la parcul natural Insula Mare a Brăilei – a vorbit despre Dunăre.

#Cinefeel

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

ADI „ECO Dunărea”, desemnarea operatorilor de salubritate în SMID

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) ”ECO Dunărea” Brăila a avut Adunarea Generală a Asociaților (AGA) zilele acestea, in ședință fiind anunțați operatorii care vor asigura serviciile de colectare a deșeurilor și de operare a instalațiilor construite în Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) Brăila. Ședința AGA s-a desfășurat în sala mare (foto) în sediul Consiliului Județean Brăila.

Operatorii sunt următorii: *Asocierea RER Sud SA, RER Ecologic Service SRL, RER Vest SA pentru activitatea de colectare și transport a deșeurilor municipale în județul Brăila și a activității de măturat, spălat, stropit și întreținere căi publice în municipiul Brăila; *SC Brai-Cata SRL București pentru asigurarea serviciului de operare și administrare a Stației de Sortare și a Stației de Tratare Mecano Biologică Vădeni; *SC FCC Environment Romania SRL pentru serviciul de operare și administrare a Stației de transfer Însurăței, a Depozitului ecologic și a Stației de sortare Ianca.

nota red. Poate vedem mai repede efectele colectării selective… de fapt, aș vrea să vedem și mai multe posibilități de a depune gunoiul selectat (și garanția că el chiar se selectează înainte de a ajunge la groapa de gunoi). As vrea să aibă această oportunitate și cetățenii din mediul rural, iar activitatea de salubritate să se desfășoare în condiții mult mai bune din punct de vedere al protejării sănătății angajaților (înțelegeți, cred, la ce mă refer!)

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Lansarea unei cărți science-fiction, la Biblioteca Județeană Brăila

*”Colecționarul și alte povestiri stranii” de Mircea Cărbunaru

Miercuri, 29 iunie 2022, de la ora 17.00 are loc la Biblioteca Județeană „Panait Istrati” lansarea cărții ”Colectionarul și alte povestiri stranii” de Mircea Cărbunaru (editura UP, 2022). Prezentatori vor fi scriitoarea Oana Arion – directoare editura UP și Mihai Vintilă – scriitor, editor, jurnalist, economist.

”Este un volum de povestiri cu osatură science-fiction şi accente de distopie. Povestirile sunt conectate la teme extrem de actuale: pandemia, războiul, schimbările climatice, dar cea mai importantă este raza de speranţă care poate fi regăsită printre rânduri; o fantă de lumină care răzbate timidă printre angoasele speciei noastre. Sper” – autorul. Evenimentul este organizat de editura UP în colaborare cu instituția gazdă și se desfășoară în spațiul cultural ”Dunărea”.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

La Festivalul de folclor „Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării” 2022, admiși 30 concurenți

*Cei mai mulți sunt din România, trei din Rep. Moldova și unul din Serbia * Festivalul-concurs se va desfășura în 26, 27 și 28 iulie

Selecția concurenților la Festivalul internațional de folclor „Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării” 2022 la Brăila, ediția a XV-a, a avut loc. Organizatorul manifestării, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT sau Centrul de Creație) Brăila – Alina Petronela Sulicu manager, a stabilit pentru perioada 26-28 iulie ediția curentă a festivalului-concurs, evenimentele urmând să aibă loc, ca și în alți ani, pe scena de pe esplanada Dunării. Reamintim că festivalul-concurs a fost gândit, și organizat împreună cu specialiști și domeniului (unul fiind etnologul Elise Stan, invitată și în juriu), nu doar ca să adune laolaltă interpreți amatori din țările unite geografic de fluviul Dunărea ori ca publicul să asculte piese folclorice cu temă dragostea.

Manifestarea are o miză mai mare, confirmată de regulament: fiecare concurent trebuie să prezinte o piesă din repertoriul „de colecție” (folclor autentic, ceea ce se numește „de arhivă”) reprezentativă regiunii sau etniei, la fel și costumul popular purtat pe scenă trebuie să fie unul reprezentativ pentru regiune/ etnie.

Și la ediția 2022 va acompania concurenții ansamblul „Lăutarii” condus de violonistul Nicolae Botgros (foto din arhiva noastră de la altă ediție).

La preselecție au participat interpreți amatori din țară și din țări riverane, conform regulamentului. Au fost selectați următorii concurenți (primii 26 sunt români): Delia Valentina Bertea (din Bucovina), Cristian Antonio Brașoveanu (din Gorj), Alexandra Emilia Cojocariu (Neamț, reprezentând regiunea Moldova), Carmen Iazmina Cojocaru (Romanați, Olt), Nicoleta Crisante (Olt), Denis Daniel Cupșe (Codru, Maramureș), Ana-Maria Deaconu (Romanați, Olt), Nicole-Cristinne Dumitrașcu (Bărăganul ialomițean), Belmondo Ionuț Forțofoi (Novaci, interferența cu Mărginimea Sibiului), Dorinel Dănuț Gavriluț Pîrvoni (Banatul de munte), Nicoleta Ghelase (reprezentând Muntenia, din Brăila), Andrei Nicolae Girel (Dobrogea), Nicușor Alex Golfin (Oltenia, Dolj), Grupul folcloric bărbătesc Bujorelul (Romanațiul de jos), Gabriela-Elena Lipioașcă (reprezentând Muntenia, din Prahova), Bianca Ștefania Luzinschi (Dobrogea), Alexandra-Georgiana Macoveiu (Muntenia, din Brăila), Cătălina-Georgiana Miroiu (Muntenia), Ștefan-Alexandru Negru (Moldova de mijloc), Crina-Maria Pop (Valea Barcăului, Sălaj), Petronela Popa (Bucovina), Adrian Ioniță Radu (Comunitatea Rușilor Lipoveni din Brăila), Ana-Maria Roman (Bucovina), Adrian Dorin Rus (Valea Țibleșului), Daniela Țăncoi (Muntenia), Valentin Sorin Vădrariu (Banatul de munte), Damian Spinei (Republica Moldova), Anna Granaci (Rep. Moldova), Alexandrina Mămăligă (Rep. Moldova) și Vera Stolic (Serbia).

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

„Poezia – Port la Dunăre”, festival internațional la Galați

*Organizat de Filiala Sud-Est a Uniunii Scriitorilor, în perioada 28 iunie – 3 iulie 2022

La Galați are loc, în perioada 28 iunie – 3 iulie 2022, Festivalul Internațional de Literatură „Poezia – Port La Dunăre” – prima ediție, sub genericul ART CITY. Participă scriitori din nouă țări riverane Dunării și din România. În program sunt lansări de carte, recitaluri, proiecții video, work-shop-uri, spectacole pe faleza inferioară a Dunării – la Foișor și în sălile Centrului Cultural Dunărea de Jos (str. Domnească nr 61). Se va lansa „Enciclopedia Dunării”, și va avea loc și unul dintre spectacole fiind cel din 2 iulie (ora 19.00, la faleza inferioara) susținut de Nicu Alifantis și Răzvan Mirică (Gemini).

Manifestarea este organizată de Filiala Sud-Est a Uniunii Scriitorilor, scriitoarea Florina Zaharia – președinte interimar, cu sprijin de la Primăriei municipiului Galați și Consiliul Local, Centrul Cultural Dunărea de Jos Galați (instituție în subordinea Consiliului Județean), Filiala de Traduceri Literare; sponsori, BCR și Administrația Piețelor Agroalimentare Galați.

Programul Festivalului internațional de literatură „Poezia – Port La Dunăre”, Galați

Miercuri, 29 iunie 2022 ora 14.00 la Centrul Cultural „Dunărea de Jos” (str. Domnească 61), lansare de carte Varujan Vosganian, „Ei spun că mă cheamă Varujan” (editura ART), prezintă Viorel Coman (prof. dr. Viorel Mortu); ora 16.00 întâlnire cu primarul municipiului Galați la sala de sedințe; înmânarea trofeului „Stiloul Dunării” tuturor invitaților; ora 17.00: intâlnire cu președintele Consiliului Județean (CJ) Galați și președintele CJ Brăila la sediul CJ Galați, sala de ședințe; ora 17.30 vizită la Podul peste Dunăre de la Brăila – Tulcea

Joi, 30 iunie 2022 ora 10.00 la Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, Salonul Artelor, recital poetic: Peter Sragher (România), Ivan Hristov (Bulgaria), Horst Samson (Germania), Arcadie Suceveanu și Leo Butnaru (Rep. Moldova), Darie Lăzărescu (România), Octavian Mihalcea (România), Goran Hudec (Croația), Nichita Danilov (România), Adrian Zăinescu (România); Stela Iorga (România); Victor Cilincă (România), Andrei Velea (România); ora 11.30 la Centrul Cultural, lansare de carte Andrei Novac și Flavia Lupu, „Prin închisori și prin libertate”, moderator Cristian Pătrășconiu; ora 16.00 la Centrul Cultural, recital Nicolae Prelipceanu (România), Adrian Alui Gheorghe (România), Hanna Bota (România), Liviu Ioan Stoiciu (România), Iulian Grigoriu (România), Simona Trifu (România), Valeriu Valegvi (România); ora 17.30 la Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, Salonul Artelor: workshop cu Răzvan Voncu (România): „Cum să ratezi un text literar. Patru metode sigure”; ora 18.30 recital poetic la foișor, faleza inferioară: Peter Sragher (România), Viorel Dinescu (România), Dumitru Brăneanu (România), Andrei Velea (România), Leonard Matei (România), Stela Iorga (România), Luminita Potîrniche (România); Ovidiu Dunăreanu (România)

Vineri, 1 iulie 2022 ora 10.30 la Centrul Cultural, recital; ora 11.00 Centrul Cultural, lansare de carte Gheorghe Petcu și Sava Bogasiu (România); prezintă Nicolae Bacalbașa; ora 11.00 la foișor faleza inferioară, lansare de carte, Bristena Georgiana Mantu – „Chemări lăuntrice”, prezintă Viorel Dinescu; ora 16.00 la Centrul Cultural, lansare de carte Simona Trifu – „O sălbăticiune în exil”, 2022, prezintă Viorel Coman (prof.dr. Viorel Mortu) și Adi Secară, Carmen Andrei; ora 17.00 lansare carte la foișor/ faleza inferioară, „Imn tandru pentru dragoste, libertate și distrugere” de Andrei Velea; ora 17.00 la Centrul Cultural, workshop susținut de Angelo Mitchievici; ora 18.00 la foișor, faleza inferioară, recital poetic Liviu Ioan Stoiciu (România), Arcadie Suceveanu, Leo Butnaru (Rep. Moldova), Peter Sragher (România), Ivan Hristov (Bulgaria), Horst Samson (Germania), Octavian Mihalcea (România), George David (România), Alina Marieta Ion (România), Adrian Alui Gheorghe (Romania); ora 20.00 la Centrul Cultural Dunărea de Jos, Goran Hudec – ProUE – Proverbe. Prezentare și Reflecții, invitați la dialog: Peter Sragher si Iulian Grigoriu

Sâmbătă, 2 iulie 2022 ora 10.00 la Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, Recital poetic cu Hanna Bota (România), Alina Marieta Ion (România), Simona Trifu (România), Ion Manea (România); ora 11.30 la Centrul Cultural, Salonul Artelor: lansare de carte Liviu Ioan Stoiciu – „Luare aminte”, 2022 și „De uz strict personal (Din anul Revoluției – jurnal)”, prezintă Viorel Coman; ora 19.00 la foișor faleza inferioară; recital extraordinar Nicu Alifantis; ora 18.30 la Centrul Cultural Dunărea de Jos; lansare Enciclopediile Dunării si ale Galaților, Editura Centrului Cultural Dunărea de Jos, autor Gheorghe Felea, prezintă Viorel Coman.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Prefectura Brăila, audiențe în județ

*Prima acțiune de acest fel a avut loc la Ianca

Prefectul Iulian Timofei al județului Brăila a deschis astăzi, 27 iunie 2022, seria audiențelor acordate în spații din mediul rural, venind astfel mai aproape de cetățeni, la Ianca. Casa de Cultură a fost locul unde s-au deplasat și alți funcționari publici din Instituția Prefectului pentru a discuta cu brailenii înscriși în audiență sau cu alții, fără programare. Cele mai multe dintre problemele expuse au vizat fondul funciar.

Prefect Iulian Timofei: ”Mă bucur că inițiativa mea a avut un impact atât de mare în rândul cetățenilor din mediul rural, mai ales că la sesiunea de audiențe au fost prezenți și oameni care nu s-au programat în prealabil”. Un motiv pentru care s-a recurs la aceste întâlniri este acela de a rezolva mai repede problemele oamenilor. Altul ține de imagine: acela de a spori credibilitatea și vizibilitatea autorităților publice. Următoarea activitate în teritoriu a prefectului va avea loc la Însurăței, la o dată ce va fi anunțată din timp.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine