Conferința anuală a Biroului european al asociațiilor de biblioteci, informare și documentare

*A 30-a reuniune EBLIDA a avut loc la Atena, în perioada 14-16 iunie 2022

Reprezentanții bibliotecilor din UE s-au reunit la Atena, în Grecia, la conferința anuală a Biroului european al asociațiilor de biblioteci informare și documentare (EBLIDA, site la http://www.eblida.org/) în perioada 14-16 iunie 2022.

Tema celei de-a 30-a reuniuni a fost ”Angajamentul bibliotecilor față de o societate durabilă, democratică și echitabilă” (câteva detalii despre program, și la https://mailchi.mp/e851a2547218/eblida-newsletter-5419239?e=%5BUNIQID%5DR). Din partea Asociației Naționale a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România (ANBPR fiind membră EBLIDA) a participat Adrian Dragoș Neagu – directorul Bibliotecii Județene „Panait Istrati” Brăila.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Conferința „Schimbările climatice, prioritate zero pentru Europa. Ce face România?”

*Eveniment organizat de Ziua mondială pentru combaterea deșertificării și a secetei * Adevărul e că avem cam multe de făcut ca să nu suferim în viitor

Astăzi, 17 iunie 2022, au avut loc lucrările conferinței ”Schimbările climatice, prioritate zero la nivel european. Ce face România?”, eveniment organizat de Administrația Națională de Meteorologie cu ocazia Zilei mondiale pentru combaterea deșertificării și a secetei, sub egida Convenției Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării (UNCCD) și sub genericul „Să ne unim eforturile pentru diminuarea secetei”. Foto 1: de la conferință; foto 2 – insula (distrusă) Ada Kaleh; foto 3: harta României la 1900

„Trebuie să înțelegem cu toții că echilibrul în natură este fragil, iar în condiții meteorologice nefavorabile, acesta este și mai sensibil. Aceste transformări nu se întâmplă doar în natură, în afara satelor sau în afara orașelor. De exemplu, Bucureștiul are o creștere anuală a temperaturii medii de peste 2 grade Celsius, Viena este la peste 3 grade. Odată cu creșterea temperaturii medii, crește și costul răcirii aerului din locuințe. Exemplele demonstrează că lucrurile nu se vor întâmpla în timp, în zeci, în sute de ani, se întamplă anual, sub ochii noștri”, a declarat ministrul Tánczos Barna de la Mediu, prezent la eveniment la fel ca și Adrian Chesnoiu – ministrul Agriculturii.

Elena Mateescu – director general ANM:„Ziua mondială pentru combaterea deșertificării și a secetei este un prilej foarte important să discutăm despre ce înseamnă aceste fenomene în țara noastră, pentru că 2022 nu este un an tocmai ușor pentru agricultură. La nivel mondial, frecvența și intensitatea secetelor a crescut cu aproximativ 29% începând din anul 2000, 55 milioane de oameni fiind afectați în fiecare an de acest fenomen. În România, începând din anul 1901, în fiecare deceniu, s-au produs 1-4 ani extremi secetoși, frecvența crescândă a secetelor fiind evidentă, îndeosebi după anul 1981, s-au înregistrat 4-6 ani secetoși/ deceniu. În ceea ce privește tendințele previzibile privind condițiile climatice în România, se constată creșterea probabilității de apariție a fenomenului de secetă, îndeosebi în lunile de vară, în sudul, sud-estul și estul țării, ca urmare a estimărilor privind creșterea temperaturii aerului și reducerea cantității de precipitații pentru perioada 2021-2050 și, respectiv, 2071-2100 versus 1971-2000. Observăm, așadar, tendința de intensificare a acestor fenomene și necesitatea adoptării unor măsuri ferme pentru combaterea lor”.

Nota red. Deșertificarea este un fenomen pe care l-au semnalat specialiștii – încă dinainte ca el să se manifeste vizibil și enervant. Spre exemplu, în județul Brăila, imediat ce a început operațiunea de desecare în Balta Mare a Brăilei (anii 1950) pentru a se face un uriaș teren agricol (care există azi dar nu mai e deloc ce a fost la început, din punctul de vedere al calității terenului și, deci, al productivității) – au subliniat că este o uriașă greșeală care va costa enorm în timp, va costa mediul, sănătatea ființelor vii și va conduce la deșertificare. S-a demonstrat că așa a fost. Bărăganul mănos, fertil (cel care dădea în primii ani ai secolului trecut prețul grâului pentru Europa civilizată) nu mai e decât umbra palidă a ceea ce a fost. Iar actuala Baltă Mică a Brăilei nu reușește să suplinească, din punct de vedere natural, vechea Baltă a Brăilei – delta numărului doi a României, care a rămas, ca și insula Ada Kaleh (și ea distrusă în timpul regimului comunist, ca și Balta Mare a Brăilei), o legendă cu povești frumoase, dar triste.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Serviciul Pașapoarte, program prelungit

*La Brăila, noul orar e valabil în perioada 20 iunie – 19 august 2022

Serviciul Public Comunitar de Pașapoarte își schimbă programul cu publicul începând cu data de 20 iunie 2022. Pentru Brăila, prefectul județului, Iulian Timofei, a semnat în 17 iunie ordinul privind acest nou orar. Astfel, Serviciul Pașapoarte Brăila va funcționa de luni până vineri în intervalul orar 8.30 – 18.30, în zilele de sâmbătă și duminică între 8.00 – 16.00. Modificarea de program este valabilă în perioada 20 iunie – 19 august 2022. Cererile de eliberare a pașapoartelor se pot depune și online, la http://www.epasapoarte.ro (site-ul instituției).

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Simpozionul de artă plastică/ Tabără de pictură Brăila 2022, la premiere

*Concurs organizat de CJCPCT (Centrul de Creație) Brăila și destinat elevilor de gimnaziu * Au fost de jurizat 70 lucrări, desen și grafică, primite din București și din județele Bistrița-Năsăud, Brăila, Constanța, Mureș, Târgoviște, Tulcea

Simpozionul național de artă plastică/ Tabăra de pictură Brăila 2022, concurs destinat elevilor din clasele V-VIII cu tema „Personalități brăilene”, organizat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT sau Centrul de Creație) Brăila, și-a desemnat câștigătorii, ei fiind anunțați astăzi, 17 iunie 2022, într-un eveniment LIVE (pagina Facebook Centrul de Creație Brăila) de Alina Sulicu – manager CJCPCT – și membri ai juriului: artiștii plastici Cristian Radu – președinte, Nicoleta Olteanu, Marilena Ioanid. În foto, de la stânga, Noi cometa Olteanu, Cristian Radu, Alina Sulicu

Laureații au fost selectați dintre cele 70 lucrări primite în competiție, din București și din județele Bistrița-Năsăud, Brăila, Constanța, Mureș, Târgoviște, Tulcea.

Palmares

Secţiunea Desen Premiul I: Mânzu Andra Gabriela; Premiul II: Dragomir Maria Gabriela; Premiul III: Dincă Valentin Cosmin; Menţiunea I: Toma Anamaria-Cristina; Menţiunea II: Terente Beatrice; Menţiunea III: Dogărescu Elena

Secţiunea Pictură Premiul I: Badea Andra Gabriela; Premiul II: Zaharia Irina Ștefania; Premiul III: Bocioacă Iulia Elena; Menţiunea I: Bărbulescu Rareș Andrei; Menţiunea II: Șuțu Rareș-Ștefan

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Expoziție „Tezaure arheologice prahovene”

*La Muzeul Județean Prahova, din 17 iunie 2022 * Sunt prezentate descoperiri recente de pe teritoriul comunelor Balta Doamnei, Dumbrăvești, Păulești

Pământul redă oamenilor, prin strădania arheologilor sau din norocul unor oameni simpli, comori ale istoriei umane despre care nu știam până acum nimic. Povestea acestor comori (în realitate simple sau spectaculoase obiecte ori, de obicei, fragmente) este doar rezumată; din numele primite ne sunt sugerate indicii, de aceea merită văzute pentru a contura – între liniile trasate de zona vizibilului – ceea ce va rămâne mereu doar un spațiu al memoriei imposibil de recuperat fără vestigii al trecutul foarte îndepărtat pe care doar aceste mici secvențe ni-l dezvăluie.

Pagini (pe care suntem invitați să îl scriem fiecare, după puterea imaginației și după propriul bagaj de cunoștințe) din aceste povești fabuloase ne sunt dezvăluite începând de vineri, 17 iunie 2022, la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova (in Ploiești, la sediu, str. Toma Caragiu nr. 10) în expoziția „Tezaure arheologice prahovene” în care sunt prezentate descoperiri excepționale, de dată recentă, de pe teritoriul județului Prahova. Sunt expuse „Tezaurul bizantin de la Curcubeu” – de pe teritoriul comunei Balta Doamnei (descoperiri din 2021, obiecte de podoabă din aur și argint, monede – datare sec. XI), „Tezaurul de orfevru de la Mălăiești de jos” – comuna Dumbrăvești (descoperiri din aprilie 2015, monede, brățări etc.) și „Tezaurul preistoric de la Cocoșești” – sat din comuna Păulești. Despre aceste din urmă vestigii ale trecutului, în fapt un tezaur numismatic, putem afla mai multe din cartea „Păuleştii din Prahova. Repere monografice, comentarii, amintiri” (2012) şi scrisă de inginerul Constantin Ilie, cercetător voluntar al istoriei comunei Păuleşti. Aici este povestea celor aproximativ 350 monede de argint descoperite, la începutul anilor ’60, de Dumitru Iordache din Cocoşeşti, în timp ce săpa sub o buturugă, în pădure, ascunse intr-un vas de ceramică.

** În perioada 17-19 iunie sunt serbate Zilele europene ale arheologiei.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Spectacol de muzică și poezie cu Ovidiu Scridon, la Brăila

*La Biblioteca Județeană, sâmbătă – 18 iunie 2022 – de la ora 18.00 * Cantautorul folk își prezintă volumul de versuri „Tu ce-și făcut astăzi?”

Cantautorul folk Ovidiu Scridon va fi prezent sâmbătă – 18 iunie 2022 – de la ora 18.00 la Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila, unde va susține un spectacol de muzică și poezie. Evenimentul va avea loc în spațiul cultural „Dunărea” și va fi moderat de Corina Ciuraru – șef serviciu in bibliotecă.

Poezia prezentată va fi chiar a lui Ovidiu Scridon, din volumul „Tu ce-ai făcut astăzi?” (Alexandria Publishing House, 2017).

** Ovidiu Scridon este membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Este și autorul altui volum de versuri, “Portretul unui gând” (Tritonic, 2012 și Alexandria Publishing House, 2015).

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine