Aerodromul Ianca, transfer către Aeroclubul României

*De la desființarea unității militare care l-a folosit, Consiliul Județean Brăila îl avea în administrare fără însă a-i da vreo utilitate * După reabilitatea necesară, posibil din 2023, aici să fie organizate cursuri de zbor și parașutism pentru tineri

Aeroclubul României are de-acum în proprietate și aerodromul de la Ianca (foto via arhiva Primăria Ianca, din 2011, de la un eveniment aviatic). El va intra în proces de reabilitare și va servi, cu siguranță, drept centru de pregătire pentru viitorii piloți și pentru tinerii care activează în zona sporturilor aeronautice, la fel ca și celelalte 15 aerodromuri din țară ale Aeroclubului României (instituție aflată în subordinea Ministerului Transporturilor). Anunțul a fost făcut de președintele Consiliului Județean (CJ) Brăila – Francisk Iulian Chiriac și George Rotaru – directorul general al Aerocubului României, ultimul venind special la Brăila în acest scop.

Aerodromul de la Ianca (deservind cândva o unitate militare) a fost în ultimii ani în administrarea CJ Brăila care însă nu i-a dat vreo utilitate. Acum, conducerea Aeroclubului României va demara lucrările necesare de reabilitare, inclusiv la cele două hangare, în prima fază nefiind prea multe de făcut la pistă pentru că o mare parte din ea (construită din dale) poate fi utilizată așa cum e. Ar putea fi organizate aici cursuri de pilotaj pe avioane ultraușoare pentru tineri – gratuit pentru cei care vor să devină piloți, contra cost pentru alți tineri care doresc acest lucru. De asemenea, pot avea loc și cursuri de parașutism. Bineînțeles că Ianca că intra și în circuitul competițiilor naționale de profil și a cantonamentelor, atunci când va întruni toate condițiile.

** Aerodromul de la Ianca are o pistă de 2.500 metri, dintre aceștia 1.500 pot deveni, după simpla marcare, suprafață utilă în scopurile propuse. George Rotaru a afirmat că la mitingul aviatic din 2011 a zburat aici alături de alți colegii și își aduce aminte cu bucurie de atmosfera evenimentului.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Biblioteca Județeană ”Panait Istrati”, aniversare 2022

*Bibliotecarii brăileni au ales să organizeze o expoziție foto-documentară și una de carte cu ocazia implinirii a 141 ani de la semnarea actului oficial de înființare

Biblioteca Județeană „Panait Istrati” din Brăila sărbătorește, la fel ca și Muzeul Brăilei ”Carol I”, 141 de ani de la înființarea prin decretul semnat de regele Carol I la 23 august 1881 (Nota red. Și biblioteca publică, la fel ca și muzeul, existau într-o formă incipientă grație inițiativei unor generosi brăileni).

Bibliotecarii brăileni au ales să serbeze printr-o expoziție foto-documentară (foto) care poate fi urmărită în holul de intrare în clădirea nouă. De asemenea, este și o expoziție de carte numită „Arc peste timp” în spațiul Secției Împrumut Carte pentru Adulți (în clădirea monument istoric).

** În timp, brăilenii au împrumutat cărți din locuri diferite (sedii), iar instituția a avut mai multe nume: Biblioteca Publică a Comunei, Biblioteca Populară, Biblioteca Centrală a Raionului Brăilei, Biblioteca Municipală, Biblioteca Județeană „Panait Istrati” din 1981. A avut și o perioadă când nu a funcționat: în timpul perioadei de ocupație a Brăilei din primul Război Mondial. Din 2013, Biblioteca Județeană are sediul în Piața Poligon și pe lângă superba clădire de patrimoniu are și o clădire nouă.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

Deputat liberal Alexandru Popa: ”Vreau să știe fermierii brăileni că au, mereu, în mine în susținător”

*Președintele PNL Brăila se ocupă zilele acestea de ajutorarea legumicultorilor care i s-au plâns că o anume asociație a udătorilor (așa se numește) nu le respectă contractele, nu le dă apă cu toate că în canale ea există, iar acest aspect îi face să arunce din recoltă – într-un video este exemplificată problema pe ardei

Deputatul Alexandru Popa (foto) – președintele PNL Brăila – a avut în aceste zile întâlniri cu un grup de legumicultori din comuna brăileană Vișani care i-au prezentat cîteva probleme care le întâmpină în raport cu Organizația Udătorilor din localitate. Oamenii au reclamat nereguli și dau vina pe persoana care conduce asociația.

De asemenea, legumicultorii au cerut ajutorul deputatului, în speranța că acesta va urni cumva lucrurile în sensul bun.

Alexandru Popa: ”Legumicutorii mi-au solicitat să intervin prin mijloacele legale care-mi stau la îndemână pentru a-i ajuta să beneficieze de apa pe care o plătesc pentru a-și iriga culturile. La rugămintea lor, am făcut demersurile necesare și am aflat lucruri care au confirmat informațiile furnizate de aceștia: în conducerea asociației respective figurează persoane care sunt decedate, precum și persoane care nu au nicio legătură cu fermierii respectivi. De asemenea, am constatat că prețurile cerute de conducerea acelei organizații pentru apa livrată fermierilor sunt exorbitante. În plus, legumicultorii au mai reclamat faptul că încasarea banilor se face fără chitanță, precum și faptul că cineva încasează banii și altcineva este președinte în acte. Mi s-a mai spus că nu s-a respectat legislația în vigoare cu privire la constituirea Adunării Generale an de an, dar și că apa pentru irigații este livrată după un program pe care domnul Cojocaru îl stabilește după bunul său plac.

Nu este posibil să se întâmple așa ceva! Oamenii au muncit un an de zile și au investit sume importante, iar la sfârșitul anului cineva își permite să-și bată joc de ei. Știm foarte bine cei care suntem de profesie ingineri agronomi că, spre exemplu, la cultura de ardei – dacă în ultima perioadă a vegetației nu se dă apă suficientă – începe un proces de bubare, așa ii spunem noi. Asta a făcut domnul Cojocaru: n-a livrat apă legumicultorilor atunci când aceștia aveau nevoie, iar rezultatul a fost că au fost aruncate mii de tone de legume la Vișani.

O organizație a udătorilor este una nonprofit care are scopul de a ajuta fermierii prin furnizarea apei pentru irigații. Ceea ce se întâmplă la organizația din Vișani nu e corect, iar legumicultorii de acolo vor avea sprijinul meu necondiționat. Am început deja procedurile pentru a-i sprijini cu tot ce e necesar pentru ca lucrurile să revină pe făgașul normal în organizația respectivă. Eu sunt fermier și am cultivat într-o perioadă legume, știu exact cu ce probleme se confruntă aceștia, știu câtă muncă este. Nu e corect ca cineva să-și bată joc de ei!

Vreau ca fermierii brăileni să știe că au în mine un susținător și că le stau la dispoziție pentru a-i ajuta în orice mod posibil„.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine