*Au fost… și vor mai fi… eu sper în mai bine!
Un colaj din două foto, cu mine că aici public punctul meu de vedere. Foto stânga, din 2021 în teatrul dramatic ce poartă numele actriței și directoarei de teatru Maria Filotti; foto dreapta, din 2022 – ambele imagini fără prea multă strălucire (asta e! nici mie nu mi-e ușor să mă ridic mereu acolo unde sper!) că nu avea de unde veni – poate doar de la splendida clădire…
Ar fi putut fi și mai bine, și mai interesant – pe gustul și pentru așteptările personale (evident că la Festival mă refer, nu la altceva – ca să fie foarte clar). Pentru că vreau ca Teatrul (și în festival!!!) să mă completeze, să mă zdruncine, să-mi aducă profunzimi… nu să îmi pierd vremea hlizindu-mă la subiect (sunt răutăcioasă, dar cu rost!). Nu e musai să fim în/ de acord. Dar cel care înțelege Teatrul, care îl iubește (în plus, care a înțeles că în România activitatea de acest tip e plătită/ suportată din bugetul public – tocmai ca să existe componenta libertății artistice de CALITATE (zic eu, pentru asta cred)! – și atunci nu facem piese pentru săli pline de dragul adunării la grămadă întru hlizeală de grup) vrea mai mult. Și dacă vreau mai mult de la mine (înjurați, că aveți și mutra aici, să știți pe cine!) atunci cu siguranță vreau mai mult de la teatru. Și nu schimb nimic din cerințe: artă și miez. Și nu-s simple vorbe (cunoscătorii îmi vor da dreptate). Repet: profunzimi. Și sens(uri). Artistice (nu glumitze). TEATRU… nu teatru(l locul de unde vine salariul)
Revista Braila Chirei & Armanda Filipine
BRAILA CHIREI 