Nominalizările la Premiile Sofia Nădejde 2022, ediția V

*Juriul a selectat cărți de poezie și proză scrise de femei * Se acordă și un premiul special Angelei Marinescu

Mai sunt puține momente până aflăm laureatele din proiectul Zilele Sofia Nădejde – a ediția V-a 2022. Juriul ediției – Andreea Pop, Cosmin Borza, Cristina Ispas, Florina Pârjol, Vlad Pojoga – a ales. Astfel, nominalizările (cărți apărute în septembrie 2021 – august 2022) sunt:

*poezie –Cartea plantelor și animalelor” de Simona Popescu (Nemira, 2021), „Trucuri urbane” de Laura Francisca Pavel (OMG Publishing, 2022), „Cronică Akasha” de Ștefania Mihalache (Nemira, 2021), „Clinamen” de Emanuela Ignăţoiu-Sora (Casa de pariuri literare, 2021), „H2X” de Daniela Hendea (Fractalia, 2021);

*proză – „Mă găsești când vrei” de Lavinia Braniște (Polirom, 2021), „Fără poză de profil” de Anca Vieru (Polirom, 2022), „Sunt oare un călău?” de Lilia Calancea (Polirom, 2022), „Oameni fără piele” de Suzănica Tănase (Casa de Pariuri Literare, 2022),

Era lumină, era vânt” de Mariana Codruț (Cartier, 2022) – disponibilă la editor, https://cartier.md/libraria/beletristica/era-lumina-era-vint/;

*poezie debut – „La marginea bună a corpului” de Raluca Boantă (OMG Publishing, 2022), „Liane divine” de Bianca Ela (Fractalia, 2021), „Maki for 2” de Adelina Pascale (Casa de Editură Max Blecher, 2021);

*proză debut – „Instabil” de Ruxandra Burcescu (Humanitas, 2022), „Bărbatul fără cap” de Lavinica Mitu (Polirom, 2022), „Dezrădăcinare” de Sașa Zare (Fractalia, 2022).

Gala Premiilor Sofia Nădejde – ediția a V-a este programată pentru 17 octombrie, de la ora 19.00, la Apollo111. Se va acorda și premiul special numit „Scrisul sau Viața”: el este pentru Angela Marinescu. Despre acest premiu și „destinatarul” lui, un cuvânt al scriitoarei și jurnalistei Elena Vlădăreanu, inițiatoarea (în 2018) Zilelor Sofia Nădejde: „Mi se pare aproape imposibil să spun ceva despre Angela Marinescu și despre poezia sa. Nimic nu ar putea surprinde energia din această literatură neîmblânzită, ireverențioasă, unică. Suntem foarte fericite că anul acesta putem numi premiul nostru special Scrisul sau Viața și că i-l putem oferi Angelei Marinescu. Niciodată în literatura română lucrurile nu au fost atât de tranșante ca în literatura acestei regine punk: fără scris nu poate exista viață. Dar nici invers. Cele două, scrisul și viața, se hrănesc și se atacă necontenit în poate cea mai originală voce a literaturii române din toate timpurile“.

Festivalul Zilele Sofia Nădejde este un proiect inițiat în 2018 cu o gală a literaturii scrise de femei. În prezent este un microfestival interdisciplinar al cărui scop este promovarea literaturii și artei realizate de femei. Ediția V a proiectului Zilele Sofia Nădejde este organizată de Universitatea Lucian Blaga din Sibiu – Facultatea de Litere împreună cu Asociația Antifragil, cofinanțares fiind de la Ministerul Culturii prin AFCN. Între partenerii ediției se află revista Scena.ro, Teatrul pentru Copii și Tineret Gong din Sibiu, Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică „I. La. Caragiale”, Muzeul Național al Literaturii din București, La Două Bufnițe, PEN Club România.

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine

La Podul suspendat de la Brăila – Tulcea, vizită de lucru

*Directorul Companiei Naționale de Drumuri, ministrul de la transporturi, oficiali locali de la Brăila s-au aflat în dimineața de 3 octombrie 2022 la investiția dezvoltată prin proiect european * Declarațiile s-au făcut în baza promisiunii că se va putea circula pe pod la data stabilită inițial – decembrie 2022, întrucât ar exista premisele finalizării unor porțiuni adiacente de drum care să permită asta

Trebuie să încep prin a spune că orice poveste/ bârfă s-ar naște din declarațiile oficiale de azi ori mai vechi, un lucru e cert. Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila – Tulcea (deci, leagă cele două județe) este un obiectiv necesar. Nu doar pentru că fluviul nu mai poate fi traversat – când e vreme rea – cu bacurile (singurele mijloace utilizate în prezent, atât pentru autovehicule cât și pentru călători, în afara bărcilor – vasele de călători și-au suspendat de mult circulația, chipurile pe motiv de eficiență economică! Nu s-a mai gândit nimeni la oameni… Iar noaptea bacurile circulă rar și cu tarif special, cam piperat)… deci, atunci când Dunărea îngheață (și s-a întâmplat asta… nu doar o dată!) sau când e vânt foarte puternic, fluviul nu se mai traversează. Așa că Podul e binevenit. Alt aspect: chiar dacă se spune că anumite probleme (tehnice) ar întârzia lucrările, alt lucru e cert: nu cei care au câștigat licitația din proiectul european pentru Pod (respectiv asocierea italiano-japoneză Astaldi spa – IHI Infrastructure Systems) întârzie, ci românii. Două situații sunt de punctat aici. Constructorii Podului au notificat CNAIR că ar trebui schimbată o anume rețetă de izolație (pentru că podul are componente metalice!); de aici, un șir întreg de acuze duse în spațiul public de presă și transformate de cititori în scandal. Până la urmă, CNAIR obligă constructorii Podului să respecte rețeta propusă în proiect (nota red. Având în vedere că ambele firme, cea japoneză și cea italiană, sunt – nu doar renumite în domeniu – specializate pe acest tip de lucrări, ar fi fost mai bine să le fie ascultată și respectată solicitarea… pentru că podul va trebui să reziste ani, zeci și zeci de ani fără să fie necesare intervenții dese!).

Al doilea aspect pe care vreau să-l subliniez aici este cel legat de drumurile care duc la Pod. Ele sunt lucrate de români și abia aici e problema reală. Lucrările la drumuri sunt foarte mult întârziate și având în vedere că vine rapid iarna, va fi ciudat să spui că lucrezi atâta vreme cât în construcții nu daci nimic iarna decât dacă ai operațiuni la interior (deci eventual la blocuri de locuințe, dacă ar fi fost cazul, s-ar fi putut lucra. Altfel, nici pomeneală!). Asta dacă vrei să faci lucrurile bine. Dacă vrei să faci de șapte ori același lucru, te vei preface că lucrezi și după aceea va trebui să tot remediezi ce se strică (din moment ce nu a fost bine făcut de la început!).

Și-acum, o secvență din declarația (un video este pe pagina Facebook Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere CNAIR) reprezentantului de șantier de astăzi, 3 octombrie 2022, avându-l alături pe Sorin Grindeanu – ministrul Transporturilor și pe Cristian Ovidiu Cătălin Pistol – directorul CNAIR: „Proiectul constă în 23 de kilometri. Pentru decembrie, dacă facem efort comun împreună cu beneficiarul vom reuși să deschidem de la km 1+130, nodul rutier de la km 4+450, podul suspendat, următorul sens giratoriu (…) în așa fel încât să intrăm în DN 22. Mijloacele de transport sub 3,5 tone și cele mai mari vor putea să descarce în DN 22″. De asemenea, reprezentantul constructorilor a arătat un grafic, detaliat din 3 octombrie până în 18 decembrie 2022 cu referințe atât ale lucrărilor la Podul suspendat cât și la cele de la Jijila (județ Tulcea, un cap de pod) și de la Brăila.

În timpul vizitei de lucru s-au aflat la Pod și oficiali locali – de la Consiliul Județean Brăila, de la Primăria municipiului Brăila – în calitatea lor de reprezentanți ai beneficiarilor direcți ai importantului proiect – locuitorii zonei. Declarațiile s-au făcut în baza promisiunii că se va putea circula pe pod la data stabilită inițial – decembrie 2022, întrucât ar exista premisele finalizării unor porțiuni adiacente de drum care să permită asta.

Foto 1: o hartă – a proiectului european Pod suspendat peste Dunăre – de astăzi; imaginea 2: Podul suspendat, credit foto Raducu P. Drum

Revista Braila Chirei & Armanda Filipine